Știri economice și bursiere
Știri financiare de actualitate
Dezinstalați imediat aceste aplicații Android - Malware-ul folosește AI pentru clicuri pe reclame ascunse
Un nou malware Android utilizează inteligența artificială pentru a face clic pe reclame ascunse în browser , potrivit BleepingComputer . Acest tip de malware, clasificat ca troian de tip click-fraudă, folosește modele de învățare automată TensorFlow pentru a identifica și interacționa automat cu elementele publicitare. Metode de operare ale malware-ului Malware-ul se bazează pe analiza vizuală bazată pe învățare automată, evitând rutinele clasice de clic JavaScript. Acesta utilizează TensorFlow.js, o bibliotecă open-source dezvoltată de Google, care permite rularea modelelor de inteligență artificială în browsere sau pe servere utilizând Node.js. Cercetătorii de la compania de securitate mobilă Dr.Web au descoperit că această familie de troieni Android este distribuită prin GetApps, magazinul oficial de aplicații pentru dispozitivele Xiaomi. Malware-ul poate funcționa în mod "phantom", folosind un browser WebView ascuns pentru a încărca o pagină țintă și a automatiza acțiunile asupra reclamelor afișate. Distribuția și impactul malware-ului Troianul este distribuit în jocuri disponibile pe catalogul de software GetApps al Xiaomi. Inițial, aplicațiile sunt trimise fără funcționalitate malițioasă, iar componentele dăunătoare sunt adăugate prin actualizări ulterioare. Printre jocurile infectate identificate se numără: Theft Auto Mafia — 61.000 descărcări Cute Pet House — 34.000 descărcări Creation Magic World — 32.000 descărcări Amazing Unicorn Party — 13.000 descărcări Open World Gangsters — 11.000 descărcări Sakura Dream Academy — 4.000 descărcări În plus, troienii sunt distribuiți și prin site-uri APK terțe, cum ar fi Apkmody și Moddroid, și prin canale Telegram. Cercetătorii au descoperit un server Discord cu 24.000 de abonați care promovează o aplicație infectată numită Spotify X. Recomandări pentru utilizatori Deși fraudele de clic și clickjacking-ul nu reprezintă amenințări directe pentru confidențialitatea și datele utilizatorilor, acestea sunt activități cibernetice profitabile. Impactul direct asupra utilizatorilor include descărcarea rapidă a bateriei și creșterea costurilor de date mobile. Utilizatorii Android sunt sfătuiți să evite instalarea aplicațiilor din afara Google Play, mai ales versiunile alternative care promit funcții suplimentare sau acces gratuit la abonamente premium. „Pe baza detectării noastre actuale, nu s-au găsit aplicații care să conțină acest malware pe Google Play. Utilizatorii Android sunt protejați automat împotriva versiunilor cunoscute ale acestui malware de către Google Play Protect, care este activat implicit pe dispozitivele Android cu Google Play Services. Google Play Protect poate avertiza utilizatorii sau bloca aplicațiile cunoscute pentru comportament malițios, chiar și atunci când acestea provin din surse din afara Play.” - Un purtător de cuvânt al Google Această situație subliniază importanța menținerii unei vigilențe ridicate în fața amenințărilor cibernetice și a utilizării unor soluții de securitate eficiente. [...]
Zelenski critică capacitatea militară a UE - Presiune pentru sprijin și reînarmare europeană
Volodimir Zelenski a pus sub semnul întrebării capacitatea de apărare a Europei , potrivit Știrile ProTV , într-un moment în care Kievul încearcă să obțină garanții de securitate și sprijin militar consistent, pe fondul negocierilor mediate de SUA. Mesajul președintelui ucrainean, formulat tranșant, riscă să amplifice tensiunile cu aliații din Uniunea Europeană, care au susținut financiar și militar Ucraina, dar sunt criticați pentru ritmul reînarmării și pentru dependența de umbrela americană. Contextul este dat de două runde de discuții directe cu Rusia în Emiratele Arabe Unite, descrise de Kiev drept „constructive”, cu posibilitatea unei noi întâlniri în același format în zilele următoare. În paralel, atacurile rusești cu drone și rachete asupra Kievului și Harkovului au continuat, iar analiștii citați de publicație interpretează aceste lovituri ca un semnal al Kremlinului că își menține presiunea militară în timpul tratativelor. La negocierile din Abu Dhabi, mediate de americani, delegația ucraineană a fost condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, și de Kirilo Budanov, șeful administrației prezidențiale, în timp ce partea rusă a fost condusă de amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciului militar de informații. Mark Galeotti, analist citat de Știrile ProTV, a subliniat că prezența unor reprezentanți de rang înalt sugerează că ambele părți încearcă „măcar să pară” serioase în căutarea unui compromis, dar „rămâne de văzut câtă marjă de manevră au primit”. Miza principală rămâne Donbasul, iar, potrivit unor surse anonime citate de agenția de stat rusă TASS, s-ar fi discutat despre crearea unor zone-tampon; Kievul ar fi dispus să accepte o zonă demilitarizată cu observatori străini. În acest cadru, tensiunile cu partenerii europeni se văd și prin accentul pus de Zelenski pe rolul SUA în arhitectura de securitate: fără Washington, susține el, Europa nu ar avea capacitatea de a descuraja Rusia sau de a se apăra singură. „O Alianță (NATO) fără America nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Nu doar că n-ar putea pune probleme Rusiei, dar nici nu se pot apăra pe ele însele (statele europene), după părerea mea. În Europa de astăzi, doar armata ucraineană este puternică”. Declarația adaugă presiune politică asupra capitalelor UE, într-un moment în care Kievul caută garanții de securitate „foarte, foarte solide”, după cum afirmă același analist, iar discuțiile despre eventuale concesii teritoriale rămân extrem de sensibile intern. În plus, vocea critică din Ucraina, citată în material, avertizează că există riscul acceptării unor condiții „inacceptabile”, în timp ce presiunea asupra Rusiei ar fi insuficientă, ceea ce complică și mai mult relația Kievului cu partenerii occidentali, inclusiv cu cei europeni, chemați să contribuie la protecția Ucrainei. [...]
Filtrele de vârstă nu protejează copiii, doar creează praguri artificiale - Soluțiile reale vin din design și descentralizare
Interzicerea accesului minorilor sub 16 ani pe rețelele sociale revine în centrul dezbaterilor globale , în special după adoptarea unei legi controversate în Australia, care prevede amenzi de până la 50 de milioane de dolari pentru platformele ce permit accesul copiilor fără verificare eficientă a vârstei. Cu toate acestea, potrivit unui articol de opinie publicat în Financial Times de Jay Graber, CEO al rețelei descentralizate Bluesky, aceste măsuri legislative ar rata problemele de fond: structura oligarhică a marilor platforme, lipsa concurenței reale și modelul toxic bazat pe atragerea și reținerea atenției cu orice preț. Graber argumentează că interdicțiile impuse pe criterii de vârstă ignoră designul problematic al platformelor , care prioritizează timpul petrecut și angajamentul în detrimentul siguranței, adesea folosind AI în moduri netransparente, așa cum s-a întâmplat pe platforma X (fostul Twitter). În opinia sa, soluțiile durabile trebuie să meargă dincolo de praguri administrative și să vizeze reformarea modului în care funcționează rețelele sociale la nivel structural. Criticii interdicțiilor bazate pe vârstă atrag atenția asupra limitărilor evidente ale acestor politici , în special asupra ușurinței cu care copiii reușesc să ocolească filtrele de vârstă. O astfel de măsură creează un „prag artificial” la 16 ani, fără să abordeze probleme precum conținutul dăunător, cyberbullyingul sau lipsa moderării eficiente. În loc să protejeze, aceste interdicții pot împinge copiii către platforme mai puțin cunoscute, insuficient reglementate, unde riscurile sunt mai mari, scriu cei de la PMC . Experții propun o serie de alternative care să prioritizeze siguranța digitală fără a recurge la excluderea totală a copiilor , printre care: promovarea concurenței prin rețele deschise și descentralizate; dezvoltarea unor sisteme mai bune de verificare a vârstei, cu respectarea confidențialității; implementarea principiilor privacy by design ; impunerea unor standarde de responsabilitate pentru platforme. Măsuri precum Children’s Code adoptat în Regatul Unit, instrumente de control parental bine reglementate și colaborarea cu instituții internaționale, cum ar fi UNICEF, pot contribui la un spațiu digital mai sigur. Organizația internațională susține, de altfel, că interdicțiile de vârstă, luate izolat, nu oferă o protecție reală împotriva abuzurilor sau exploatării online. Astfel, problema accesului copiilor la rețele sociale pare a fi mai complexă decât o simplă vârstă minimă legală , necesitând o regândire a modului în care sunt construite și reglementate platformele în sine, nu doar a regulilor de acces. [...]
Claude Code de la Anthropic devine viral: Microsoft îl adoptă intern, iar viitorul programării umane e pus sub semnul întrebării
Claude Code, asistentul AI dezvoltat de Anthropic, a devenit noul fenomen viral din lumea tehnologiei, după ce Microsoft a început să-l utilizeze intern în paralel cu propriul GitHub Copilot. Potrivit Fortune , instrumentul a fost folosit pentru a construi o aplicație completă, Cowork, în doar o săptămână și jumătate, folosind metoda vibe coding – o abordare în care utilizatorii descriu ce își doresc, iar AI-ul generează automat codul necesar. Modelul Claude Opus 4.5 , care alimentează Claude Code, a impresionat industria prin capacitatea de a dezvolta proiecte software complexe, aproape complet autonom. Impactul a fost resimțit inclusiv la cel mai înalt nivel: la Forumul Economic Mondial de la Davos, CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a declarat că „Anthropic a făcut un salt uriaș în codare și raționament” și a recomandat tuturor companiilor de software să adopte tehnologia. Microsoft a dat deja curs acestui sfat : conform The Verge , mii de angajați din diviziile CoreAI și Experiences + Devices (Windows, Office, Teams, Edge) folosesc Claude Code pentru prototipare rapidă, alături de Copilot. Mai mult, chiar și angajați non-tehnici, precum designeri sau manageri de proiect, sunt încurajați să experimenteze cu noul asistent AI. Un moment viral care a amplificat notorietatea Claude Code a venit din partea unei ingineri de la Google, Jaana Dogan, care a dezvăluit că AI-ul a prototipat în doar o oră un sistem de orchestrare distribuită , proiect la care echipa sa lucrase timp de un an. Deși prototipul nu era pregătit pentru producție, demonstrația a confirmat potențialul tehnologic al Claude Code. În doar șase luni de la lansare , Claude Code a generat venituri anuale de un miliard de dolari, fiind adoptat de companii majore precum Netflix, Spotify, Uber, Salesforce, Accenture și Snowflake. În urma succesului, Anthropic a lansat Cowork , o variantă destinată publicului larg, capabilă să gestioneze fișiere și sarcini automatizate. Lansarea a avut loc pe 12 ianuarie. Dezbaterea privind viitorul meseriei de programator s-a intensificat după declarațiile CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, la Davos: „S-ar putea ca în 6 până la 12 luni, modelul să facă tot ce fac programatorii de la un capăt la altul” . Acesta a adăugat că unii ingineri din propria companie nu mai scriu cod deloc, ci doar îl corectează pe cel generat de AI. Între timp, Anthropic se află în negocieri pentru o nouă rundă de finanțare de 10 miliarde de dolari, care ar ridica evaluarea companiei la 350 de miliarde, susținută de fonduri precum Coatue și GIC, conform CNBC . Întrebarea care planează acum este dacă Claude Code democratizează dezvoltarea software sau dacă marchează începutul sfârșitului pentru meseria tradițională de programator. Categoriile de impact ale Claude Code includ: Dezvoltarea software accelerată cu AI Democratizarea accesului la programare Utilizare extinsă în companii non-tech Provocări etice și economice pentru locurile de muncă Tabel comparativ între Claude Code și GitHub Copilot: Funcționalitate Claude Code GitHub Copilot Limbaj natural în input Da Limitat Capacitate end-to-end Avansată Medie Proiecte complexe autonome Da Parțial Interfață non-tehnică Cowork disponibil Nu Suport pentru prototipare Da, inclusiv non-tech Limitat la dezvoltatori PE SCURT: Claude Code pare să fie într-un moment definitoriu pentru viitorul dezvoltării software. Fie că va rămâne un instrument complementar sau va deveni standardul dominant în industrie, tranziția este deja în curs – și se produce mai repede decât anticipa majoritatea experților. [...]
Traficul de voce în scădere în România - românii preferă aplicațiile de mesagerie și video
Traficul de voce pe mobil scade în România , pe măsură ce utilizatorii se mută către aplicații de mesagerie și apeluri video, ANCOM . Datele arată o reducere constantă a timpului petrecut în convorbiri și a numărului de apeluri, în paralel cu creșterea consumului de internet mobil. Vocea și SMS-ul pierd teren: mai puține minute, mai puține apeluri Traficul de voce lunar mediu per cartelă SIM activă a coborât de la 3 ore și 37 de minute în primul semestru din 2023 la 3 ore și 22 de minute în primul semestru din 2025. Scăderea a fost mai vizibilă în ultimele șase luni, când diminuarea a fost de 4%, conform aceleiași analize. Și durata totală de convorbiri per utilizator a scăzut: de la o medie de 4 ore și 27 de minute în 2023 la 4 ore și 3 minute în 2025, adică cu aproximativ 24 de minute mai puțin într-un interval de circa un an și jumătate. În același timp, numărul mediu de apeluri lunare a coborât de la 89 în 2023 la 80 în 2025, iar SMS-urile au devenit mai rare (de la 16 pe lună la 11), pe fondul migrării către servicii online. Indicator (medii) 2023 2025 Trafic de voce lunar mediu per cartelă SIM activă (S1) 3 h 37 min 3 h 22 min Durata totală de convorbiri per utilizator 4 h 27 min 4 h 03 min Număr apeluri lunare 89 80 Număr SMS-uri lunare 16 11 Abonament vs. cartelă și redistribuirea cotelor între operatori Diferențele de comportament rămân clare între utilizatorii cu abonament și cei cu cartele preplătite. Cei cu abonamente lunare sunt cei mai activi la telefon, cu o medie de 4 ore și 9 minute de convorbiri, în timp ce utilizatorii de cartele preplătite ajung la 1 oră și 56 de minute. Pe piața traficului de voce, Orange rămâne lider în 2025, cu 36%, dar în scădere față de 38,3% în 2023. Vodafone se menține aproape de 25%, iar Digi urcă la 32%, fiind descris ca atrăgând cei mai activi utilizatori. Segmentul Telekom continuă să scadă, în contextul tranzacțiilor prin care Digi și Vodafone au preluat activele companiei: Digi a achiziționat licențele și infrastructura Telekom Mobile pentru 40 de milioane de euro, iar Vodafone a cumpărat acțiunile OTE la Telekom Romania Mobile Communications pentru 30 milioane de euro; anterior, România Communications (telefonie fixă) a fost preluată de Orange în 2021. Internetul mobil crește: mai multe date consumate și utilizare mai largă În paralel cu scăderea vocii, consumul de internet mobil crește constant. Media lunară de date consumate de un utilizator a ajuns la 13,9 GB în primul semestru din 2025, față de 12,3 GB în 2024 și 9,7 GB în 2023, potrivit datelor ANCOM citate în articol. Aproape 91% dintre cele 23 de milioane de cartele SIM active au fost folosite și pentru acces la internet mobil , semnalând o mutare a utilizării de la apeluri și SMS către aplicații și servicii online, inclusiv streaming. În acest context, concluzia setului de date este că românii vorbesc mai puțin la telefon, dar rămân conectați, iar operatorii își ajustează oferta și investițiile în funcție de aceste obiceiuri. [...]
Digi Mobil a dominat portările în 2025 în România - a atras clienți de la Orange și Vodafone în contextul concurenței intense
Digi Mobil a dominat portările în România în 2025 , atrăgând un număr semnificativ de clienți de la Orange și Vodafone. În contextul unei piețe extrem de competitive, Digi Mobil a reușit să devină principala destinație pentru românii care și-au mutat numerele de telefon, captând 53,85% din totalul transferurilor naționale. Potrivit datelor ANCOM , Digi Mobil a atras 782.975 de numere din alte rețele în 2025, într-o piață în care peste 1,45 milioane de numere au fost portate. Această performanță nu este doar un succes izolat, ci reflectă o tendință constantă, Digi Mobil menținându-se în fruntea clasamentului de portabilitate de peste 17 ani, cu un total de peste 6 milioane de linii mobile primite. Strategia de succes a Digi Mobil se bazează pe stabilitatea rețelei , extinderea acoperirii și o ofertă comercială accesibilă. Compania oferă date mobile și minute nelimitate în rețelele naționale, precum și tarife competitive în roaming. În plus, pachetul comercial include minute către rețele internaționale și SMS-uri nelimitate în rețeaua proprie. Digi Mobil continuă să investească în extinderea acoperirii și în tehnologii moderne, cu servicii de voce mobilă disponibile pentru 98,6% din populația României și o rețea 5G activă în peste 500 de localități. Compania raportează peste 7,2 milioane de conexiuni mobile și o cotă de piață de 46,1% pe segmentul abonamentelor de telefonie mobilă pentru persoane fizice. Tabel de sinteză: Aspect Detaliu Numere portate către Digi 782.975 Procent din total portări 53,85% Total numere portate 2025 1,45 milioane Acoperire voce mobilă 98,6% din populație Rețea 5G Peste 500 de localități Conexiuni mobile totale Peste 7,2 milioane Cota de piață abonamente 46,1% Digi Mobil își propune să continue această tendință de creștere, concentrându-se pe menținerea unei experiențe de utilizare constante și pe extinderea în continuare a rețelei sale. [...]
Trump dezvăluie utilizarea unei „arme secrete” în arestarea lui Maduro – o operațiune cu tehnologie necunoscută și efecte bizare în Venezuela
Donald Trump a confirmat utilizarea unei arme secrete în recenta operațiune americană desfășurată pe 3 ianuarie în Caracas, Venezuela, care a dus la capturarea fostului președinte Nicolas Maduro și a soției acestuia, Cilia Flores , transmite Știrile Pro TV , citând un interviu acordat de Trump publicației The New York Post . Fostul președinte american a denumit dispozitivul „ Discombobulatorul ” și a refuzat să ofere detalii tehnice, dar a afirmat că acesta a făcut ca sistemele de apărare ale forțelor lui Maduro să cedeze complet în momentul în care elicopterele americane au aterizat. Potrivit relatărilor, radarele s-au oprit brusc , iar rachetele de proveniență rusă și chineză nu au putut fi lansate . Martori din teren susțin că imediat după activarea dispozitivului, efectivele de securitate au suferit hemoragii nazale, vărsături cu sânge și pierderi temporare ale funcțiilor motorii , indicii care amintesc de așa-numitul „sindrom Havana” . Trump a oferit această declarație după ce au apărut informații că administrația Biden ar fi achiziționat recent o armă cu energie pulsată , similară cu cea suspectată că ar fi provocat incidente neurologice misterioase în rândul diplomaților americani în Cuba și alte locații. Această armă ar funcționa prin unde sonore sau electromagnetice direcționate , provocând dezorientare sau chiar leziuni fizice severe. În relatarea unui membru al gărzii personale a lui Maduro , momentul activării armei a fost urmat de apariția unei escadrile de drone , urmate de aproximativ opt elicoptere care au transportat un grup de 20 de soldați americani . Aparent, „Discombobulatorul” ar fi fost direcționat împotriva pozițiilor defensive, neutralizând complet capacitatea de reacție a acestora. Context politic și de securitate: Nicolas Maduro, în vârstă de 63 de ani, se află acum într-o închisoare federală din Brooklyn , în așteptarea procesului pentru narcoterorism . Funcția de lider interimar al Venezuelei a fost preluată de Delcy Rodriguez , fostă vicepreședintă, cu care Trump susține că SUA au „o relație excelentă”. Reacțiile oficiale privind natura exactă a tehnologiei folosite lipsesc, însă dezvăluirea lui Trump pune în lumină un posibil nou tip de armă non-letală de incapacitate totală , cu efecte fizice extreme. Până la apariția unor confirmări independente, declarațiile rămân controversate, dar ele întăresc speculațiile privind dezvoltarea accelerată a armelor energetice direcționate de către SUA. [...]
Apple pregătește un nou aspect pentru iPhone 18 Pro – decupajul Dynamic Island se micșorează semnificativ
iPhone 18 Pro ar urma să primească un decupaj Dynamic Island mai îngust , potrivit Forbes , care citează o nouă informație apărută din zona „leak”-urilor (scurgeri neoficiale de detalii). Schimbarea ar viza un element rămas practic neschimbat în ultimii ani: zona „Dynamic Island” din partea superioară a ecranului. Ce se schimbă la Dynamic Island pe iPhone 18 Pro Dynamic Island este decupajul în formă de pastilă introdus pe iPhone 14 Pro (lansat în septembrie 2022), care a înlocuit decupajul mai mare folosit pe iPhone-urile cu Face ID începând cu iPhone X. În ultimii ani, Apple a ajustat dimensiunile ecranelor, însă această zonă a rămas, în esență, la fel. Acum, notează Forbes, leaker-ul Ice Universe a scris pe X că lățimea decupajului Dynamic Island de pe iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max ar urma să scadă de la 20,76 mm la 13,49 mm, adică o reducere de aproximativ 35%. Publicația amintește și că un zvon anterior despre mutarea camerei în ecran spre stânga a fost ulterior pus pe seama unei traduceri greșite. De ce contează și ce ar putea explica reducerea Chiar dacă nu ar însemna trecerea la o singură perforație circulară pentru cameră, o îngustare de acest ordin ar fi suficient de vizibilă încât să schimbe percepția asupra designului frontal, sugerează autorul materialului. O posibilă explicație tehnică menționată este mutarea „flood illuminator”-ului (componentă a sistemului Face ID) sub ecran, în loc să rămână vizibil prin decupaj. Această modificare ar putea permite micșorarea zonei Dynamic Island, fără a elimina complet decupajul. Ce modele ar putea să nu primească schimbarea O scurgere anterioară, citată în articol, susținea că modificarea ar urma să fie rezervată pentru iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max , fără să ajungă la iPhone 18 sau la iPhone Air 2. Autorul consideră plauzibil scenariul pentru iPhone 18, amintind că modelul standard a primit Dynamic Island la un an după debutul său pe iPhone 14 Pro. În schimb, pentru iPhone Air 2, Forbes spune că există incertitudini: unele informații indică o lansare abia în 2027, iar poziționarea ar fi una „premium”, ceea ce ar face mai puțin probabilă omiterea unei schimbări de design. Publicația precizează că va actualiza informațiile pe măsură ce apar noi detalii. Modele despre care se afirmă că vor primi schimbarea: iPhone 18 Pro, iPhone 18 Pro Max Modele despre care se afirmă că nu vor primi schimbarea: iPhone 18, iPhone Air 2 (menționat cu rezerve) Dimensiuni vehiculate pentru decupaj: 20,76 mm → 13,49 mm (aprox. -35%) [...]
Trump amenință Canada cu tarif de 100% dacă încheie un acord comercial cu China - măsura vizează protejarea pieței americane de importuri canadiene
Donald Trump amenință Canada cu un tarif de 100% dacă finalizează un acord comercial cu China, potrivit Reuters . Președintele SUA a susținut că un astfel de acord ar pune în pericol Canada și ar facilita ocolirea tarifelor americane prin intermediul pieței canadiene. Amenințarea cu tarife și argumentul „ocolirii” taxelor americane Trump a declarat sâmbătă că ar impune un tarif de 100% „pentru toate bunurile și produsele canadiene” care intră în Statele Unite, dacă Ottawa „merge până la capăt” cu un acord comercial cu Beijingul. Mesajele au fost publicate pe platforma Truth Social . „Dacă Canada face un acord cu China, va fi lovită imediat cu un tarif de 100% împotriva tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA.” Într-o a doua postare, Trump a afirmat că Beijingul ar încerca să folosească Canada drept punct de tranzit pentru a evita tarifele SUA și l-a numit pe premierul Mark Carney „guvernator”, reluând o formulare legată de apelurile sale anterioare ca Canada să devină al 51-lea stat american. Ce spune Ottawa despre discuțiile cu Beijingul Reuters notează că Mark Carney a călătorit în această lună în China pentru a „reseta” relațiile tensionate dintre cele două țări și că a ajuns la un acord comercial cu al doilea partener comercial al Canadei, după Statele Unite. Biroul premierului nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Totuși, Dominic LeBlanc , ministrul responsabil pentru comerțul Canada-SUA, a susținut sâmbătă, într-o postare pe X, că nu este vorba despre un acord de liber schimb. El a precizat că rezultatul discuțiilor a fost „rezolvarea mai multor chestiuni importante legate de tarife”. Posibil impact economic și escaladarea tensiunilor politice Dacă amenințarea lui Trump s-ar materializa, noul tarif ar crește semnificativ taxele americane aplicate importurilor din Canada și ar pune presiune pe sectoare industriale precum metalurgia, industria auto și producția de utilaje, potrivit Reuters. În paralel, relațiile dintre Carney și Trump s-au tensionat în ultimele zile, după ce liderul canadian a criticat demersurile lui Trump privind Groenlanda. La Forumul Economic Mondial de la Davos , Carney a vorbit despre sfârșitul ordinii globale bazate pe reguli și a pledat pentru cooperarea „puterilor mijlocii”, iar Trump a replicat în propriul discurs că Canada „trăiește datorită Statelor Unite”, afirmație respinsă ulterior de premierul canadian. Context: presiuni comerciale mai largi și negocieri în 2026 Reuters mai arată că Trump a lansat numeroase amenințări tarifare de la revenirea la președinție, însă în unele cazuri le-a suspendat sau a renunțat la ele în timpul negocierilor. În această săptămână, el a dat înapoi de la o amenințare recentă privind tarife ridicate pentru aliați europeni, după ce lideri NATO au promis măsuri suplimentare de securitate în Arctica . Pe fondul acestor evoluții, Trump a catalogat în ianuarie drept „irelevant” acordul comercial dintre SUA, Canada și Mexic, care urmează să fie renegociat în iulie 2026. În plan bilateral, Reuters notează și că Trump a revocat invitația Canadei la un „Board of Peace” pe care vrea să-l folosească pentru dosare precum conflictele internaționale și viitorul Gazei. [...]
Europa se pregătește pentru o posibilă blocadă tehnologică din partea SUA – risc critic în cloud, AI și cipuri
Uniunea Europeană elaborează strategii pentru a reduce dependența de tehnologiile americane , în contextul unor tensiuni crescânde cu administrația Trump, care amenință cu blocarea accesului la infrastructuri digitale critice, invocând motive de securitate națională, relatează Yahoo Finance și Wall Street Journal . Un scenariu ipotetic, dar tot mai plauzibil, prevede impunerea de restricții asupra serviciilor cloud, AI și software, afectând grav economia digitală europeană. Statele Unite controlează în prezent aproximativ 70% din infrastructura de cloud utilizată în Europa , prin giganți precum Amazon, Microsoft și Google , iar companii americane domină și piața cipurilor AI (Nvidia) , sistemelor de operare și comunicațiilor satelitare ( Starlink ) . Conform unui raport al CSIS , această dependență face Europa extrem de vulnerabilă în fața unor decizii unilaterale din partea Washingtonului, cum ar fi un ordin executiv de suspendare a serviciilor digitale pe motiv de securitate națională – o variantă luată în calcul pentru noiembrie 2026. Tensiuni tot mai mari: În decembrie 2025, administrația Trump a interzis accesul unor oficiali europeni în SUA, acuzându-i că fac presiuni asupra firmelor americane de tech. Trump critică în mod repetat reglementările europene precum Digital Services Act și amenință cu tarife vamale impuse prin Section 301 . Conform CNN , Casa Albă a cerut relaxarea legislației europene asupra platformelor americane și a sugerat o posibilă decuplare digitală. Ce face Europa: UE a început implementarea unui așa-numit „EuroStack” – un ecosistem suveran de tehnologii esențiale în patru domenii strategice: Cloud – lansarea de servicii suverane (ex. AWS European Sovereign Cloud ) pentru administrația publică Cipuri – planul Chips Act 2.0 pentru producția internă de cipuri mainstream Inteligență Artificială – investiții în modele europene de AI și reglementare independentă Spațiu – alocarea a 60 de miliarde de euro pentru programe satelitare și comunicații proprii Pe plan politic, Bruxelles-ul promovează reguli de achiziții publice de tip „Buy European” , în special pentru tehnologie destinată sectorului guvernamental și apărării. Posibile evoluții: Pe fondul acestui conflict latent, Microsoft și alte companii americane promit să conteste legal eventuale ordine guvernamentale de blocare, în timp ce Europa ar putea oferi concesii tactice în domeniul cipurilor avansate pentru a evita escaladări comerciale. Totuși, potrivit Fortune , dinamica actuală amintește de un război tehnologic rece : unul în care infrastructurile digitale devin arme strategice, iar suveranitatea tehnologică nu mai este o opțiune, ci o urgență. [...]
Zelenski despre negocierile trilaterale - Întâlniri viitoare posibile săptămâna viitoare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate în Emiratele Arabe Unite, au fost „constructive” și că alte întâlniri ar putea avea loc săptămâna viitoare , informează HotNews.ro . Aceste discuții au fost mediate de SUA și s-au încheiat fără un acord concret, dar cu promisiunea continuării dialogului. Ministerul rus de Externe a transmis, prin agenția de știri RIA , că Moscova rămâne deschisă pentru continuarea dialogului. De asemenea, o sursă apropiată negocierilor a declarat pentru agenția TASS că problema teritorială, în special retragerea forțelor ucrainene din Donbas, rămâne principalul punct de dezacord între părți. În cadrul întâlnirii, reprezentanții militari au identificat o listă de probleme care ar putea fi discutate la o viitoare întâlnire. Cu toate acestea, detaliile și concluziile clare ale discuțiilor nu au fost făcute publice de către delegațiile Rusiei și Ucrainei. „Această problemă rămâne cea mai complicată. Retragerea armatei ucrainene din Donbas este importantă și se iau în considerare diverși parametri de securitate cu privire la această problemă”, a declarat o sursă pentru TASS. În ciuda acestor discuții, bombardamentele rusești asupra orașelor Kiev și Harkov au continuat, subliniind tensiunile persistente dintre cele două națiuni. Întâlnirea de la Abu Dhabi a fost prima întrevedere trilaterală de la începutul conflictului, dar fără să aducă o schimbare imediată pe teren. [...]
Călătoria cu STB se scumpește - abonamentul metropolitan de 24 de ore ajunge la 14 lei
Tarifele STB urmează să crească , potrivit HotNews.ro , care citează un proiect de hotărâre ce va fi dezbătut în ședința de joi, 29 ianuarie, a Consiliului General al Municipiului București. Documentul prevede, între altele, o scumpire de 66% a biletului pentru o călătorie și o majorare de 75% a abonamentului de 24 de ore. Un bilet pentru o călătorie metropolitană ar urma să crească de la 3 lei la 5 lei, notează Agerpres , citată de HotNews.ro. Proiectul include și o listă extinsă de tarife pentru pachete de călătorii și abonamente, precum și pentru titluri integrate cu metroul. Principalele tarife propuse pentru transportul metropolitan (STB și operatorii regionali) sunt: o călătorie metropolitană: 5 lei (de la 3 lei) două călătorii metropolitane/90 de minute: 10 lei 10 călătorii metropolitane/90 de minute: 40 de lei abonament metropolitan/24 ore: 14 lei abonament metropolitan/72 ore: 30 de lei abonament metropolitan/7 zile: 45 de lei abonament metropolitan/1 lună: 100 de lei abonament metropolitan redus 50%/1 lună: 50 de lei abonament metropolitan/6 luni: 500 de lei abonament metropolitan/12 luni: 900 de lei călătorie la tarif special (suprataxă): 200 de lei Pentru titlurile de călătorie metropolitană integrată cu metroul, proiectul prevede, între altele, 9 lei pentru „o călătorie metropolitană și metrou/120 minute”, 22 de lei pentru abonamentul de 24 de ore și 180 de lei pentru abonamentul lunar. Totodată, proiectul prevede acordarea unui mandat special Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov pentru modificarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de transport public local, încheiate cu STB SA și alți operatori regionali. În referatul de aprobare se arată că ultima modificare a politicii tarifare a fost în 2021, iar majorarea propusă este justificată prin nevoia de sustenabilitate financiară și menținerea calității, siguranței și continuității serviciului. Documentul invocă scumpiri „semnificative” ale costurilor de operare (energie, combustibil, utilități, piese, mentenanță), creșteri salariale și inflația. „Tarifele actuale ale titlurilor de călătorie nu au mai fost ajustate corespunzător evoluției costurilor reale de exploatare, ceea ce a condus la accentuarea dezechilibrului financiar dintre veniturile proprii ale operatorului și cheltuielile necesare desfășurării activității.” [...]