Știri
Știri

Guvernul a fost demis de Parlament, iar Nicușor Dan cere calm și anunță negocieri pentru un nou executiv în urma moțiunii de cenzură, subliniind că România rămâne stabilă și își continuă direcția pro-occidentală. Declarația a fost transmisă live pe Facebook, unde președintele a punctat că momentul nu este unul fericit pentru o democrație, însă instituțiile funcționează, iar țara nu se abate de la principalele sale obiective. El a insistat asupra consensului existent între partidele pro-occidentale pe teme esențiale, precum aderarea la OCDE, execuția bugetului pe 2026 și continuarea programelor europene. Printre reperele menționate de șeful statului se află termenele importante din perioada următoare: 31 mai 2026: încheierea contractelor din programul SAFE și ultimele ajustări pentru proiectele din PNRR 31 august 2026: finalizarea implementării PNRR Nicușor Dan a invocat și votul recent din Parlament pentru investiții de aproximativ 9 miliarde de lei în programul SAFE, considerându-l o dovadă a acordului politic pe marile direcții, chiar și în contextul moțiunii de cenzură. În perioada următoare vor începe consultările pentru formarea unui nou guvern, mai întâi în format informal, apoi oficial. Președintele a spus că va ține cont de așteptările cetățenilor legate de funcționarea statului, combaterea corupției și nivelul de trai, în discuțiile cu partidele. Acesta a respins varianta alegerilor anticipate și a arătat că noul guvern va fi format într-un termen rezonabil, păstrând orientarea pro-occidentală a României. Mesajul transmis a fost unul de calm și continuitate, în contextul schimbării politice generate de votul din Parlament. [...]

Ucraina își extinde rapid capacitatea de a lovi logistica rusă la 120–150 km cu drone și rachete , într-o schimbare operațională menită să compenseze inferioritatea numerică de pe front, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că atacurile la distanțe de peste 20 de kilometri „s-au dublat” față de luna martie și sunt de patru ori mai multe decât în februarie, indicând o accelerare a așa-numitelor „lovituri de mijloc” (atacuri asupra țintelor aflate la zeci de kilometri în spatele liniei frontului). În paralel, Kievul se confruntă cu noi ofensive rusești de-a lungul frontului de est. Ținta: lanțul logistic și comanda, nu linia întâi Conform informațiilor citate, aceste lovituri vizează în principal infrastructura care susține operațiunile rusești: centre logistice, concentrări de trupe și sisteme de apărare aeriană din spatele frontului, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a menține ritmul atacurilor. Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat săptămâna trecută că, în aprilie, forțele ucrainene au lansat peste 160 de lovituri cu rază medie de acțiune, la distanțe de 120–150 de kilometri. Ce spune Kievul că a lovit în aprilie În bilanțul prezentat de autoritățile ucrainene, țintele au inclus: peste 65 de depozite logistice și de muniții; 33 de puncte de control al dronelor; 17 posturi de comandă ale trupelor, atât în teritoriile ucrainene ocupate, cât și în regiunile de frontieră ale Rusiei. Într-un comunicat publicat la 1 mai, Ministerul Apărării a susținut că aceste atacuri urmăresc să „perturbe aprovizionarea” și să reducă „intensitatea bombardamentelor și mobilitatea trupelor”, descriind acțiunile din aprilie drept o „campanie sistemică de epuizare a Rusiei”. Lovituri la distanță mare și producție internă Zelenski a mai afirmat că Ucraina a atacat situri militaro-industriale rusești, inclusiv unități de producție ale forțelor de apărare din orașul Ceboksari, la aproximativ 1.500 km, folosind rachete de croazieră Flamingo, dezvoltate pe plan intern. În ansamblu, intensificarea loviturilor cu rază medie sugerează o orientare tot mai pronunțată către degradarea capacităților din spatele frontului, într-un moment în care presiunea militară rusă crește în est. [...]