Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Premiul de 30.000 de euro a mers la Marina Luca, câștigătoarea sezonului 17 „Chefi la cuțite”, într-o finală care a pus accent pe tehnici avansate de gătit și pe evaluare extinsă, cu un juriu de specialiști, potrivit HotNews. Miza financiară a fost de 30.000 de euro (aprox. 150.000 lei), alături de trofeul competiției.
Marina Luca, „cuțitul de aur” al lui chef Alexandru Sautner, a obținut cel mai mare punctaj după o finală disputată între patru concurenți. În ultimul act al competiției au ajuns Alexandru Dodoaia (cuțitul de aur al lui chef Richard Abou Zaki), Marina Luca, Vladimir Popa și Ștefan Turian.
Înaintea primei probe, finaliștii și-au format echipele pentru ultima etapă, iar alegerea membrilor s-a făcut în funcție de numărul extras de fiecare concurent dintr-un bol, a anunțat prezentatoarea Irina Fodor. Concurenții aveau strategii pregătite, însă planurile au fost schimbate de mecanismul de selecție.
Tema finalei a fost „Tehnici de gătit”, cu trei probe:
Preparatele au fost evaluate de un grup de chefi și specialiști: Vlad Pădurescu, Radu Ionescu, Gabriela Pascariu, Marian Cernat, Ana Consulea, Alex Antal, Melinda Kutasi Teohari, Florin Ivan și Alex Burcă. În plus, pentru prima dată la „Chefi la cuțite”, a participat și Manfredi Maretti, editor italian implicat în domeniile culturii, artei și gastronomiei.
Chef Alexandru Sautner a spus că a crezut în Marina Luca și că a reușit să o motiveze, adăugând că, la începutul sezonului, concurenta ar fi vrut să plece acasă după trei zile.
„Nu știu cum să mă bucur (…) Plâng de fericire, mă bucur de faptul că nu am renunțat la început. Sunt înconjurată de oameni minunați. Sper că mama mea e mândra și sper că am inspirat foarte mulți oameni”, a spus Marina Luca.
Recomandate
Amazon, Netflix și YouTube își coordonează lobby-ul la Washington pe fondul presiunii de reglementare asupra drepturilor sportive , printr-o nouă coaliție de politici publice dedicată streamingului, potrivit The Next Web . Inițiativa se numește Streaming Access and Choice Alliance (SACA) și a fost lansată pe 14 septembrie, cu cele trei companii ca membri fondatori. Coaliția este condusă de TechNet , o asociație de industrie care reprezintă mari companii de tehnologie, iar lansarea a fost relatată inițial de Axios. La conducerea SACA va fi Mike Ward, vicepreședinte senior TechNet pentru politici federale și relații guvernamentale. Ce urmărește SACA și de ce contează acum Miza imediată este să influențeze cadrul de reglementare într-un moment în care autoritățile americane analizează efectele mutării transmisiunilor sportive către platforme de streaming, inclusiv riscul ca o parte tot mai mare din conținut să ajungă „în spatele” abonamentelor. În anunțul TechNet, Ward susține că publicul vrea „mai multe opțiuni” și „flexibilitate” în felul în care consumă conținut, inclusiv sport și evenimente live, iar companiile de streaming ar oferi „valoare mai bună pentru bani”. „Americanii vor mai multe opțiuni de conținut și flexibilitate în cum și unde își urmăresc programele preferate, inclusiv sport și alte evenimente live.” Pozițiile de politică publică: sportul live, competiția și „neutralitatea tehnologică” Site-ul coaliției enumeră patru direcții de politică publică, pe care SACA spune că le susține: politici „orientate spre viitor” care promovează competiția și valoarea pentru consumatori; cadre „neutre din punct de vedere tehnologic” (adică reguli care nu favorizează o tehnologie sau un tip de distribuție) în care accesul este decis de competiție, tendințe de consum și inovație; politici care permit platformelor să continue investițiile în toate tipurile de programe, inclusiv sport live; un mediu în care ligile sportive și deținătorii de drepturi pot urmări acorduri de distribuție. Contextul de reglementare: ancheta pe Sports Broadcasting Act Lansarea SACA vine după ce guvernul american a intensificat atenția asupra drepturilor sportive. Potrivit Axios, Departamentul de Justiție și autoritatea de reglementare în comunicații (FCC) au deschis anul acesta o analiză privind Sports Broadcasting Act din 1961. Legea permite ligilor să își „adune” drepturile TV și să le vândă la pachet, iar analiza vizează dacă acest regim ar trebui revizuit. Președintele FCC, Brendan Carr, a pus sub semnul întrebării dacă scutirea de la regulile antitrust nu împinge prea multe drepturi sportive către servicii de streaming cu plată, mai notează Axios. Cifrele invocate de coaliție și o limitare importantă SACA își susține argumentele și cu statistici publicate pe site-ul propriu: 99% dintre gospodăriile din SUA ar avea cel puțin un serviciu de streaming, iar media ar fi de trei servicii per persoană. Tot acolo se afirmă că peste 90% dintre gospodării au internet fix, 36% plătesc pentru cablu sau satelit, iar circa 15% se bazează doar pe antenă digitală. Coaliția mai spune că oferta de conținut sportiv pe marile servicii globale de streaming cu abonament a crescut cu 52% din ianuarie 2024. Site-ul listează cinci citări pentru aceste date, însă nu indică explicit sursele pe pagină. De ce se reorganizează streameri mari: golul lăsat după 2021 Amazon, Netflix și Google (compania-mamă a YouTube) au fost anterior membri ai Internet Association, un grup de industrie care s-a dizolvat la finalul lui 2021, pe fondul divergențelor tot mai mari între interesele membrilor, potrivit Axios. Netflix a intrat în același an în Motion Picture Association (MPA), care reprezintă interesele filmelor pentru studiouri precum Netflix, Amazon, Disney și Paramount, dar nu ar acoperi „specific” obiectivele de politică publică ale streamingului decât atunci când se aliniază cu cele ale studiourilor membre, conform Axios. Presiuni paralele asupra membrilor fondatori Două dintre companiile fondatoare se confruntă și cu alte dosare: Florida a dat în judecată Netflix, acuzând că și-ar fi construit afacerea de publicitate pe datele familiilor, iar în Europa YouTube a majorat prețurile pentru Premium, cu un termen-limită pentru ca abonații să opteze explicit pentru noul tarif. [...]
Amazon mută clipurile scurte de știri în Prime Video , încercând să capteze publicul tânăr care consumă informație pe TikTok , potrivit TechCrunch . Compania spune că își extinde acoperirea de știri cu clipuri la cerere (on-demand) cu subiecte locale și naționale, disponibile inițial pe televizoare și alte dispozitive din living, urmând să ajungă „în curând” și pe web, respectiv în aplicațiile mobile Prime Video. Clipurile vor fi integrate în secțiunea „News” din aplicație, în caruselele „Trending Topics” și „Local News”. Ele se adaugă fluxului existent de știri locale, naționale și internaționale de la mai mulți furnizori majori, conținut pe care Prime Video îl oferă în SUA tuturor utilizatorilor, indiferent dacă au sau nu abonament Prime. Un detaliu operațional important rămâne neclar: Amazon nu a confirmat dacă pe mobil clipurile vor fi în format vertical (specific platformelor de tip TikTok), precizând doar că vor fi conținut „short-form” pe iOS și Android. De ce contează: streamingul încearcă să recupereze terenul pierdut în fața platformelor sociale Miza nu este doar „formatul scurt”, ci felul în care tinerii consumă știri. TechCrunch notează că TikTok și Instagram au devenit tot mai mult locuri de unde publicul tânăr își ia informațiile, iar Generația Z urmărește frecvent creatori și influenceri de știri pe aplicații cu video scurt, inclusiv YouTube Shorts. În acest context, Amazon — care nu are o platformă socială proprie — încearcă să atragă atenția acestui public prin Prime Video. Publicația citează și concluzii Pew Research , potrivit cărora consumatorii tineri de știri caută conținut scurt care „se simte organic, nu supraprodus” — o observație care sugerează că simpla scurtare a clipurilor nu garantează, de una singură, relevanță sau retenție. Tendință de industrie: „shorts” intră în pachetul standard al marilor streameri Prime Video nu este primul serviciu de streaming care adaugă clipuri scurte în ofertă. În ultimele luni, aceeași direcție a fost urmată de: Peacock (martie); HBO Max și Netflix (iulie); Disney+ (august). În ansamblu, aceste mișcări indică un efort la nivel de industrie de a adapta distribuția video la consumul „în reprize” — conținut care poate fi urmărit în minute, nu în segmente lungi, de tip episod sau film. Pentru piața de media și publicitate, schimbarea are potențialul de a redesena inventarul video (spațiul disponibil pentru reclame) și modul în care platformele își poziționează produsele în fața publicului tânăr, obișnuit cu feed-uri rapide și recomandări algoritmice. [...]
Selly exclude, cel puțin acum, o intrare în politică , argumentând că zona „presupune foarte multe compromisuri” și că este „un joc murdar”, într-o declarație care taie din speculațiile online alimentate chiar de meme-ul „Selly președinte”, potrivit Paginademedia . Întrebat în podcastul „Obae ca un duș rece”, realizat de Petrișor Obae, dacă s-a gândit să intre în politică și chiar să ajungă președinte, Andrei Șelaru (Selly) a respins ideea, fără nuanțe care să lase loc unei intenții pe termen scurt. „Nu mă văd acolo. Nu știu ce rezervă viitor, dar nu mă văd acolo.” De ce contează: un „nu” care închide (temporar) o temă de imagine publică Poziționarea vine într-un moment în care Selly a fost asociat, în spațiul public, cu ideea de „management” și „transparență” – teme invocate inclusiv de interlocutor, în legătură cu proiectul Nibiru . Răspunsul lui mută discuția din zona de glumă virală în zona de delimitare: nu doar că nu își asumă un rol politic, dar descrie explicit politica drept un domeniu care nu îl atrage. „E un joc murdar, un joc al compromisurilor, un joc care nu mă fascinează.” Argumentele invocate de Selly În discuție, Selly a explicat de ce nu îl tentează politica, insistând pe ideea compromisurilor și pe etapa de viață în care se află: politica ar presupune „foarte multe compromisuri” pe care spune că nu se vede făcându-le; afirmă că este „la vârsta în care fac lucruri pentru mine”; descrie politica drept un domeniu în care intri „când ai terminat să faci lucruri pentru tine și vrei să faci lucruri pentru alții”. „Zona politică presupune foarte multe compromisuri pe care eu nu mă văd să le fac.” Declarațiile au fost făcute în primul podcast al lui Selly după finalul Nibiru, descris în material ca „o lună și jumătate de evenimente zilnice” organizate „într-o stațiune construită de la zero la Costinești”. Transcrierea interviului a fost realizată cu soluția Vatis.tech . [...]
Amazon MGM împinge franciza James Bond spre o nouă etapă, iar decizia de casting ar putea fi anunțată până la finalul anului , pe fondul unei „runde finale” de audiții și al unei schimbări de control creativ care poate modifica inclusiv modul în care va fi comunicată alegerea, potrivit Adevărul . Miza depășește curiozitatea fanilor: pentru Amazon MGM Studios , care controlează acum franciza, numirea noului actor și repoziționarea seriei vor seta direcția comercială a următorului ciclu de filme Bond, într-un moment în care producția pare să intre în linie dreaptă. Castingul, în etapa finală: ce nume sunt vehiculate În ultimii ani, au circulat mai multe nume pentru rolul agentului 007, iar lista s-a extins recent, pe măsură ce au apărut informații despre audiții și probe. Printre actorii vehiculați se numără: Henry Cavill, Harris Dickinson, Jacob Elordi, Jack Lowden, James Norton, Jack O’Connell, Callum Turner și Aaron Taylor-Johnson (potrivit Mediafax, citat de Adevărul); Tom Francis (despre care Variety a relatat că ar fi dat o probă); Paul Mescal și Jack Barton (menționați de Page Six ca fiind pe lista celor chemați la audiții). Amazon MGM Studios a confirmat în luna mai că procesul de casting a început. Producătoarea Amy Pascal a declarat pentru Deadline că există șanse mari ca identitatea noului Bond să fie anunțată până la sfârșitul anului, iar jurnalistul Daniel Richtman a scris că producția se află în „runda finală” a castingului și că actorul ales ar putea fi deja stabilit. Jurnalistul Jeff Sneider a afirmat, la rândul său, că selecția ar fi fost restrânsă inițial la șapte actori, apoi la trei, dar a sugerat că alegerea finală ar putea să nu fie dintre favoriții vehiculați intens în presă. În acest context, o referire la un „australian” este interpretată ca o posibilă aluzie la Jacob Elordi. Când ar putea veni anunțul și de ce formatul se poate schimba Tradițional, noul James Bond era prezentat într-o conferință de presă la Londra. De data aceasta, faptul că Amazon MGM deține controlul creativ asupra francizei deschide posibilitatea unui anunț făcut „într-un mod diferit”, notează publicația. O dată urmărită de fani este 5 octombrie, Ziua Mondială James Bond, care marchează 64 de ani de la lansarea primului film din serie, „Dr. No”. Totuși, Amy Pascal a indicat că sfârșitul anului este o perioadă mai probabilă pentru anunț. Ce se știe despre următorul film: echipa și calendarul posibil Scenariul este semnat de Steven Knight (creatorul „Peaky Blinders”), iar regia îi aparține lui Denis Villeneuve (cunoscut pentru „Dune”). Titlul și data oficială de lansare nu au fost anunțate. Presa internațională a relatat însă că filmul ar putea ajunge în cinematografe în 2028. Dacă se confirmă, ar fi cea mai lungă pauză dintre două filme Bond. Cum se leagă noul film de finalul lui Daniel Craig În „No Time To Die”, personajul interpretat de Daniel Craig pare să moară în final, după atacurile aeriene asupra insulei antagonistului Safin. În același timp, zvonurile despre următorul film indică o posibilă revenire la primii ani ai lui Bond în MI6, ceea ce ar funcționa ca un „reboot” (repornire a seriei cu o poveste separată de continuitatea anterioară) și ar permite o nouă direcție narativă. Indiferent de formula aleasă, rămâne mesajul tradițional al seriei, menționat și de Adevărul: „James Bond will return”. [...]
Noul aviz CNA pentru creatori poate muta riscul de conformitate în bugetele de marketing , pentru că nu certifică nicio competență profesională, dar introduce obligații și posibile sancțiuni care pot bloca sau compromite campanii, potrivit unei analize Economedia , care citează casa de avocatură Buju Stanciu & Asociații. În esență, un influencer poate vorbi în continuare despre medicină fără să fie medic sau despre legislație fără să fie jurist, însă notificarea la CNA înseamnă intrarea canalului într-un cadru de reglementare. Miza, avertizează avocații, nu este doar pentru creatori, ci și pentru agențiile și companiile care îi folosesc în campanii: o problemă de conformitate poate afecta derularea unei campanii, bugetul sau reputația brandului. „Avizul nici nu are această funcție. El este o înregistrare, nu o licență de expertiză”, explică Buju Stanciu & Asociații. Ce se schimbă pentru branduri și agenții: verificări și clauze contractuale În acest context, companiile și agențiile ar putea introduce verificarea obligațiilor CNA în procesul de selecție a creatorilor și în contractele comerciale. Analiza indică drept măsuri posibile: clauze prin care creatorul confirmă că și-a îndeplinit obligațiile de notificare către CNA; stabilirea responsabilității în cazul unei eventuale sancțiuni. „Brandurile cumpără reach, credibilitate și viteză. […] Mult mai scumpă este o campanie blocată, o sancțiune sau un parteneriat care devine un risc reputațional”, spune Marius Stanciu, partener Buju Stanciu & Asociații. Cine intră sub incidența deciziei CNA și care sunt termenele Decizia CNA nr. 116/2026 se aplică anumitor canale care îndeplinesc cumulativ criterii precum: caracterul comercial al activității, adresarea către publicul din România, responsabilitatea editorială a creatorului, cel puțin 100.000 de urmăritori sau abonați și minimum 24 de materiale audiovizuale publicate în ultimele 12 luni. Pentru creatorii care îndeplinesc deja criteriile la intrarea în vigoare a deciziei, termenul de notificare este de 60 de zile. Cei care ating ulterior toate criteriile trebuie să notifice CNA în 30 de zile. În practică, pentru piața de influencer marketing, cadrul nou poate însemna costuri operaționale suplimentare (verificări, documentare, clauze) și o redistribuire a riscului: neconformitatea creatorului poate deveni o problemă contractuală și reputațională pentru brand. [...]
YouTube încearcă să blindeze conținutul vedetelor sale cu pachete de exclusivitate, ca să nu-și dilueze audiența în fața Netflix. Potrivit The Next Web , platforma le-ar oferi unora dintre cei mai mari creatori pachete de ordinul mai multor milioane de dolari pentru a-și păstra emisiunile departe de Netflix, pe baza unor informații publicate inițial de Bloomberg. Mai multe acorduri ar fi aproape, însă, la momentul relatării, nu fusese semnat niciunul. Miza nu este atât venitul imediat, cât atenția și argumentul comercial către publicitari: că publicul țintă „se găsește” pe YouTube. Dacă aceleași formate ajung și pe Netflix, chiar și în paralel, promisiunea de unicitate a audienței se slăbește, iar asta poate afecta puterea de negociere în publicitate. Ce oferă YouTube și ce cere la schimb Ofertele ar avea trei forme, conform relatării: finanțare directă pentru emisiunile unui creator; o parte din contractele de publicitate la nivel de platformă (campanii negociate de YouTube cu advertiseri); bani plătiți în avans. În schimb, YouTube ar urmări „ferestre” de exclusivitate, adică perioade în care conținutul rămâne doar pe YouTube. Publicația notează că nu ar fi vorba de exclusivitate totală, ci de una limitată în timp. Schimbarea e relevantă și operațional: YouTube se îndepărtează de modelul tradițional bazat aproape exclusiv pe împărțirea veniturilor din publicitate și se apropie de logica unui studio care comandă și finanțează producții, alegând explicit ce canale primesc capital. Presiunea reală: penalizări „invizibile” pentru creatorii care iau bani și de la Netflix Partea care a atras atenția este componenta de condiționare. Creatorii care ar accepta bani de la Netflix în paralel cu un acord cu YouTube ar risca să piardă accesul la instrumente de promovare ale platformei: impulsul de marketing, evenimentele mari și o parte din campaniile de brand la nivel de platformă — pârghii care nu apar pe facturi, dar pot conta semnificativ pentru creștere și monetizare. Nici YouTube, nici Netflix nu au comentat public termenii, iar informațiile se bazează pe surse familiarizate cu negocierile, nu pe documente, potrivit materialului. De ce Netflix a reușit să „atragă” creatori fără să-i rupă de YouTube Netflix ar fi mers pe o strategie opusă: licențe neexclusive pentru conținutul creatorilor, care le permit acestora să-și păstreze canalul, veniturile din reclame, sponsorizările și marfa, în timp ce Netflix plătește pentru dreptul de a găzdui biblioteca. În ultimele circa 18 luni, Netflix a semnat sau a avut acorduri cu nume precum Ms. Rachel, Mark Rober, Stokes Twins, Sidemen, Rhett & Link, Jordan Matter și Nick DiGiovanni, iar pe zona de podcasturi sunt menționate proprietăți precum The Bill Simmons Podcast și The Breakfast Club. Materialul amintește și un acord de 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei) care l-a adus pe Jay Shetty pe Netflix prin Spotify. Netflix susține că strategia funcționează: raportul „What We Watched” de la mijlocul anului ar fi creditat videoclipurile Ms. Rachel cu 126 milioane de vizualizări într-o singură perioadă de raportare, deși conținutul a rămas disponibil gratuit și pe YouTube. Context: YouTube nu pierde bani, dar își apără poziția în piața de publicitate Publicația subliniază că mișcarea nu vine pe fondul unei slăbiciuni financiare: veniturile totale ale YouTube ar fi depășit 60 miliarde de dolari (aprox. 270 miliarde lei) în 2025, peste nivelul Netflix din același an, iar compania spune că a plătit peste 100 miliarde de dolari (aprox. 450 miliarde lei) către creatori în patru ani. În paralel, YouTube își înăsprește și alte politici: ar fi dublat recent cerințele de intrare în Programul de Parteneriat , semn al unei tendințe mai largi în industrie de a „plăti mai mult către mai puțini”. Materialul dă ca exemplu și X, care a încheiat împărțirea largă a veniturilor, în favoarea plăților doar pentru conținut original. Ce urmează Testul real, potrivit analizei, va fi dacă un creator suficient de mare încât să primească oferte de la ambele platforme va considera că o perioadă de exclusivitate pe YouTube valorează mai mult decât un „al doilea cumpărător” pentru același conținut. Materialul amintește și un precedent din industria muzicală: ferestrele de exclusivitate tind să fie scumpe, greu de controlat și nepopulare în rândul publicului. [...]
