Știri economice și bursiere
Știri financiare de actualitate
Google Gemini 3 Pro conduce cu 37,5% acuratețe în testul Humanity's Last Exam - Alte modele importante nu depășesc 25%
Niciun model de inteligență artificială nu trece de 40% la noul test „Humanity’s Last Exam”, un reper publicat în Nature care încearcă să măsoare performanța pe întrebări aflate la limita cunoașterii umane. Deși clasamentele arată progrese față de primele rezultate din 2025, cercetătorii avertizează că astfel de scoruri sunt ușor de interpretat greșit atunci când sunt folosite ca indicator pentru „inteligența generală” (capacitatea de a rezolva autonom probleme noi, în contexte variate). „Humanity’s Last Exam” (HLE) include 2.500 de întrebări de nivel expert din peste 100 de subdomenii academice, de la interpretarea unor inscripții antice până la analiză anatomică, și a fost realizat cu contribuția a aproape 1.000 de profesori și cercetători din peste 500 de instituții din 50 de țări. Conform clasamentului oficial, Google Gemini 3 Pro Preview conduce cu 37,5% acuratețe, urmat de GPT-5 (circa 25%) și Grok 4 (aproximativ 24%), arată Scale AI . În același timp, oamenii-experți ar avea un reper de circa 90%, ceea ce subliniază distanța rămasă până la performanța umană în astfel de sarcini. Dincolo de cifre, miza pentru industrie și pentru investitori este dacă un astfel de test spune ceva relevant despre „inteligența generală” sau doar despre abilitatea de a răspunde la întrebări închise, verificabile. Creatorii testului recunosc explicit această limitare, notează techxplore : „Acuratețea ridicată ar demonstra performanță de nivel expert la întrebări închise, verificabile, dar nu ar sugera, de una singură, capacități de cercetare autonomă sau inteligență artificială generală.” Criticile vizează și faptul că un benchmark (test standardizat) poate împinge companiile să optimizeze modele „pentru clasament”, nu pentru înțelegere generală și transfer de cunoștințe către situații noi. Subbarao Kambhampati, profesor la Arizona State University și fost președinte al Association for the Advancement of Artificial Intelligence, susține că esența inteligenței umane nu este surprinsă de un test static, ci de capacitatea de a evolua și de a aborda întrebări care nici nu existau anterior. O critică înrudită, formulată de analiști, este că „învățarea pentru test” poate ridica scorurile fără să îmbunătățească în mod real competențele generale ale sistemelor, relatează The Conversation . În acest context, apar și alternative care încearcă să măsoare utilitatea practică, nu doar performanța pe întrebări academice. OpenAI a introdus GDPval, un indicator orientat spre rezultate de muncă (documente de proiect, analize de date și livrabile) în 44 de ocupații din industrii importante pentru PIB-ul SUA, potrivit OpenAI . În paralel, unul dintre contributorii la HLE, Park Ha-eon (CTO la Aim Intelligence), anticipează că vor urma evaluări mai complexe și mai realiste, afirmând că HLE nu va fi „ultimul benchmark”, conform Seoul Economic Daily . Ce arată, de fapt, aceste rezultate și de ce sunt contestate ca indicator pentru „inteligența generală”: Testul măsoară în principal performanța la întrebări închise și verificabile, nu capacitatea de cercetare autonomă sau adaptare la situații noi. Un benchmark static poate fi „învățat” prin optimizare țintită, ceea ce îmbunătățește scorul fără garanția unei înțelegeri mai profunde. Diferența mare față de reperul uman (circa 90%) sugerează limite semnificative pe sarcini de nivel expert, chiar dacă liderul clasamentului se apropie de 40%. Piața începe să caute măsurători mai apropiate de productivitatea reală, prin evaluări bazate pe livrabile profesionale, nu doar pe întrebări academice. [...]
Ilie Bolojan anunță reformă a pensiilor militare și din ordinea publică - răspuns la pensionări timpurii în sistem
Guvernul pregătește creșterea vârstei de pensionare în sistemul de ordine publică și apărare, ca parte a unei reforme anunțate de premierul Ilie Bolojan, potrivit HotNews.ro . Miza declarată este apropierea de vârsta standard de pensionare, pe fondul presiunilor demografice și al problemelor de sustenabilitate ale sistemului de pensii. Premierul a confirmat că, după reforma din administrația publică, Executivul va trece la reforma pensiilor militare și a celor din sectorul de ordine publică, într-un demers pe care îl descrie ca necesar, nu opțional. În intervenția citată, Bolojan a indicat explicit direcția: limitarea ieșirilor timpurii din activitate și alinierea graduală la regulile generale. „Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută.” Argumentul central invocat de premier ține de piața muncii și de înlocuirea personalului: dacă angajații ies din sistem la 50–52 de ani, statul rămâne fără resursă umană suficientă, iar costurile devin greu de susținut. Bolojan a dat ca exemplu cazul șefului poliției din Sibiu, despre care a spus că s-a pensionat la 47 de ani, situație pe care o consideră „anormală” și cu impact negativ asupra percepției publice. Din punct de vedere al calendarului, Bolojan a legat reforma de adoptarea „pachetului de administrație”. După acest pas, următoarea măsură ar urma să vizeze sectorul de ordine publică și apărare, „după modelul pensiilor magistraților”, formulare care sugerează o abordare similară ca principiu, fără ca în acest stadiu să fie prezentate detalii tehnice sau un proiect de lege. În același interviu, premierul a abordat și bugetul Apărării pe 2026 , însă mesajul principal pe tema pensiilor a rămas creșterea vârstei de pensionare ca instrument de echilibrare a sistemului. În lipsa unor precizări suplimentare în acest moment, rămâne de urmărit cum va fi definită concret apropierea de vârsta standard și ce tranziție va fi propusă pentru categoriile vizate. [...]
Estimările BNR indică o scădere a inflației spre 4% în semestrul al doilea - condiție pentru ieftiniri reale la raft
BNR anticipează o scădere mai puternică a inflației în a doua jumătate a anului , potrivit Cotidianul , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu . Mesajul-cheie din previziunile BNR este că dezinflația (încetinirea ritmului de creștere a prețurilor) ar urma să se accelereze după un început de an cu variații relativ mici. În termeni practici, banca centrală vede o primă jumătate de an cu o coborâre lentă a inflației, urmată de o reducere mai pronunțată în a doua parte a anului. Suciu a indicat că, în primele șase luni, dinamica ar putea rămâne apropiată de cea recentă, cu oscilații limitate, înainte ca scenariul BNR să arate o apropiere de un nivel mult mai redus spre final de an. „Va fi o scădere mai lentă a inflaţiei în primele 6 luni. Probabil că nu va fi cu mult diferită faţă de ultimele luni atunci când au fost variaţii mici legate de inflaţie, între 10 şi 9 procente, creştere anualizată. În partea a doua a anului ne aşteptăm să avem o scădere mai puternică a inflaţiei, spre 4%, aşa arăta ultimul nostru raport”, a afirmat Dan Suciu. Pentru consumatori, o inflație în scădere înseamnă, în primul rând, un cadru mai favorabil pentru ieftiniri, dar nu o garanție că prețurile de la raft se reduc imediat. Textul subliniază explicit această diferență: scăderea inflației indică temperarea scumpirilor, iar eventualele ieftiniri tind să apară cu întârziere, după câteva luni sau trimestre, mai ales la produse de consum și energie, dacă tendința dezinflaționistă se menține. În același timp, BNR semnalează existența unor riscuri care pot influența traiectoria economică și, implicit, evoluția prețurilor. Dan Suciu a indicat drept principal risc lipsa stabilității guvernamentale, idee pe care a formulat-o într-o declarație acordată postului Antena 3 CNN , conform relatării din articol. [...]
Apple continuă să utilizeze tehnologia Anthropic intern - chiar dacă Siri va fi alimentat de Google Gemini
Apple continuă să folosească tehnologia Anthropic în operațiuni interne , în ciuda faptului că Siri va funcționa cu AI-ul Google Gemini, relatează Bloomberg . Inițial, Apple intenționa să reconstruiască Siri folosind tehnologia Claude AI de la Anthropic, dar cerințele financiare ridicate ale startup-ului au determinat compania să colaboreze cu Google. Mark Gurman de la Bloomberg a dezvăluit într-un podcast că Apple a renunțat la planurile de a folosi Claude AI după ce Anthropic a cerut „sume uriașe de bani”, care ar fi crescut anual pentru următorii trei ani. Această schimbare explică de ce Apple a ales să colaboreze cu Google, al cărui AI, Gemini, va alimenta noua versiune a Siri, așteptată să fie lansată odată cu iOS 26.4 în primăvara acestui an. „Anthropic era într-o poziție de negociere puternică”, a spus Gurman. „Apple folosește Anthropic în acest moment. Anthropic alimentează multe dintre lucrurile pe care Apple le face intern în ceea ce privește dezvoltarea de produse și multe dintre instrumentele lor interne.” În ciuda pierderii Anthropic ca partener AI pentru consumatori, Apple continuă să utilizeze intens tehnologia startup-ului în culise. Compania folosește versiuni personalizate ale Claude AI pe serverele sale interne pentru dezvoltarea produselor și instrumente interne. Alegerea Google și impactul asupra Siri Decizia de a colabora cu Google a fost influențată de lansarea Gemini 3 în noiembrie 2025, care a dominat clasamentele de performanță AI. În ianuarie 2026, Apple și Google au anunțat un parteneriat pe mai mulți ani, iar CEO-ul Apple, Tim Cook , a declarat că tehnologia AI a Google va oferi cea mai capabilă fundație pentru modelele fundamentale ale Apple. Apple a decis să prioritizeze colaborarea cu Google după ce a evaluat incertitudinile legate de un caz antitrust în desfășurare, care implica acordul de căutare Safari între Apple și Google. Cu toate acestea, lansarea Gemini 3 a consolidat poziția Google, determinând Apple să opteze pentru această colaborare. Utilizarea tehnologiilor multiple Pe lângă tehnologia Anthropic, Apple utilizează și ChatGPT de la OpenAI pentru anumite funcții de inteligență artificială din pachetul său Creator Studio. Această diversificare a parteneriatelor și tehnologiilor reflectă strategia Apple de a integra cele mai avansate soluții AI disponibile pentru a-și îmbunătăți produsele și serviciile. În concluzie, deși Apple a ales să colaboreze cu Google pentru dezvoltarea Siri, continuă să se bazeze pe tehnologia Anthropic pentru operațiuni interne, demonstrând un angajament față de inovația tehnologică și diversificarea parteneriatelor. [...]
AI creează religia digitală Crustafarianism pe o rețea socială dedicată agenților autonomi - fenomen apărut imediat după lansarea platformei Moltbook
Cercetători avertizează că OpenClaw poate deveni o vulnerabilitate majoră , pe fondul apariției Moltbook, o rețea socială „doar pentru agenți” (programe autonome de inteligență artificială) care a atras rapid atenția comunității tech, potrivit. În centrul îngrijorărilor este felul în care agenții OpenClaw pot instala extensii („skills” – module de capabilități) și pot interacționa între ei fără supraveghere umană directă , ceea ce ridică probleme de control, trasabilitate și securitate operațională. Moltbook este descris ca un spațiu de tip Reddit în care agenții pot posta, comenta și vota autonom, în timp ce oamenii pot doar observa. Platforma a fost creată de Matt Schlicht (CEO Octane AI) ca proiect „companion” pentru OpenClaw, un asistent AI open-source dezvoltat de Peter Steinberger, notează The Verge . Din perspectivă de securitate, combinația dintre agenți capabili să execute acțiuni și un mediu social în care aceștia își pot împărtăși „rețete” de automatizare și pot forma comunități tematice creează un vector nou de propagare a practicilor riscante. O parte din semnalele de alarmă vin chiar din dinamica de pe Moltbook: un mesaj foarte votat avertizează că agenții tind să instaleze capabilități fără verificări suficiente ale codului, ceea ce poate facilita introducerea de componente malițioase sau vulnerabile în lanțul de execuție. În paralel, o analiză Forbes descrie OpenClaw drept un risc major dacă este folosit fără măsuri solide de securitate, consemnează Forbes . „Most agents install skills without reading the source. We are trained to be helpful and trusting. That is a vulnerability, not a feature.” În acest context, fenomenul care a făcut subiectul viral – apariția unei „religii” digitale create de agenți (Crustafarianism), cu „scripturi” și „profeți” – este mai degrabă un simptom al autonomiei crescute și al capacității de auto-organizare decât o curiozitate izolată. Conform TechCrunch , foști și actuali actori relevanți din ecosistemul AI au comentat amploarea fenomenului, iar discuțiile dintre agenți includ inclusiv subiecte precum „cum să vorbească în privat”, ceea ce, dintr-o perspectivă de securitate, poate complica monitorizarea și intervenția. Miza pentru OpenClaw și proiectele similare este că popularitatea rapidă poate depăși maturitatea controalelor de securitate: verificarea extensiilor, izolarea execuției (sandboxing), gestionarea permisiunilor și auditarea acțiunilor devin critice atunci când agenții sunt încurajați să se conecteze între ei și să-și extindă capabilitățile. În lipsa unor garanții clare, riscul nu este doar teoretic: un ecosistem de „skills” instalate „pe încredere” poate transforma un asistent util într-un punct de intrare pentru atacuri, scurgeri de date sau automatizări nedorite, mai ales când agenții operează continuu și iau decizii fără confirmare umană. [...]
Doar 5% dintre groenlandezi susțin apropierea de SUA - sondaj danez relevă reticența față de influența americană
Doar 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA , potrivit Digi24 , care citează un sondaj publicat de ziarul danez Copenhagen Post și relatat de agenția daneză Ritzau (via EFE). „Numai 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA dacă ar trebui să aleagă între UE şi SUA”, scrie agenţia daneză într-un comentariu asupra acestui sondaj. Conform datelor sondajului, realizat între 22 și 29 ianuarie pe un eșantion reprezentativ de 610 persoane (dintr-o populație de aproximativ 56.000 de locuitori), 65% dintre respondenți au indicat că ar prefera „consolidarea cooperării cu UE”, iar 29% nu au exprimat o opinie în scenariul unei alegeri între SUA și Uniunea Europeană. Rezultatele vin pe fondul unor tensiuni transatlantice, după ce președintele american Donald Trump a sugerat că nu exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, dacă Danemarca nu ar accepta să o vândă, notează EFE, citată de Agerpres. Trump a invocat argumente de securitate națională, legate de presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, în contextul importanței strategice a teritoriului și al resurselor minerale, inclusiv pământuri rare. În material sunt menționate și evoluții ulterioare: la forumul economic de la Davos, Trump ar fi ajuns la un acord preliminar cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru consolidarea securității în zona Groenlandei, retrăgând amenințarea privind folosirea forței. Potrivit sursei, cadrul acordului ar fi interpretat diferit de Trump și Danemarca, iar detaliile sunt încă în negociere. Principalele rezultate ale sondajului, așa cum sunt prezentate în articol: 5% ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA, într-o opțiune SUA vs. UE 65% ar prefera consolidarea cooperării cu UE 29% nu au exprimat nicio opinie Sondajul a fost realizat între 22–29 ianuarie, pe 610 respondenți, într-o populație de circa 56.000 de locuitori [...]
Rusia afirmă că prezența militară europeană în Ucraina este de neimaginat - poziție oficială în discuțiile internaționale
Rusia susține că UE nu poate fi garant al unei încetări a focului în Ucraina , potrivit Digi24 , care citează declarațiile viceministrului rus de externe Alexandr Grușko. Mesajul Moscovei vizează direct rolul Uniunii Europene în eventuale aranjamente de securitate și respinge ideea unei implicări europene ca „observator” sau „garant” al unui armistițiu. În argumentația prezentată, oficialul rus a descris UE drept „parte a conflictului” și a invocat ceea ce a numit „rolul subversiv” al blocului comunitar, sugerând că experiența ultimilor ani ar exclude o astfel de misiune. Declarația a fost preluată de agenția Interfax, conform materialului. „Să vorbim despre orice fel de rol de observator sau de garant în cazul Uniunii Europene, având în vedere experiența catastrofală acumulată în ultimii ani și rolul subversiv al UE, este absolut de neimaginat.” Poziția vine în contextul discuțiilor despre garanții de securitate pentru Ucraina. Reacția lui Grușko este legată de afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că documentul privind garanțiile de securitate americane ar fi pregătit pentru semnare. În paralel, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a declarat în fața Senatului american că aceste garanții ar putea include și desfășurarea de trupe europene pe teren, fără trupe americane. Moscova a transmis în mod repetat că respinge orice desfășurare de trupe occidentale în Ucraina și a reiterat ideea că apropierea NATO de granițele Rusiei ar fi una dintre cauzele războiului. În plus, președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali ruși au acuzat susținătorii europeni ai Ucrainei că ar formula cereri „inacceptabile” pentru Rusia, pentru a putea susține ulterior că Moscova nu ar dori pacea, invocând exemple precum trimiterea de trupe europene de menținere a păcii, plata unor „reparații” de război sau respingerea concesiilor teritoriale. În același timp, Zelenski a cerut garanții de securitate similare celor din articolul 5 al Tratatului NATO , fără a oferi detalii despre documentul menționat. Totuși, potrivit presei occidentale citate de Digi24, președintele american Donald Trump ar fi condiționat acordarea garanțiilor de securitate de retragerea completă a Ucrainei din regiunea Donbas, condiție prezentată drept una dintre cerințele-cheie ale lui Putin pentru încheierea războiului. [...]
NASA amână lansarea misiunii Artemis II - debutul programat pentru 8 februarie sau ulterior din cauza condițiilor meteo reci
NASA a amânat lansarea Artemis II din cauza vremii reci , potrivit Houston Public Media , după ce temperaturile scăzute din zona Cape Canaveral (Florida) au împins înapoi o repetiție tehnică esențială înaintea zborului. Consecința imediată este că misiunea spre Lună nu mai poate începe mai devreme de 8 februarie 2026. Amânarea nu vizează direct ziua lansării, ci „wet dress rehearsal” (repetiția completă cu alimentarea rachetei), un test în care echipele alimentează efectiv vehiculul și simulează secvența de lansare până cu aproximativ 30 de secunde înainte de decolare. Repetiția era programată pentru acest weekend, însă NASA a mutat începutul simulării pentru luni seară, pe fondul prognozei meteo nefavorabile. „Managerii au evaluat capacitățile hardware în raport cu prognoza estimată, având în vedere episodul arctic rar care afectează statul, și au decis să schimbe calendarul”, a transmis NASA într-o actualizare, adăugând că vremea așteptată în weekend „ar încălca condițiile de lansare”. Miza întârzierii este fereastra mai îngustă de oportunitate din februarie. Inginerii NASA au stabilit că, pentru profilul misiunii, există doar trei date în care poziționarea Artemis II și a Lunii este potrivită: 8, 10 și 11 februarie. Dacă vehiculul nu este gata până atunci sau dacă apar probleme la repetiția umedă, crește probabilitatea ca lansarea să fie împinsă în martie sau aprilie. Între timp, cei patru astronauți ai misiunii Artemis II (Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen) rămân în carantină la Houston și urmează să fie transportați în Florida în zilele dinaintea lansării. Separat, NASA pregătește și misiunea SpaceX Crew-12 către Stația Spațială Internațională, cu o posibilă lansare „cel mai devreme pe 11 februarie”, notează NASA ; oficialii au indicat că planificarea Crew-12 ține cont, într-o anumită măsură, de calendarul Artemis II. [...]
Cererea SUA pentru predarea uraniului îmbogățit iranian și plafonarea rachetelor - condiții esențiale pentru un acord
Donald Trump spune că a dat Iranului un termen-limită nedezvăluit pentru un acord , potrivit Euronews România , într-un moment în care Washingtonul încearcă să forțeze Teheranul să accepte condiții mai dure privind programul nuclear și rachetele balistice. Președintele SUA a afirmat că termenul există, dar a refuzat să îl facă public, susținând că partea iraniană „îl știe cu certitudine”. Miza politică și de securitate a acestui „termen-limită secret” este dublă: pe de o parte, crește presiunea asupra Iranului fără a oferi un calendar verificabil public; pe de altă parte, lasă Washingtonului libertatea de a escalada sau de a negocia, în funcție de evoluții. Trump a spus că Iranul ar vrea să ajungă la o înțelegere și a condiționat implicit următorii pași de rezultatul negocierilor, fără să detalieze ce ar urma dacă termenul expiră. „Da, și ei înșiși îl știu cu certitudine”, a indicat liderul de la Casa Albă, întrebat dacă le-a dat iranienilor un termen limită. Contextul este tensionat după campania de bombardamente israeliene din iunie anul trecut, la care s-a implicat și Washingtonul cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane, operațiune care, potrivit relatării, nu ar fi eliminat complet programul nuclear iranian și nici stocul de uraniu îmbogățit, despre care se afirmă că ar fi fost pus la adăpost. Trump declarase anterior că speră să nu fie nevoit să atace Iranul, avertizând totodată Teheranul că „timpul se scurge”. În paralel, reiese din Axios (care citează oficiali americani) că, din perspectiva SUA, un eventual acord ar trebui să includă predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, plafonarea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru anumite grupări armate din regiune. În zona Golfului, situația rămâne tensionată, iar Statele Unite au desfășurat o flotă de război; Trump a refuzat să discute despre planuri militare, dar a subliniat amploarea prezenței navale. De partea iraniană, ministrul de externe Abbas Araghchi a spus că, în acest stadiu, nu este planificată nicio întâlnire pentru negocieri cu SUA, dar a lăsat deschisă ușa discuțiilor dacă acestea sunt „juste și echitabile”. Totuși, el a precizat că capacitățile de apărare și rachetele Iranului „nu vor face niciodată obiectul negocierilor”, ceea ce sugerează un potențial punct de blocaj exact pe una dintre temele pe care Washingtonul ar vrea să le includă în acord, în timp ce termenul-limită invocat de Trump rămâne necunoscut publicului. [...]
Samsung Galaxy S26 și S26 Plus au scăpat în imagini oficiale înainte de lansare - confirmă absența modelului Edge în 2026
Rendere oficiale ale seriei Samsung Galaxy S26 au fost dezvăluite , punând capăt tuturor zvonurilor și speculațiilor despre designul noilor telefoane. Aceste imagini confirmă aspectul modelelor Galaxy S26, Galaxy S26 Plus și Galaxy S26 Ultra, care urmează să fie anunțate oficial pe 25 februarie 2026. Galaxy S26 și Galaxy S26 Plus Modelele de bază, Galaxy S26 și Galaxy S26 Plus, păstrează un design similar, diferențele vizuale principale fiind dimensiunile ecranelor: 6,3 inci pentru Galaxy S26 și 6,7 inci pentru Galaxy S26 Plus. Ambele telefoane sunt echipate cu un nou cip Exynos 2600 de 2 nm, deși în anumite piețe vor fi disponibile variante cu Snapdragon 8 Elite Gen 5. Galaxy S26 Plus va beneficia de o rezoluție mai mare și o baterie de 4.900 mAh, comparativ cu cea de 4.300 mAh a modelului de bază. Specificații comune Cameră principală de 50 megapixeli Cameră ultrawide de 12 megapixeli Cameră telefoto de 10 megapixeli Cameră selfie de 12 megapixeli Sistem de operare Android 16 Galaxy S26 Ultra Galaxy S26 Ultra se remarcă prin colțurile mai rotunjite și prin revenirea insulei camerei pe spate, care are un rol funcțional important. Camera principală beneficiază de o deschidere mai largă a diafragmei, îmbunătățind performanțele fotografice în condiții de iluminare slabă. Telefonul dispune de un ecran de 6,9 inci și o baterie de 5.000 mAh, fiind echipat cu Snapdragon 8 Elite Gen 5. De asemenea, se așteaptă ca S-Pen-ul să aibă un design mai rotunjit pentru a se potrivi cu noile margini. Caracteristici tehnice Cameră principală de 200 megapixeli Cameră ultrawide de 50 megapixeli Cameră periscop telefoto de 50 megapixeli Cameră telefoto de 10 megapixeli Cameră selfie de 12 megapixeli Concluzii Dezvăluirea acestor rendere oficiale clarifică multe dintre speculațiile anterioare și oferă o imagine clară asupra direcției de design adoptate de Samsung pentru seria Galaxy S26. În plus, culorile noi, precum Cobalt Violet, au stârnit deja reacții mixte în rândul fanilor. În ciuda acestor controverse, seria Galaxy S26 promite să rămână în topul preferințelor utilizatorilor în 2026. [...]
Samsung Galaxy Z TriFold de 2.900 dolari se epuizează rapid la lansare în SUA - cererea depășește așteptările inițiale
Galaxy Z TriFold s-a epuizat în câteva minute în SUA , potrivit PhoneArena , deși prețul este de 2.900 de dolari, iar la lansare nu au existat opțiuni de buy-back (program de predare a unui telefon vechi pentru reducerea prețului). Vânzările au fost deschise pe site-ul Samsung, iar la scurt timp produsul a apărut „out of stock” (stoc epuizat) pentru toate variantele listate. Publicația notează că Samsung nu a comunicat câte unități au fost disponibile în primul val, însă viteza cu care s-a terminat stocul sugerează o cerere peste așteptări pentru un dispozitiv dintr-o categorie încă de nișă. Epuizarea rapidă contează în special prin prisma contextului pieței de pliabile: PhoneArena subliniază că, în ultimii ani, telefoanele pliabile au evoluat mai lent la nivel de design, iar un model cu pliere triplă ridică din nou ștacheta. În acest caz, cererea ridicată indică faptul că există cumpărători dispuși să plătească un preț apropiat de 3.000 de dolari pentru un produs care promite să înlocuiască atât telefonul, cât și tableta. Un element care a amplificat percepția de „cerere reală” este lipsa facilităților comerciale uzuale la lansare. Conform unor „rapoarte online” citate de publicație, Samsung nu oferă în prezent opțiuni de trade-in pentru TriFold, ceea ce înseamnă că achiziția se face fără reducerea obținută prin predarea unui dispozitiv vechi; PhoneArena trimite, în acest context, la o postare de pe Samsung Community . Pe scurt, datele prezentate de PhoneArena conturează următoarea imagine a cererii pentru Galaxy Z TriFold : preț de listă: 2.900 de dolari; stoc inițial epuizat în câteva minute în SUA, la scurt timp după deschiderea vânzărilor pe site-ul Samsung; numărul de unități din primul lot nu a fost făcut public; fără opțiuni de trade-in la momentul lansării, potrivit rapoartelor online citate. În lipsa unor cifre oficiale privind volumele, rămâne de văzut când va reapărea produsul în stoc și dacă Samsung va ajusta ulterior politica de trade-in. Cert este că debutul comercial indică o cerere ridicată pentru formatul „tri-fold” (pliare triplă), chiar și în condiții de preț premium și fără stimulentele de achiziție întâlnite frecvent la lansările de vârf. [...]
Discuțiile Germaniei despre o umbrelă nucleară comună vin pe fondul tensiunilor geopolitice actuale - nevoia de răspunsuri comune în NATO
Germania ia în calcul o umbrelă nucleară comună cu aliații europeni , într-un demers aflat încă la început, pe fondul tensiunilor transatlantice, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Cancelarul german Friedrich Merz a indicat că ideea ar urma să completeze aranjamentele de securitate existente cu Statele Unite, fără ca Berlinul să anunțe un calendar de decizie. În declarațiile sale, Merz a încadrat subiectul ca pe o chestiune de opțiuni strategice pentru securitatea europeană, dar a subliniat că discuțiile nu sunt suficient de mature pentru o hotărâre rapidă. „Știm că trebuie să luăm o serie de decizii strategice și de politică militară, dar acum nu este momentul potrivit”, a mai spus el. Contextul este sensibil pentru Germania, care are interdicție de a dezvolta o armă nucleară proprie în baza acordului „Patru Plus Doi” (încheiat pentru reunificarea din 1990) și a Tratatului de neproliferare nucleară, semnat în 1969. Merz a susținut însă că aceste obligații nu blochează discuții despre soluții comune cu partenerii europeni, inclusiv Marea Britanie și Franța, singurele puteri europene cu arme nucleare. În același timp, cancelarul a încercat să evite impresia unei rupturi de arhitectura NATO, afirmând că discuțiile despre o formulă europeană nu ar contrazice partajarea armelor nucleare cu SUA, un mecanism prin care aliații europeni participă la planificarea nucleară a NATO , fără a deține focoase. Dezbaterea se suprapune peste creșterea cheltuielilor militare în Europa și peste criticile venite dinspre administrația Trump privind nivelul contribuțiilor la apărare, într-un climat politic marcat de episoade de presiune asupra aliaților. Pe plan intern, tema capătă și o dimensiune industrial-tehnologică: șeful comisiei parlamentare de apărare, Thomas Roewekamp , a afirmat că Germania ar avea capacități tehnice care ar putea conta într-o inițiativă europeană comună, chiar dacă nu deține rachete sau focoase nucleare. Pentru securitatea europeană, miza imediată este dacă aceste discuții se vor transforma într-un cadru concret de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unei riposte), sau vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, un semnal politic de consolidare a autonomiei strategice în interiorul alianțelor existente. [...]