Știri
Știri

Vladimir Putin admite că atacurile ucrainene au creat o penurie de combustibil , un semnal de vulnerabilitate operațională pentru infrastructura energetică a Rusiei, potrivit Mediafax , care citează un interviu difuzat de Kremlin. În declarațiile sale, președintele rus a legat direct „atacurile ucrainene repetate” de problemele apărute în aprovizionarea cu combustibil, indicând că loviturile asupra infrastructurii critice, „în special” asupra celei energetice, „creează probleme”. Totuși, el a susținut că situația „nu este una critică”. „În acest moment observăm o anumită penurie, dar nu este una critică.” Ce înseamnă pentru funcționarea infrastructurii energetice Mesajul central al Kremlinului este că atacurile asupra instalațiilor energetice au efecte concrete în lanțul de producție și distribuție, chiar dacă autoritățile încearcă să limiteze percepția de criză. Putin a afirmat că statul „ia măsuri” și că va asigura „securitatea” țării și a cetățenilor, precum și „inviolabilitatea frontierelor”. Context: Crimeea și atacuri recente asupra rafinăriilor Comentariile vin după ce autoritățile din Crimeea (peninsula anexată de Rusia) au declarat vineri „situație de urgență”, invocând penuria de combustibil și întreruperi de curent pe fondul atacurilor ucrainene. În același timp, în weekend, un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu la o rafinărie din sudul Rusiei, în regiunea Krasnodar. Săptămâna trecută, un alt atac ucrainean a declanșat un incendiu major la o rafinărie situată la sud-est de Moscova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris acest tip de lovituri ca parte a „operațiunilor care slăbesc capacitatea Rusiei de a duce acest război”, conform relatării preluate de Mediafax. [...]

Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea pe teme-cheie precum PNRR și echilibrele bugetare , în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar Parlamentul intră în vacanță, potrivit Digi24 . Criza politică continuă după retragerea primei nominalizări de premier, Eugen Tomac, și respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri a președintelui, liberalul Adrian Veștea. Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au ajuns la un acord pentru susținerea unui guvern, deși au fost chemați la consultări la Palatul Cotroceni . Președintele Nicușor Dan a spus că, după eșecul discuțiilor de vineri, s-a revenit la blocajul politic pe care îl considera depășit după consultările oficiale de marți. El a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze o majoritate pentru orice formulă de guvern. Miza imediată: decizii economice și angajamente externe În negocieri, PNL, USR și UDMR au cerut PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei și o rotativă anul viitor, invocând „urgențele și prioritățile țării”: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE. De ce contează: fără o majoritate funcțională și un guvern cu susținere parlamentară, capacitatea de a lua decizii rapide pe aceste dosare scade, iar incertitudinea politică se poate traduce în întârzieri și costuri mai mari de finanțare pentru stat, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau date. Pozițiile partidelor: guvern minoritar vs. „autonomie” PSD Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi „o propunere rezonabilă de compromis” pentru deblocarea crizei. De cealaltă parte, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier. Sorin Grindeanu a insistat pe controlul PSD asupra programului de guvernare: „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate.” PSD respinge și varianta în care dreapta ar prelua guvernarea, iar PSD ar intra abia anul viitor, social-democrații afirmând că nu vor vota „niciodată” un guvern din care nu fac parte. Cinci scenarii discutate pentru ieșirea din criză Potrivit analiștilor citați de Digi24, partidele lucrează cu cinci variante: Nu se ajunge la compromis pe termen scurt, iar Guvernul Bolojan rămâne interimar. PSD, PNL, UDMR și USR acceptă o rotativă guvernamentală, cu PSD primul la șefia Guvernului (Sorin Grindeanu premier). PSD obține voturile UDMR și instalează Guvernul Grindeanu (variantă atribuită Liei Olguța Vasilescu). PSD încearcă să rupă voturi din PNL (aripa Veștea) și ar exista și o „aripă” în AUR disponibilă pentru voturi, formată din parlamentari care l-ar fi votat și pe Veștea. Un scenariu „mai puțin probabil”, dar cu șanse: guvern condus de Siegfried Mureșan, cu voturile PSD, pe baza unei rotative în care PSD ar prelua a doua perioadă, în anii electorali 2027 și 2028. În lipsa unui acord până la finalul sesiunii parlamentare, presiunea se mută pe negocieri în afara calendarului obișnuit al Parlamentului, cu riscul ca deciziile urgente invocate de partide să rămână în așteptare. [...]