Știri
Știri din categoria Educație
Guvernul a stabilit reguli stricte de utilizare pentru prima de carieră didactică de 1.500 de lei, astfel încât cea mai mare parte a banilor să meargă către formarea profesională, nu către cheltuieli generale, potrivit Antena 3. Măsura este adoptată prin ordonanță de urgență și se aplică începând cu luna mai, pentru anul școlar/universitar 2025–2026.
Prima are o valoare nominală de 1.500 de lei net și se acordă personalului didactic și didactic auxiliar aflat în activitate, atât din învățământul preuniversitar de stat, cât și din învățământul universitar de stat.
Executivul arată că prima se acordă ca măsură de susținere a activității didactice „pe suport electronic” și poate fi folosită pentru:
Condiția centrală este însă una de alocare minimă: cel puțin 65% din valoarea primei trebuie utilizat pentru cursuri de pregătire profesională avizate sau acreditate de Ministerul Educației și Cercetării. Lista cursurilor și a furnizorilor acreditați urmează să fie publică pe site-ul ministerului, conform informațiilor transmise de Guvern.
Actul normativ adoptat creează cadrul legal pentru acordarea primei în anul școlar/universitar 2025–2026, „în conformitate cu regulile de eligibilitate” ale Programului Educație și Ocupare 2021–2027.
Bugetul măsurii este estimat la 413,778 milioane lei, cu finanțare din fonduri europene nerambursabile.
În ceea ce privește perioada de utilizare, Guvernul precizează că banii pot fi folosiți până la finalul anului școlar/universitar, cu două repere:
Recomandate
Guvernul a deblocat concursurile pentru posturile didactice , printr-o ordonanță de urgență care creează baza legală pentru ocuparea posturilor în preuniversitar și universitar înainte de anul școlar 2026–2027, potrivit TVR Info . Ordonanța, aprobată în ședința de joi, modifică Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și include măsuri în domeniul educației. Ministerul Educației și Cercetării arată, într-un comunicat, că actul normativ permite reluarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat, ocuparea posturilor de asistent universitar și derularea promovărilor din instituțiile de învățământ superior. De ce contează: continuitatea resursei umane în 2026–2027 Miza operațională este asigurarea personalului pentru anul școlar și universitar 2026–2027, în condițiile în care o parte din contractele existente se încheie la finalul acestui an școlar. Ministerul explică necesitatea ordonanței prin faptul că, pentru cadrele didactice angajate pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de „plată cu ora”, contractele individuale de muncă încetează de drept până la 31 august 2026, respectiv la data finalizării cursurilor. Context: formele de angajare în preuniversitar În învățământul preuniversitar, personalul didactic poate fi angajat prin mai multe formule, inclusiv: contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată; pe durata de viabilitate a postului; pe perioadă determinată de cel mult un an școlar; în regim de „plată cu ora”. În comunicatul Ministerului Educației și Cercetării (publicat aici ), instituția susține că ordonanța creează cadrul legal necesar pentru a evita sincopele de personal și pentru a menține continuitatea în sistemul național de educație. [...]
Guvernul deschide 200 de locuri plătite pentru interni, cu 3.500 lei brut/lună, într-un program de două luni – potrivit Digi24 , înscrierile la Programul Oficial de Internship al Guvernului au început vineri și se încheie pe 11 mai, iar stagiile se desfășoară în iulie–august, în instituții ale administrației publice centrale. Înscrierea se face pe platforma internship.gov.ro , unde candidații trebuie să își creeze un profil și să încarce documentele cerute, conform informațiilor publicate de Guvern pe pagina sa de Facebook. Cine poate aplica și ce presupune selecția Programul se adresează tinerilor din România sau din afara granițelor, care îndeplinesc cumulativ criteriile menționate de Guvern, între care: vârsta între 16 și 27 de ani; cetățenie română și capacitate deplină de exercițiu; cunoașterea limbii române (scris și vorbit); cunoașterea a cel puțin unei limbi străine de circulație internațională; competențe de bază în IT; să nu fie activi pe piața muncii pe durata programului; să nu fi participat anterior la Programul Oficial de Internship al Guvernului; să îndeplinească condițiile specifice postului pentru care aplică; respectarea prevederilor Legii nr. 176/2018 privind internshipul. Dosarele sunt analizate de o comisie de evaluare și selecție, care organizează și interviurile finale, pe baza cărora se face selecția. Calendar și condiții financiare Cei 200 de interni selectați vor lucra timp de două luni (iulie–august) în instituții și autorități ale administrației publice centrale și vor fi remunerați cu o indemnizație de 3.500 lei brut/lună . Programul se derulează cu implicarea a 41 de organizații-gazdă partenere . Calendarul indicat în informațiile transmise de Guvern: depunerea candidaturilor: 24 aprilie – 11 mai, ora 23:59 (ora României) ; verificarea administrativă a dosarelor: 3 zile lucrătoare ; evaluarea candidaturilor: 7 zile lucrătoare (cu contestații: depunere în 1 zi de la publicarea rezultatelor; soluționare în 3 zile lucrătoare); interviuri: 10 zile lucrătoare ; deschiderea programului: 1 iulie ; închiderea: 31 august . În edițiile anterioare, interesul a crescut, iar în 2025 s-au înregistrat peste 2.200 de înscrieri , potrivit datelor citate de Guvern. [...]
România a ieșit pe primul loc în Europa la EGMO 2026 , un rezultat care pune din nou în discuție capacitatea sistemului de a transforma performanța de vârf în masă critică de competențe, cu efecte directe pe termen lung asupra pieței muncii în domenii tehnice. Potrivit Digi24 , România s-a clasat și pe locul 2 în clasamentul pe țări, după China, care a participat cu statut de invitat. Competiția – Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete (EGMO) – a reunit 247 de concurente din 66 de țări și s-a desfășurat la Bordeaux, în Franța, în perioada 9–15 aprilie, conform informațiilor transmise de Ministerul Educației și Cercetării . Rezultatele lotului României România a obținut patru medalii, astfel: Mălina-Carla Pavel (Colegiul Național „Alexandru Odobescu” Pitești) – medalie de aur; a avut „cel mai mare scor dintre participantele din țările oficiale”; Aida Mitroi (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de aur; Carina Maria Viespescu (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de aur; Ioana Stroe (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de bronz. Ce spune Ministerul despre organizare și costuri Ministerul Educației și Cercetării a precizat că sprijină participarea loturilor naționale la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor de participare și a costurilor de deplasare, precum și a diurnei pentru zilele de ședere, și prin organizarea etapelor care preced competițiile internaționale (locale, județene/municipale și naționale). Lotul a fost coordonat de Andrei Eckstein (lector la Universitatea Politehnica din Timișoara) și Anca Băltărigă (profesor la Liceul Internațional de Informatică din București), iar coordonarea științifică a fost asigurată de Societatea de Științe Matematice din România . Organizarea din partea ministerului a fost realizată de inspectorul MEC Naghi Elisabeta Ana. În mesajul citat, ministerul a mai arătat că această olimpiadă „deschide seria celor patru olimpiade internaționale de matematică la care participă România în anul școlar 2025-2026”. [...]
Interzicerea telefoanelor în școli nu aduce câștiguri măsurabile la examene , arată o cercetare citată de IT之家 , care indică un efect „constant aproape de zero” asupra rezultatelor la testele elevilor din SUA. Concluzia pune sub semnul întrebării eficiența unei măsuri tot mai folosite de autorități și conduceri de școli ca soluție rapidă pentru îmbunătățirea performanței. Studiul, publicat de National Bureau of Economic Research (NBER), este prezentat de The New York Times (4 mai) și se bazează pe date de localizare ale telefoanelor elevilor din peste 40.000 de școli, în perioada 2019–2026. Potrivit cercetării, interdicțiile pot crește disciplina pe termen scurt, dar sunt asociate și cu o scădere temporară a stării de bine raportate de elevi. Ce arată datele: efect minim la note, puține semnale pe alți indicatori Pe lângă lipsa unui impact semnificativ asupra rezultatelor la examene, cercetătorii spun că există „aproape nicio dovadă” că interdicțiile ar produce efecte vizibile în alte zone urmărite frecvent de școli și decidenți, precum: prezența la cursuri; atenția la ore (auto-raportată de elevi); percepția privind hărțuirea online (cyberbullying). Autorii notează însă o limitare importantă: analiza acoperă cel mult trei ani după introducerea interdicțiilor, ceea ce înseamnă că eventuale efecte pe termen mai lung ar putea să nu fi fost încă observate. Context: interdicțiile se extind, inclusiv la nivel național Materialul menționează că tot mai multe țări au introdus sau pregătesc restricții la nivel de școală. Franța a aplicat din septembrie anul trecut o limitare la nivel național, iar Coreea de Sud urmează să introducă din 2026 restricții pentru școala primară și gimnaziu. Cercetarea citată a fost realizată de cercetători de la Stanford, Duke, University of Pennsylvania și University of Michigan și folosește date furnizate de Yondr , companie care produce pungi magnetice pentru telefoane: elevii își depun telefonul la sosirea în școală într-o pungă pe care o păstrează asupra lor, dar pe care o pot deschide abia după ultima oră. [...]
Un proiect depus în Parlament ar schimba alocația într-un sprijin condiționat de școală , prin reducerea sumei garantate și mutarea unei părți din bani într-o „ bursă pentru prezență ”, potrivit Digi24 . Miza nu este doar nivelul total al banilor, ci noul mecanism: o componentă fixă mai mică și una variabilă, acordată doar dacă elevul îndeplinește criterii de prezență și conduită. Inițiativa, depusă la Senat și susținută de parlamentari din toate partidele de coaliție, vizează copiii cu vârste între 3 și 18 ani și propune o „schimbare majoră” a modului în care statul sprijină financiar această categorie. Cum ar arăta noua structură a alocației Proiectul prevede împărțirea sprijinului lunar în două componente: 100 de lei ar fi partea fixă, acordată tuturor copiilor, indiferent de situație; până la 250 de lei ar reprezenta o „bursă pentru prezență”, condiționată de participarea la școală și de nota la purtare. În prezent, alocația fixă este de 292 de lei , iar proiectul ar reduce componenta garantată la 100 de lei. Diferența de 192 de lei ar urma să fie transformată în bursă condiționată, la care s-ar adăuga un supliment de 50 de lei din partea statului. Dacă sunt îndeplinite condițiile, suma totală lunară ar crește de la 292 de lei la 350 de lei . Condițiile pentru „bursa de prezență” Bursa de 250 de lei nu ar fi automată. Conform proiectului, ea ar urma să fie acordată doar elevilor care obțin media 10 la purtare sau calificativul „Foarte Bine” la finalul anului școlar. Digi24 notează că bursa ar urma să se aplice nu doar elevilor, ci și copiilor de grădiniță , extinzând stimulentele și către educația timpurie. Sprijin mai mare pentru grădiniță în zone vulnerabile Proiectul mai prevede că, în zonele vulnerabile , copiii care merg la grădiniță ar putea primi sprijin de până la 500 de lei , pentru a încuraja prezența în învățământul preșcolar. De ce contează: legarea banilor de participarea la educație Inițiatorii urmăresc combaterea absenteismului și responsabilizarea familiilor privind parcursul școlar. Contextul invocat este nivelul ridicat al abandonului școlar: România este „fruntașă” în UE, iar în 2023 rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 16,6% , potrivit aceleiași surse. Deocamdată, este vorba despre un proiect depus în Parlament ; materialul nu oferă un calendar de adoptare sau de aplicare. [...]
Rezultatele României la FIRST Tech Challenge indică un avantaj operațional în educația STEM , printr-o masă critică de echipe și mentori care începe să producă performanțe repetabile la nivel global, potrivit Euronews . La Campionatul Mondial FIRST Tech Challenge din Houston (SUA) , România a câștigat pentru a treia oară titlul de campioană mondială, iar finala a fost disputată, în premieră, între două echipe românești. Titlul mondial a fost obținut de Velocity (Brăila), iar Heart of Robots (Buzău) a devenit vicecampioană mondială. În clasamentul general, România a ocupat primele patru poziții, cu Quantum Robotics (București) pe locul 3 și AiCitizens (Focșani) pe locul 4. În total, echipele românești au obținut 15 premii internaționale. De ce contează: performanța nu e un vârf izolat, ci un sistem care livrează Dincolo de podium, materialul indică o infrastructură educațională și de mentorat care susține rezultate recurente. Într-un an aniversar pentru Asociația „Nație prin Educație ” (10 ani de implementare a programului FIRST Tech Challenge România), organizația arată că programul a ajuns la o amploare care poate explica consistența rezultatelor: peste 10.800 de elevi implicați, 550 de profesori mentori și 20.000 de părinți, din peste 60 de orașe, în 236 de echipe, cu aproximativ 1.500 de roboți construiți. România este pe locul 1 în Europa după numărul de echipe înscrise și pe locul 3 la nivel mondial, după SUA și China, conform aceleiași surse. Rezultatele-cheie și premiile menționate Velocity (Brăila) – campioană mondială; Innovate Award locul 2; Winning Alliance Partner Heart of Robots (Buzău) – vicecampioană mondială; Inspire Award locul 3; Winning Alliance Partner Quantum Robotics (București) – locul 3 mondial; Think Award locul 1; Winning Alliance Captain; echipa numărul 1 mondial la performanță individuală AiCitizens (Focșani) – locul 4 mondial; Inspire Award locul 2; Winning Alliance Captain BrickBot (Focșani) – Design Award locul 2; Finalist Alliance Captain CSH (Timișoara) – Design Award locul 1 Gamma (București) – Innovate Award locul 2 infO(1)Robotics (Ploiești) – Sustain Award locul 2 O altă premieră notată este câștigarea a două distincții INSPIRE Award (premiu care recompensează excelența tehnică, leadershipul și impactul comunitar) de către echipe românești: AiCitizens (locul 2) și Heart of Robots (locul 3). Context: o serie de titluri care consolidează poziția României Euronews notează că România a mai obținut titluri mondiale în 2022 și 2024, iar performanța din 2026 este prezentată ca un nou record, care întărește statutul țării în competiția FIRST Tech Challenge la nivel global. „Această victorie este una istorică și arată că investiția în educație produce performanță reală și schimbă destine”, a declarat Dana Războiu, președinte fondator al Asociației Nație prin Educație. [...]
