Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina încearcă să transforme expertiza în drone în contracte și acces la energie, cu aproape 20 de țări aflate în diverse stadii de negociere și patru acorduri deja semnate, potrivit Reuters.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că „aproape 20 de țări” sunt interesate de acorduri legate de drone cu Ucraina, iar în baza celor patru acorduri semnate „primele contracte sunt acum în pregătire”, într-o postare pe X.
Contextul imediat este escaladarea războiului din Iran, izbucnit la finalul lunii februarie, pe care Zelenski spune că a reușit să o folosească pentru a valorifica experiența Ucrainei în războiul cu drone în discuții diplomatice în Orientul Mijlociu și Europa.
În aprilie, Ucraina a semnat acorduri de apărare și drone în:
Acestea au urmat unor parteneriate de securitate pe termen lung cu:
Separat, Zelenski a mai spus că Ucraina a semnat luna trecută acorduri cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, pe apărare și energie.
Zelenski a afirmat că Ucraina „a început deja să primească volumul necesar de combustibil” datorită acestor acorduri, fără să ofere detalii despre cantități sau termene.
Totodată, el a indicat că această „diplomație a dronelor” ar putea ajuta Ucraina să obțină atât acorduri de aprovizionare cu energie cu state din Orientul Mijlociu, cât și piețe pentru produsele agricole ucrainene.
Zelenski a mai spus că Ucraina ar urma să lanseze cooperare de securitate în cadrul acordurilor privind dronele cu „o altă parte a lumii”, fără să precizeze despre ce regiune este vorba. În paralel, primele contracte sub acordurile deja semnate sunt în curs de pregătire, conform declarației sale.
Recomandate
Acuzațiile reciproce de încălcare a armistițiului de trei zile mențin blocat frontul diplomatic și prelungesc riscul operațional în regiune , în condițiile în care Kievul și Moscova reclamă atacuri în weekend, după încetarea focului anunțată de președintele american Donald Trump , potrivit Mediafax . Armistițiul a fost comunicat vineri de Trump, într-o postare pe Truth Social, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus duminică seara că, deși Rusia s-ar fi abținut de la atacuri aeriene și cu rachete „la scară largă”, luptele au continuat pe porțiuni ale frontului. „Cu alte cuvinte, armata rusă nu respectă nicio încetare a focului pe front și nici măcar nu încearcă în mod special să o facă”, a spus Zelenski, potrivit Reuters. Victime raportate în Ucraina și reacția Moscovei Oficiali ucraineni au raportat că trei persoane au fost ucise în atacuri cu drone rusești asupra zonelor din apropierea liniei frontului. Alte 15 persoane au fost rănite, dintre care opt în regiunea Harkov și șapte în regiunea Herson. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 57 de drone ucrainene în ultima zi și că a „răspuns cu aceeași monedă” pe câmpul de luptă. Negocierile susținute de SUA, în impas În același timp, negocierile de pace susținute de SUA între Kiev și Moscova sunt descrise ca fiind în impas, pe fondul reorientării atenției Washingtonului către Orientul Mijlociu, unde SUA și Israel au lansat un război împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. În lipsa unui mecanism credibil de verificare și aplicare a armistițiului, schimbul de acuzații reduce șansele ca încetarea focului să se transforme într-o pauză operațională reală și, implicit, într-un punct de relansare a discuțiilor politice. [...]
Volodimir Zelenski condiționează orice discuție directă cu Vladimir Putin de prelungirea încetării focului și de un „format” de negociere care să poată livra garanții de securitate , pe fondul acuzațiilor că Rusia nu a respectat armistițiul pe linia frontului, relatează Euronews . Reacția liderului de la Kiev vine după ce președintele rus a susținut că invazia din Ucraina „se apropie de sfârșit”. Zelenski spune că Ucraina este pregătită să continue armistițiul și după expirarea acestuia în noaptea de luni spre marți, dar numai dacă Moscova acceptă același lucru. „Putin declară acum că este în sfârșit pregătit pentru întâlniri concrete. (...) Trebuie să găsim un format adecvat. Trebuie să punem capăt acestui război și să garantăm o securitate durabilă.” Armistițiu „pe hârtie”, lupte pe front Deși, potrivit lui Zelenski, Rusia s-a abținut de la bombardamente cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, el acuză că armistițiul de trei zile nu a fost respectat pe linia frontului, unde atacurile au continuat, inclusiv cu drone. În acest context, președintele ucrainean avertizează că, dacă Moscova nu va dori prelungirea încetării focului, Ucraina va răspunde „în oglindă” la orice atac. Armistițiul de trei zile, intermediat de Statele Unite, este valabil în perioada 9–11 mai, conform informațiilor din articol. Atacuri cu drone și răniți, în pofida încetării focului Datele Forțelor aeriene ucrainene indică o scădere a atacurilor cu drone cu rază lungă de acțiune de la începutul armistițiului, însă autoritățile au raportat cel puțin nouă răniți. Printre cazurile menționate: în regiunea Dnipropetrovsk, o fetiță de trei ani a fost rănită într-un atac cu drone în districtul Sinelnikove și a fost spitalizată în „stare stabilă”; tot în Dnipropetrovsk, un salvator de 23 de ani a fost rănit după ce o dronă rusească i-a atacat vehiculul, potrivit Ministerului ucrainean de Interne; patru persoane au fost rănite în regiunea Herson, inclusiv un tânăr de 19 ani și un angajat al municipalității de 53 de ani; în regiunea Nikolaev, un vehicul civil ar fi fost atacat cu o dronă, fiind răniți un bărbat de 68 de ani și o femeie de 63 de ani; în regiunea Zaporojie, un bărbat de 52 de ani a fost rănit într-un atac cu drone. În esență, poziția Kievului leagă perspectiva unor negocieri directe de un cadru practic de discuție și de o încetare a focului verificabilă, în condițiile în care, pe teren, autoritățile ucrainene susțin că atacurile nu s-au oprit complet. [...]
Germania mută sprijinul pentru Ucraina spre producție și investiții în industria de apărare , într-un demers care poate accelera livrările și reduce dependența de importuri, pe fondul războiului prelungit cu Rusia. Potrivit Digi24 , ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a ajuns la Kiev într-o vizită neanunțată, pentru discuții privind extinderea cooperării industriale în domeniul apărării. Vizita nu a fost anunțată din motive de securitate, iar discuțiile vizează proiecte comune, în special dezvoltarea de sisteme fără pilot (drone) „de toate gamele”, cu accent pe capabilități de lovire în profunzime, a relatat dpa, preluată de Agerpres. „Accentul este pe dezvoltarea în comun a unor sisteme avansate fără pilot de toate gamele, în special în zona de lovituri în profunzime. În felul acesta întărim securitatea țărilor noastre.” De ce contează: finanțare, producție și capital privat, nu doar livrări Dincolo de componenta militară, miza imediată este una operațională și de finanțare: Berlinul urmărește să atragă mai multe investiții private în companii militare ucrainene și în firme mixte. În acest sens, Ministerul german al Apărării a găzduit recent o videoconferință cu reprezentanți ai guvernului ucrainean pentru a discuta condițiile pentru astfel de investiții, la care au participat, pentru prima dată, bănci, fonduri de investiții și alți actori din sectorul financiar. Pistorius a indicat și utilizarea platformei „Bravo One” pentru sprijinirea dezvoltatorilor care pot demonstra „inovații promițătoare”, în contextul în care Ucraina a dezvoltat rapid sisteme proprii pentru a compensa deficitul de arme cu rază mai lungă de acțiune și este considerată una dintre cele mai avansate țări în războiul cu drone, pe baza experienței de pe câmpul de luptă. Ce proiecte sunt deja pe masă În aprilie, guvernul federal german a convenit un „parteneriat strategic” cu Ucraina și a promis sprijin militar suplimentar. Concret, potrivit informațiilor citate de dpa: Germania va finanța un contract al Ucrainei cu concernul american Raytheon pentru livrarea a „câteva sute” de rachete Patriot; a fost încheiat un acord cu compania germană Diehl Defence pentru livrarea de lansatoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Iris-T; a fost convenită producția de drone cu rază medie și lungă de acțiune; este planificată o societate mixtă care să livreze „mii de drone”. În logica acestui pachet, susținătorii Ucrainei urmăresc să consolideze poziția Kievului în eventuale negocieri de pace cu Rusia și să evite o înțelegere în care Moscova să poată dicta termenii, mai notează dpa. [...]
Germania transmite că nu vede o bază credibilă pentru negocieri UE–Rusia , respingând ideea ca fostul cancelar Gerhard Schröder să joace un rol de mediator în discuții despre pacea din Ucraina, potrivit Antena 3 . Mesajul Berlinului indică o linie de prudență instituțională: fără semnale concrete din partea Moscovei, orice „format” de dialog riscă să fie tratat ca instrument politic, nu ca negociere. Propunerea a fost atribuită președintelui rus Vladimir Putin, în contextul în care președintele Consiliului European, Antonio Costa , a spus recent că există „potențial” ca Uniunea Europeană să negocieze cu Rusia și să discute viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Putin a afirmat că, dacă astfel de discuții ar avea loc, Schröder ar fi mediatorul său preferat. De ce respinge Berlinul: „nu e credibil” fără schimbări din partea Rusiei Un oficial german, citat de Reuters sub condiția anonimatului, a spus că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia „nu și-a schimbat nicio condiție”. Același oficial a indicat și un posibil test inițial al intențiilor Moscovei: disponibilitatea de a prelungi un armistițiu de trei zile. În aceeași logică, oficialul a susținut că Putin ar fi făcut „o serie de oferte false” cu scopul de a diviza alianța occidentală. Condiția pusă de guvernul german: coordonare cu UE și Ucraina Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul nu a văzut semne că Moscova ar fi interesată de „negocieri serioase” și a punctat că orice discuții cu Uniunea Europeană ar trebui coordonate îndeaproape cu statele membre și cu Ucraina. Contextul sensibil: legăturile lui Schröder cu Rusia și episodul Baku Antena 3 amintește că, după plecarea din funcție în 2005, Gerhard Schröder a preluat rapid conducerea unui consorțiu controversat de gazoduct germano-rus, ceea ce i-a adus critici dure în Germania pentru apropierea de Putin. În plus, publicația menționează un scandal politic izbucnit anul trecut, după ce parlamentul german a deschis o investigație privind un deputat SPD, pe fondul unor presupuse discuții secrete cu apropiați ai lui Putin la Baku. Ralf Stegner, membru al comisiei parlamentare de control din Bundestag, a participat la o reuniune în aprilie 2025, alături de politicieni SPD și CDU; printre interlocutori s-ar fi numărat Viktor Zubkov (Gazprom) și Valeri Fadeev, aflat pe lista de sancțiuni a UE. În ansamblu, reacția Berlinului sugerează că, în lipsa unor pași verificabili din partea Rusiei, Germania nu validează nici ideea unui mediator asociat cu Moscova, nici perspectiva unor discuții UE–Rusia care să ocolească coordonarea cu Ucraina și statele membre. [...]
Președintele Finlandei cere ca Europa să pregătească discuții directe cu Rusia , pe fondul riscului ca linia Washingtonului față de Moscova și Kiev să nu mai coincidă cu interesele europene, potrivit Focus . Mesajul lui Alexander Stubb mută accentul pe coordonarea internă a UE și a principalelor capitale europene, într-un moment în care arhitectura de securitate a continentului rămâne dependentă de deciziile SUA. Într-un interviu acordat publicației italiene Corriere della Sera , Stubb a spus că „este timpul să începem discuții cu Rusia”, deși a admis că nu știe când s-ar putea întâmpla acest lucru. El a argumentat că, dacă politica americană față de Rusia și Ucraina nu este în interesul Europei, atunci europenii „trebuie să se implice direct”. Cine ar putea deschide canalul și ce condiție pune Helsinki Stubb a afirmat că liderii europeni au discutat deja „cine va stabili contactul”, însă decizia nu este luată. În viziunea sa, cheia este alinierea între statele europene, cu un nucleu de coordonare care să includă în special: Germania, Franța, Italia, Marea Britanie și Polonia; statele nordice și baltice care au frontieră cu Rusia. Formatul rămâne deschis, potrivit președintelui finlandez: ar putea fi fie un emisar special, fie „un grup de șefi de stat și de guvern”. Trei scenarii pentru război și un semnal despre calendar În aceeași intervenție, Stubb a descris trei posibile evoluții ale războiului din Ucraina: continuarea conflictului, o încetare a focului urmată de un acord de pace sau „colapsul uneia dintre părți”, pe care îl consideră mai probabil în cazul Rusiei. Totodată, el a indicat o limitare importantă privind perspectiva negocierilor: „Cred că posibilitatea unei păci cel puțin pentru acest an nu este pe masă.” Mesajul sugerează că, dincolo de discuția despre „cine vorbește cu Moscova”, miza imediată pentru Europa este să-și construiască o poziție comună și un mecanism de reprezentare, înainte ca eventuale schimbări de politică la Washington să forțeze decizii rapide în capitalele europene. (Materialul este atribuit de Focus agenției dpa.) [...]
Uniunea Europeană pregătește extinderea sancțiunilor asupra unor noi zone sensibile ale economiei rusești, de la transportul petrolului și sectorul bancar până la comerțul cu cereale din teritorii ocupate , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Politico despre discuțiile pentru al 21-lea pachet de măsuri restrictive. Pe lângă componenta economică, pachetul ar urma să includă și sancțiuni cu încărcătură simbolică și politică, prin vizarea patriarhului Kirill , șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, precum și a unor preoți. În trecut, Ungaria condusă de Viktor Orbán s-a opus sancționării reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ruse, notează Politico, însă contextul politic de la Budapesta s-a schimbat după alegerile din aprilie, în urma cărora Orbán și-a pierdut funcția. Ce măsuri sunt discutate în pachetul 21 Potrivit informațiilor prezentate de Politico și preluate de Digi24, discuțiile includ: sancțiuni împotriva companiilor care comercializează cereale din teritoriile ucrainene aflate în prezent sub control rusesc; extinderea sancțiunilor asupra „flotei fantomă” care transportă petrol rusesc (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricțiile), inclusiv reluarea discuțiilor privind interzicerea deservirii acestor nave în porturile europene – o măsură blocată anterior de Grecia și Malta; includerea pe lista sancțiunilor a unor noi bănci rusești și a unor întreprinderi din complexul militar-industrial. De ce contează: presiune pe finanțare și pe logistica exporturilor Miza economică a pachetului este să îngusteze canalele prin care Rusia își finanțează efortul de război: accesul la servicii portuare pentru transporturile de petrol, funcționarea unor bănci și activitatea unor companii conectate la industria militară. Un diplomat citat de Politico afirmă că, în evaluarea conducerii UE, economia rusă ar fi într-o situație „cea mai gravă de la începutul războiului”, ceea ce ar justifica intensificarea presiunii. Calendar și context: discuții la început, alte sancțiuni anunțate pe 11 mai Politico precizează că negocierile pentru al 21-lea pachet sunt într-o fază incipientă. Separat, șefa diplomației europene, Kaya Kallas, ar urma să anunțe pe 11 mai noi sancțiuni împotriva persoanelor implicate, potrivit datelor UE, în deportarea copiilor din teritoriile ucrainene ocupate. Cel mai recent pachet de sancțiuni, al 20-lea, a fost aprobat la sfârșitul lunii aprilie. Digi24 mai notează că adoptarea lui a fost întârziată față de planul inițial (februarie), după ce Ungaria s-a opus și a cerut, înainte, restabilirea livrărilor prin conductele de petrol „Druzhba”. [...]
