Știri
Știri din categoria Diverse
Sorana Cîrstea și-a asigurat un premiu de 150.000 de euro (aprox. 750.000 lei) și 215 puncte WTA după calificarea în sferturile turneului WTA 1000 de la Roma, potrivit Libertatea. Românca, locul 27 WTA și favorită 26, a trecut în optimi de ceha Linda Noskova (numărul 13 mondial), scor 6-2, 6-4.
Turneul de la Roma este unul de categorie WTA 1000 și are premii totale de 7,2 milioane de euro, conform aceleiași surse. Meciul cu Noskova a durat o oră și 22 de minute.
Înaintea victoriei din optimi, Cîrstea o eliminase în turul precedent pe liderul mondial Arina Sabalenka, notează publicația.
Calificarea în sferturi este prezentată ca o premieră personală pentru Sorana Cîrstea la Roma.
În sferturile de finală, Sorana Cîrstea va juca împotriva învingătoarei dintre:
„Contează și vârsta, experiența… Sunt foarte mulțumită cu felul în care am jucat astăzi, împotriva unei adversare dificile. Știam că trebuie să încep bine astăzi, ceea ce am făcut. Sunt foarte fericită că am închis meciul în două seturi și că sunt prima dată în sferturi la Roma.”
Întrebată ce înseamnă pentru ea „frumusețea tenisului”, sportiva a vorbit despre componenta mentală a jocului:
„Cred că puterea, ambiția și să înveți cum să suferi. Cred că este ceva foarte important în sport. Uneori nu ne gândim la asta, dar nu fiecare zi decurge bine. Trebuie să accepți asta, sunt lucruri pe care le-am învățat după mulți ani în circuit. Este o bucurie să fiu aici, mă simt ca acasă și sunt foarte fericită că voi avea parte de încă un meci aici, în sferturi”.
Despre promisiunea făcută anterior, că nu se va mai retrage dacă va câștiga trofeul, Cîrstea a spus:
„Mai sunt 4 meciuri, dar o promisiune rămâne o promisiune”.
Recomandate
Revenirea Serenei Williams la Wimbledon ridică semne de întrebare despre continuitatea ei în circuit , după ce americanca a pierdut la simplu și a evitat contactul cu presa, potrivit G4Media . La 44 de ani, Serena Williams a jucat din nou un meci de simplu la Wimbledon, însă a fost învinsă de Maya Joint, jucătoare aflată pe locul 87 WTA. Partida a durat două ore și 25 de minute și s-a încheiat 6-3, 6-7(6), 6-3. Americanca a intrat pe tabloul de simplu cu un wild card și a evoluat pe arena centrală de la All England Club . După meci, nu s-a prezentat la întâlnirea cu jurnaliștii, iar singura reacție publică a rămas cea oferită site-ului oficial al turneului. „A fost cu adevărat magnific să fiu din nou la Wimbledon. Atmosfera a fost incredibilă. A fost incredibil să păşesc din nou pe teren. M-am bucurat absolut şi mi-a fost dor de el. Am preţuit fiecare moment mai mult decât orice.” Ce urmează pentru Serena Williams Publicația notează că rămâne neclar dacă Serena Williams va continua să joace la simplu, dacă va mai participa la vreun turneu înainte de US Open sau dacă va evolua la competiții organizate în complexul de la New York. G4Media amintește că sportiva a revenit în tenisul profesionist la aproape patru ani după retragerea din activitate. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Guvern de menținerea disciplinei bugetare , după ce vicepreședintele partidului, Siegfried Mureșan , a avertizat că „a supraîndatora România înseamnă a o slăbi”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în pline negocieri politice pentru formarea Executivului și pune accentul pe continuitatea reducerii deficitului. Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, susține că „disciplina bugetară este linia roșie” peste care liberalii nu pot trece în discuțiile privind viitorul Guvern. Reducerea deficitului, argumentul central în negocieri Potrivit lui Mureșan, Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi redus cu aproape 30 de miliarde de lei deficitul bugetar în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. El califică această scădere drept „binevenită” și „absolut necesară” pentru redresarea economică și pentru dezvoltarea ulterioară „pe baze solide”. Ce condiții pune PNL pentru susținerea noului Executiv În mesajul public, Mureșan afirmă că viitorul Guvern trebuie să continue disciplina fiscală, pe care o descrie drept „singura cale” pentru creșterea sustenabilă a investițiilor și a nivelului de trai. Totodată, el spune că PNL nu va accepta un Executiv care „va reveni la risipă” imediat după instalare. „Vom susține doar un Guvern care continuă pe linia disciplinei bugetare, a reformelor și a modernizării.” În logica acestui mesaj, disciplina bugetară devine criteriul de bază pentru sprijinul politic al PNL în negocierile pentru viitoarea formulă guvernamentală. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării refacerea coaliției și spune că, în actuala criză politică, opțiunile realiste ar fi guverne minoritare sau formule „de tip armistițiu”, cu durată limitată, pentru deblocarea situației, potrivit Digi24 . Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu a transmis că va semna un acord politic, iar Bolojan a interpretat mesajul drept o schimbare de ton față de discuțiile anterioare, care s-ar fi blocat pe condiția ca partidele de dreapta să susțină un premier PSD. Bolojan a spus că, mai recent, Grindeanu ar fi acceptat ideea unor guverne succesive, însă cu solicitarea ca primul să fie un guvern PSD. Miza: un acord care să poată fi aplicat, nu doar semnat Bolojan a indicat că principala dificultate în negocierea unui acord politic este „pierderea încrederii” între partide, pe care o plasează „în principal în PSD”. În acest context, el a afirmat că, atunci când ți se cere din nou un vot de încredere pentru un guvern PSD, trebuie analizate „cât se poate de serios” condițiile care pot fi impuse. În aceeași logică, premierul interimar a spus că a fost solicitat un „acord de reciprocitate”, valabil „în două sensuri”, și a ridicat problema garanțiilor care pot fi puse în practică astfel încât instalarea unui guvern să ducă efectiv la implementarea măsurilor de care România are nevoie. De ce nu ar mai funcționa refacerea coaliției Bolojan a susținut că este „greu de presupus” că un guvern în care se reface din nou coaliția ar mai putea funcționa „în această perioadă”, având în vedere evoluțiile recente dintre partenerii politici. În consecință, el a conturat două variante: guverne minoritare , care să poată trece punctual măsuri în Parlament; guverne „de tip armistițiu” , cu o durată cât se poate de clară , orientate spre ieșirea din blocaj. Bolojan a mai avertizat că simpla depășire a unui „hop” legat de absorbția fondurilor europene nu ar garanta stabilizarea automată a situației și a insistat că un acord poate conține orice clauze, dar devine inutil dacă semnatarii nu îl respectă. Ce urmează, în logica lui Bolojan Premierul interimar a indicat că o formulă de înțelegere ar trebui construită prin negocieri reale, nu „în emisiuni televizate”, și că este nevoie de o analiză în interiorul fiecărui partid privind susținerea măsurilor, împreună cu președintele României, care „are și el o responsabilitate” în acest domeniu. [...]
Înăsprirea avertismentelor de călătorie ale Germaniei pentru Rusia ridică riscurile operaționale pentru mobilitatea și activitatea cetățenilor și companiilor germane , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al unor posibile întreruperi în transport și aprovizionare, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe de la Berlin le recomandă cetățenilor germani să părăsească „cât mai curând” Rusia, extinzând avertismentul de la zonele de frontieră cu Ucraina la întreg teritoriul rus. Motivația centrală este persistența riscului de atacuri cu drone, inclusiv în marile centre urbane. În recomandările citate, ministerul notează că Moscova, Sankt Petersburg și regiunea Leningrad au devenit în ultimele luni ținte mai frecvente ale raidurilor masive cu drone, iar căderea resturilor a produs pagube, uneori „destul de semnificative”, în pofida consolidării apărării antiaeriene din jurul Moscovei. Berlin indică drept cele mai periculoase regiunile Belgorod, Bryansk, Kursk, Voronej și Rostov, precum și regiunea Krasnodar. Efecte practice: transport aerian și aprovizionare Pe lângă riscurile de securitate, ministerul avertizează că situația se poate deteriora rapid și menționează posibile perturbări cu impact direct asupra deplasărilor: întreruperi în traficul aerian, pe fondul restricțiilor impuse periodic funcționării aeroporturilor; întârzieri și anulări de zboruri; întreruperi în aprovizionarea cu combustibil în anumite regiuni. Riscuri juridice și limitări consulare Documentul mai atrage atenția asupra riscului de reținere arbitrară, inclusiv pentru cetățenii germani cu dublă cetățenie germano-rusă, precum și asupra posibilităților limitate de acordare a asistenței consulare. Pentru cei care rămân în Rusia, recomandările includ evitarea locurilor aglomerate, urmărirea comunicatelor oficiale privind siguranța și înregistrarea în sistemul de informare în situații de criză ELEFAND. Context: avertisment similar din partea SUA Digi24 amintește că, la sfârșitul anului trecut, Departamentul de Stat al SUA a menținut pentru Rusia nivelul patru de pericol pentru călătorii și le-a recomandat cetățenilor americani să nu viziteze țara, iar celor aflați deja acolo „să plece imediat”, invocând conflictul armat, aplicarea arbitrară a legislației ruse, riscul de reținere și o potențială amenințare teroristă. [...]
Riscul de a pierde bani din PNRR a devenit miza unui nou conflict politic, după ce Sorin Grindeanu a acuzat că blocajele din Parlament și întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” pot pune în pericol adoptarea legilor necesare pentru accesarea fondurilor, potrivit Stirile Pro TV . Grindeanu a spus că este gata să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru votarea proiectelor de lege necesare ca România să primească banii rămași din PNRR, în condițiile în care, de la 1 iulie, parlamentarii au intrat în vacanță, iar activitatea ar putea fi suspendată până pe 31 august, dată indicată în articol ca moment-limită. Cu o zi înainte, premierul interimar Ilie Bolojan atrăsese atenția că mai sunt cinci proiecte de lege care trebuie supuse votului și că va discuta cu liderii partidelor pentru convocarea unei sesiuni extraordinare. Ce legi au rămas în blocaj și de ce contează Președintele PSD afirmă că „ceasul ticăie” pentru reformele din PNRR și îl acuză pe Ilie Bolojan că ar întârzia și bloca „în mod deliberat” formarea unui guvern cu puteri depline. În relatarea sa, Grindeanu spune că a primit „șase proiecte vitale” pentru PNRR, dintre care patru erau la Camera Deputaților și două la Senat. El susține că la Camera Deputaților au fost aprobate toate proiectele solicitate, împreună cu alte acte normative legate de PNRR, iar pachetul de reforme și măsuri ar însuma „aproximativ 3 miliarde de euro” (aprox. 15 miliarde de lei) pentru România. În schimb, potrivit lui Grindeanu, Senatul – condus de PNL – nu ar fi reușit să voteze cele două proiecte rămase, despre care spune că vizează: o propunere legată de decarbonizare; una privind codul urbanismului. Sesiune extraordinară: scenariul anunțat de Grindeanu Grindeanu a declarat că a transmis că rămâne disponibil să sprijine adoptarea proiectelor necesare și că nu va ezita să convoace o sesiune extraordinară „atunci când situația o va impune”. El a mai spus că PSD și-a anunțat parlamentarii să fie pregătiți să revină la muncă în acest scenariu. În același context, liderul PSD a legat prelungirea crizei politice de efecte economice, afirmând că un blocaj politic prelungit ar „sabota economia României” și ar putea avea consecințe severe. [...]
Ungaria blochează o înăsprire a regulilor UE pentru protecția temporară , respingând propunerea de a exclude bărbații ucraineni de vârstă militară care sosesc recent, într-un moment în care Bruxellesul vrea să prelungească schema până la 4 martie 2028, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: propunerea Comisiei Europene ar restrânge eligibilitatea doar pentru solicitanții noi, nu și pentru ucrainenii care au deja protecție temporară. Concret, protecția nu s-ar mai aplica ucrainenilor nou-sosiți cărora legea ucraineană nu le permite să părăsească țara din cauza obligațiilor militare. Ce spune Budapesta și de ce contează în negocierile UE Prim-ministrul Peter Magyar a declarat că Budapesta nu susține restricțiile propuse, potrivit publicației maghiare Magyar Hang. El a afirmat, într-o dezbatere în Parlamentul maghiar, că ministrul de Interne, Gabor Pocsfai, a transmis deja poziția Ungariei la o reuniune a miniștrilor de Interne ai UE, desfășurată la Luxemburg. Magyar a susținut că, indiferent de o eventuală decizie la nivel european, Ungaria ar continua să acorde statut de refugiat etnicilor maghiari care sosesc din Ucraina „pentru a scăpa de război sau de mobilizare”. Care este propunerea Comisiei Europene Comisia Europeană a prezentat vineri propunerea de prelungire a protecției temporare pentru ucrainenii care fug de invazia Rusiei până în martie 2028, dar cu o excludere: bărbații ucraineni de vârstă militară care sosesc recent. Comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner, a explicat rațiunea astfel: „Acesta este ceea ce ne-a cerut Ucraina să facem, și asta facem.” Propunerea apare în contextul în care Bruxellesul se pregătește pentru eliminarea treptată a regimului de protecție de urgență introdus după invazia pe scară largă din 2022. Context: câți ucraineni sunt în UE și ce urmează procedural În martie 2026, aproximativ 4,33 milioane de ucraineni locuiau în UE sub protecție temporară. Germania găzduia 1,27 milioane, urmată de Polonia (961.405) și Cehia (379.820). Subiectul a dominat discuțiile miniștrilor UE responsabili cu migrația în această lună: deși prelungirea regimului dincolo de 2027 a fost, în mare, susținută, mai multe state au cerut limitarea eligibilității viitoare prin excluderea bărbaților de vârstă militară care sosesc recent. Potrivit unor diplomați familiarizați cu discuțiile, Franța a fost cel mai ferm oponent al restrângerii accesului la acest regim. Pentru a intra în vigoare, propunerea are nevoie de aprobarea statelor membre cu majoritate calificată. Un semnal de fragmentare: Danemarca merge în direcția opusă În paralel, Danemarca a adoptat o abordare diferită: la finalul lunii iunie, Copenhaga a introdus o legislație care ar pune capăt protecției temporare pentru bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani. Dacă va fi adoptată, măsura s-ar aplica tuturor cererilor depuse începând cu 25 iunie 2026. [...]
