Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Disney+ își întărește oferta de iunie cu titluri „eveniment”, mizând pe retenția abonaților: filmul Pixar „Hopperi” (3 iunie), sezonul 5 – și ultimul – din serialul FX „Ursul” (26 iunie) și „Avatar: Foc și cenușă” (24 iunie) sunt principalele premiere ale lunii, potrivit HDSatelit, care citează un comunicat Disney+.
Platforma reamintește că include conținut din portofoliile Disney, Pixar, Marvel, Star Wars, National Geographic, Hulu, FX și ESPN, alături de producții originale și transmisiuni sportive în direct.
Pe lângă titlurile principale, Disney+ include și:
Recomandate
Debutul slab al remake-ului live-action „Moana” ridică semne de întrebare asupra rentabilității strategiei Disney , în condițiile în care filmul a pornit cu încasări mult sub așteptări raportat la un buget de producție de 250 de milioane de dolari, potrivit HotNews . În America de Nord, „Moana” a vândut bilete de 43 de milioane de dolari (aprox. 197 milioane lei) în weekendul de lansare, suficient pentru locul 1 în box office, dar considerat un rezultat „dezastruos” de analiza citată, mai ales că suma nu include cheltuielile de marketing. Pe piețele internaționale, filmul a mai strâns 52 de milioane de dolari (aprox. 239 milioane lei), pentru un debut global de 95 de milioane de dolari (aprox. 437 milioane lei). Așteptări ratate și comparația cu „ Albă ca Zăpada ” Disney ar fi mizat pe un debut de 140 de milioane de dolari (aprox. 644 milioane lei) la nivel mondial, însă filmul a ratat ținta cu aproape 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei). În America de Nord, a fost foarte aproape să primească eticheta nedorită de cea mai slabă lansare dintre remake-urile live-action Disney, distincție care rămâne la „Albă ca Zăpada” (42 de milioane de dolari, aprox. 193 milioane lei), lansat anul trecut. În același timp, exemplele recente de succes ale companiei arată că modelul poate funcționa: adaptările „Lilo & Stitch” (2025), „The Lion King” și „Aladdin” (2019) și „Frumoasa și Bestia” (2017) au debutat fiecare cu peste 100 de milioane de dolari și au depășit ulterior pragul de un miliard de dolari la nivel mondial. De ce contează: costuri mari, fereastră de lansare strânsă și recepție mixtă Variety îl citează pe David A. Gross (FranchiseRe), care pune rezultatul slab pe seama revenirii prea rapide în universul „Moana”, după succesul recent al animației „Moana 2” (peste un miliard de dolari încasări). Filmul live-action a fost lansat la mică distanță de acesta, deși apropierea nu ar fi fost intenționată: „Moana 2” a fost dezvoltat inițial ca serial, apoi transformat în lungmetraj, iar Disney a amânat cu un an lansarea remake-ului live-action. Recepția critică a fost, de asemenea, nefavorabilă: filmul are 35% rată de aprobare la critici pe Rotten Tomatoes . Publicul din America de Nord a fost mai indulgent (calificativ „A-” în sondajele CinemaScore), însă publicul internațional i-a acordat o notă medie de 5,9/10 pe IMDb . Context: o vară bună pentru Hollywood, dar cu eșecuri punctuale „Moana” este prezentat ca al treilea eșec consecutiv pe marile ecrane, după „Supergirl” și „Minions & Monsters”, într-o vară care, per ansamblu, a fost una foarte bună pentru industria cinematografică. Încasările pe un interval de patru luni sunt pe cale să depășească 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) pentru a doua oară de la pandemie, iar sezonul se conturează drept cel mai bun din 2019 încoace. Următorul test pentru box office-ul verii vine odată cu lansările programate ale „Odissea” (17 iulie) și „Spider-Man: Brand New Day” (31 iulie), care ar urma să crească numărul de spectatori. Surse secundare: Variety . [...]
Disney+ analizează un nivel gratuit, o mișcare care ar putea schimba mixul de venituri spre publicitate , potrivit TechCrunch , care citează un raport Business Insider. Ideea a fost discutată intern de Adam Smith , directorul de produs și tehnologie al Disney, într-un „town hall” organizat joi, conform raportului. Deocamdată nu este clar ce titluri ar intra în oferta gratuită și nici când ar putea fi lansată o astfel de opțiune. De ce contează: competiția se mută pe „gratuit cu reclame” Un nivel gratuit ar permite Disney+ să concureze mai direct cu servicii gratuite precum YouTube și Tubi, care atrag o parte tot mai mare din timpul de vizionare al consumatorilor. Contextul este unul de presiune pe bugetele gospodăriilor, pe fondul scumpirilor succesive la abonamentele de streaming, ceea ce împinge publicul către servicii susținute din publicitate (ad-supported). Datele Nielsen citate în material arată că serviciile gratuite de streaming au reprezentat 18,7% din timpul de vizionare TV din SUA în aprilie 2026, în creștere de la 16,8% în aprilie 2025 și 12,7% în aprilie 2024. Ce ar putea urmări Disney+ în piață Pe lângă atragerea de utilizatori care nu plătesc abonament, un pachet gratuit cu selecție limitată ar putea funcționa ca instrument de diferențiere față de rivali precum Netflix și Amazon Prime, mai ales că Apple TV+ și Paramount+ permit deja accesul neabonaților la câteva episoade gratuite. În acest stadiu, discuția rămâne la nivel de posibilitate, fără detalii despre conținut, calendar sau modelul exact de monetizare. [...]
TVR reia participarea României la Eurovision în 2027, condiționată de bugetul aprobat , o decizie cu miză operațională și de finanțare pentru televiziunea publică, potrivit Antena 3 . Hotărârea a fost luată miercuri, 22 iulie 2026, de Consiliul de Administrație al TVR, cu 11 voturi „pentru” și o abținere. Decizia vizează participarea României la cea de-a 71-a ediție a Eurovision Song Contest , care va avea loc în Bulgaria, în luna mai 2027. TVR precizează că proiectul se va derula „în limita bugetului ce va fi aprobat și alocat” prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli al SRTv pentru 2027, ceea ce face ca următorul pas critic să fie alocarea efectivă a fondurilor. Ce schimbă decizia: calendar și organizare mai predictibile TVR își justifică aprobarea din timp prin nevoia de planificare: stabilirea unui calendar, atragerea unui număr cât mai mare de compozitori, textieri, producători și interpreți, organizarea unei Selecții Naționale „competitive” și pregătirea reprezentantului României „în cele mai bune condiții”. În comunicatul citat, televiziunea publică descrie participarea drept un „proiect strategic” pentru promovarea muzicii românești, susținerea noilor artiști și consolidarea imaginii României pe scena internațională. „Pentru TVR, participarea la competiţie reprezintă un proiect strategic de promovare a muzicii româneşti, de susţinere a noilor artişti şi de consolidare a imaginii României pe scena internaţională.” Contextul care a accelerat revenirea: rezultatul din 2026 și interesul industriei Hotărârea vine după performanța României la Eurovision 2026, când Alexandra Căpitănescu a obținut locul al treilea în Marea Finală cu piesa „Choke Me”, acumulând 296 de puncte. TVR mai notează că, în procesul de selecție din acest an, au fost înscrise 101 piese, ceea ce ar confirma interesul industriei muzicale pentru proiect. În plus, televiziunea publică invocă și expunerea media: conform analizei mediaTRUS, de la începutul anului până în ziua finalei, Eurovision a acumulat 21.565 de mențiuni în spațiul media românesc. Unde și când are loc Eurovision 2027 Ediția din 2027 se va desfășura în Bulgaria, în luna mai. După victoria cântăreței Dara cu piesa „Bangaranga”, în Bulgaria a început discuția despre orașul-gazdă, fiind luate în calcul Varna, Burgas și Sofia. Conform regulilor concursului, țara câștigătoare are dreptul de a găzdui competiția, însă orașul gazdă este decis separat și nu revine automat capitalei. [...]
Amazon MGM își accelerează strategia de monetizare a catalogului MGM prin comandarea unui serial „RoboCop” pentru Prime Video, într-o mișcare care arată cum platformele de streaming încearcă să reducă riscul investițiilor mizând pe francize cu notorietate, potrivit HotNews . Proiectul a fost confirmat oficial de Amazon MGM, după ani de zvonuri, iar informația a fost relatată inițial de Gizmodo. Serialul pornește de la filmul SF din 1987, considerat revoluționar la momentul lansării, și vine la aproape patru decenii de la original. Ce știm despre echipă și direcția proiectului Coordonator general (showrunner) va fi cineastul american Peter Ocko, cunoscut pentru munca sa la „The Office” și „Lodge 49”. Printre producători se află James Wan („Insidious”, „The Conjuring”, „Furious 7”), care a oferit și declarații despre intenția de a păstra relevanța temelor din filmul original. Wan spune că l-a convins să se alăture echipei și pe Edward Neumeier, scenaristul filmului din 1987, un element care sugerează o încercare de a ancora noua producție în ADN-ul francizei. De ce contează pentru piața de streaming Decizia se leagă direct de strategia Amazon după achiziția MGM în 2022 și formarea Amazon MGM: noul studio a primit mandatul de a valorifica portofoliul de proprietăți intelectuale (IP) al MGM, adică titluri și universuri cu potențial de adaptare în seriale și filme. În același context, materialul amintește și alte nume din portofoliu, precum „Legally Blonde” (care a primit recent un serial-prequel pe Prime Video), „Stargate” (aflat în dezvoltare până de curând) și „James Bond”. Context: o franciză cu istoric mixt în relansări „RoboCop” a generat două continuări și un serial TV în 1994, iar relansarea din 2014 a fost considerată un eșec, la fel ca serialul din anii ’90. Potrivit HotNews, proiectul actual fusese discutat în presa de la Hollywood încă de la începuturile Amazon MGM, însă greva care a paralizat industria cinematografică americană în anul următor și prioritizarea altor proiecte au întârziat unda verde până acum. Peter Friedlander, directorul diviziei Global Television din Amazon MGM Studios , a descris „RoboCop” drept o franciză relevantă nu doar ca acțiune, ci și ca „oglindă” a relației cu tehnologia și puterea — o poziționare care indică direcția editorială pe care Amazon ar putea să o urmărească pentru a diferenția serialul într-o piață aglomerată. [...]
Donald Trump cere retragerea licențelor de emisie pentru ABC și NBC, o solicitare cu miză de reglementare care lovește direct în autonomia editorială a televiziunilor , potrivit Adevărul , după ce cele două posturi nu au transmis în direct un discurs al președintelui, în prime-time, despre securitatea alegerilor. Trump a criticat public decizia ABC și NBC de a nu difuza integral alocuțiunea, în care a susținut că China ar fi accesat ilegal milioane de fișiere ale alegătorilor, ca parte a unui efort mai amplu de manipulare a alegerilor din SUA din 2018 și 2020. Alte televiziuni, între care CBS, MS NOW și Fox News, au transmis discursul integral sau parțial, în timp ce NBC și ABC au difuzat declarațiile lui Trump pe platformele lor de streaming. Ce a cerut Trump și pe ce își bazează acuzațiile În timpul discursului, Trump a acuzat NBC și ABC că ar încerca să „ascundă” ceea ce el a numit fraudă electorală. Potrivit POLITICO , președintele a afirmat: „Într-o mișcare rară, televiziunile de știri false NBC și ABC au spus amândouă că nu vor transmite acest discurs. Știau despre ce este vorba. O fraudă de asemenea proporții ar trebui să ducă la retragerea licențelor lor.” De ce solicitarea are consecințe limitate în practică Posturile TV nu au obligația de a transmite în direct discursurile președintelui în intervalul de maximă audiență. În mod tradițional, astfel de intervenții au fost rezervate situațiilor de criză națională sau altor momente considerate majore, iar televiziunile au ales de regulă să le difuzeze, cu excepții. Adevărul notează că au existat precedente recente: mai multe rețele au refuzat în 2022 să transmită un discurs al președintelui Joe Biden despre amenințările la adresa democrației, iar în 2014 ABC, CBS și NBC nu au difuzat discursul de seară al lui Barack Obama privind politica de imigrație. Ce poate și ce nu poate face FCC Chiar dacă Trump cere retragerea licențelor, președintele Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC) , Brendan Carr, nu poate retrage unilateral licențele de emisie ale marilor rețele TV. Acestea sunt protejate atât de Communications Act, care limitează modul în care FCC poate revizui licențele, cât și de Primul Amendament al Constituției SUA, care garantează libertatea de exprimare. FCC nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind declarațiile lui Trump. Context: nu este prima dată când Trump invocă „revocarea” licențelor Potrivit aceleiași surse, Trump a mai sugerat anterior retragerea licențelor unor televiziuni pe care le consideră ostile, inclusiv în cazul ABC, după suspendarea prezentatorului Jimmy Kimmel, în urma morții lui Charlie Kirk. De asemenea, într-o postare din decembrie pe rețelele sociale, Trump a susținut că televiziunile cu o acoperire „aproape 100% negativă” la adresa sa ar trebui să aibă licențele „revocate”. [...]
Aproape jumătate dintre jurnaliștii români sunt în burnout ridicat, iar redacțiile tratează rar sănătatea mintală – o combinație care poate deveni un risc operațional pentru organizațiile media, prin scăderea capacității de producție și creșterea fluctuației de personal, potrivit unui studiu citat de Paginademedia . Cercetarea, realizată în cadrul programului Superscrieri , indică faptul că 45% dintre jurnaliști se confruntă cu un nivel ridicat sau foarte ridicat de burnout, iar 92% spun că sănătatea mintală este discutată puțin sau deloc în interiorul breslei. Radiografia se bazează pe un sondaj derulat în martie–aprilie 2025, cu participanți din presa centrală și locală, mainstream și independentă, din generații și redacții diferite. Programul lung, „normalizat”, și oboseala cronică Un prim semnal de alarmă din studiu: 54% dintre respondenți declară că lucrează mai mult de 45 de ore pe săptămână, nivel pe care autorii îl compară cu media națională raportată de Eurostat . Efectele se văd și după încheierea programului: șase din zece jurnaliști spun că ajung acasă atât de obosiți încât nu mai au energie nici pentru activitățile obișnuite. Diferențele de gen sunt vizibile în răspunsuri: 68% dintre femei spun că se confruntă frecvent cu această situație, față de 53% dintre bărbați. Burnout mai ridicat la generațiile tinere și expunere la traumă Pe lângă cei 45% aflați în zona de burnout ridicat sau foarte ridicat, alți 40% sunt la un nivel moderat, potrivit studiului. Generațiile tinere sunt descrise ca fiind mai afectate, cu niveluri de burnout cu aproximativ 10% mai mari decât în cazul jurnaliștilor de peste 45 de ani. Mai mult de jumătate dintre respondenți (55,2%) afirmă că activitatea lor presupune o expunere mare sau foarte mare la accidente, violență, nedreptate și suferință umană. Autorii avertizează că expunerea repetată poate duce la „ traumă vicarianță ” – o traumă secundară care apare la persoanele care asistă constant la suferința altora. Principalele surse de stres: termene, program imprevizibil, venituri Întrebați ce îi stresează cel mai mult, jurnaliștii indică trei factori majori: 63%: presiunea termenelor-limită; 62%: programul încărcat și imprevizibil; 62%: veniturile. Studiul mai arată că jurnaliștii din presa independentă declară un nivel de stres cu 12% mai mare decât colegii din alte tipuri de redacții. În ansamblu, datele conturează o problemă de funcționare a redacțiilor: volum mare de muncă, presiune constantă și expunere la conținut traumatic, în timp ce discuțiile interne despre sănătatea mintală rămân, în percepția respondenților, marginale. [...]
