Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Audiențele televiziunilor comerciale au scăzut puternic în 2025, în pofida unui an încărcat de evenimente politice și sociale, arată Libertatea, pe baza datelor Kantar Media transmise Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Tendința confirmă erodarea consumului de televiziune liniară (vizionarea clasică, „pe telecomandă”), pe fondul presiunii digitalului, al neîncrederii crescute în televiziuni și al oboselii publicului față de formatele de divertisment.
Pe segmentul comercial generalist, Pro TV rămâne lider, dar a înregistrat cea mai mare scădere anuală din istoria sa, pierzând aproape 70.000 de telespectatori față de 2024. Postul a avut o medie de 551.683 de telespectatori pe minut, însă comparația cu anul anterior este influențată și de faptul că în 2024 a difuzat meciuri de la EURO, care au ridicat audiențele. În același timp, Antena 1 a coborât la 373.004 telespectatori pe minut (minus 17.608), iar Kanal D la 332.141 (minus 10.496).
În termeni de piață, cele trei mari televiziuni comerciale au cumulat o cotă de 39,7% din vizionarea totală la nivel național în 2025, dintr-un univers de 134 de stații măsurate, mai mică cu două puncte procentuale față de 2024. Dincolo de cifre, articolul indică și o schimbare de strategie la liderul pieței, în încercarea de a opri declinul, inclusiv prin ajustări de grilă.
„Dacă și liderul pieței TV apelează la «turcisme», înseamnă că disperarea după rating a devenit cruntă.”
Pe nișa televiziunilor de știri, scăderile au fost, de asemenea, vizibile la jucători mari, dar cu o excepție notabilă: Realitatea Plus. România TV a pierdut 18.114 telespectatori, Antena 3 CNN a scăzut cu 19.128, în timp ce Realitatea Plus a câștigat 58.195 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere de 75,5% a indicelui de audiență, potrivit datelor citate. Digi24 a crescut ușor, cu 3.547 de telespectatori față de 2024, dar rămâne la distanță de primele trei.
Ierarhia televiziunilor de știri, după media de telespectatori pe minut în 2025, este prezentată astfel în datele Kantar Media:
În ansamblu, tabloul descris de raport sugerează o piață în care televiziunile comerciale pierd teren în fața schimbării obiceiurilor de consum media, iar creșterile punctuale (precum cazul Realitatea Plus) nu schimbă direcția generală: audiența „pe telecomandă” se contractă, iar competiția pentru atenție devine mai dură, inclusiv prin repoziționări de conținut și grilă.
Recomandate
Antena 1 a câștigat luni seara intervalul de maximă audiență , cu „ Chefi la cuțite ” pe primul loc la nivel național, urban și pe publicul comercial, potrivit datelor publicate de Pagină de Media . Pentru piața de publicitate TV, rezultatul contează prin consolidarea Antenei 1 pe segmentul comercial 21–54 (urban), cel mai relevant pentru vânzarea de spoturi. Emisiunea culinară a fost lider pe intervalul 20:30–00:05, depășind Pro TV, care a difuzat în mare parte a serii reality-show-ul „Desafio”. Cum arată diferența în cifre (intervalul 20:30–00:05) La nivel național, Antena 1 a avut 892.000 de telespectatori (5,1 rating, 16,9% cotă de piață), față de Pro TV cu 645.000 (3,7 rating, 12,2% cotă de piață). Kanal D a fost pe locul trei, cu 601.000 de telespectatori. În urban, Antena 1 a ajuns la 600.000 de telespectatori (6,1 rating, 19,9% cotă de piață), în timp ce Pro TV a avut 364.000 (3,7 rating, 12,1% cotă de piață). Pe publicul comercial 21–54 urban, Antena 1 a condus cu 372.000 de telespectatori (5,9 rating, 24% cotă de piață), iar Pro TV a avut 236.000 (3,7 rating, 15,2% cotă de piață). Contextul serii: ce au mai urmărit românii În clasamentele menționate de publicație, după primele trei posturi au urmat, în funcție de segment, Digi Sport 1 (cu meciul Rapid–CFR Cluj), România TV și Antena 3 CNN. În ediția de luni a „Chefi la cuțite”, potrivit aceleiași surse, Ionela Românianu a părăsit competiția, iar Bianca Podosu a fost eliminată după proba individuală. [...]
CNA retrage licența Realitatea Plus după acumularea de amenzi neplătite, iar postul își oprește emisia . Decizia vine după ce Consiliul Național al Audiovizualului a constatat că televiziunea nu și-a achitat sancțiunile din 2024, în valoare de aproximativ 605.000 de lei, reprezentând 28 de amenzi. Decizia CNA: o sancțiune rară, dar prevăzută de lege Hotărârea a fost luată în ședință publică, după dezbateri tensionate și o tentativă eșuată de amânare. Legea audiovizualului este explicită: neplata amenzilor în termen de șase luni poate duce la retragerea licenței. Chiar dacă reprezentanții postului au susținut că datoriile recente au fost achitate și au invocat documente fiscale, majoritatea membrilor CNA au considerat că abaterea este suficient de gravă pentru sancțiunea maximă. Un istoric de sancțiuni și derapaje editoriale Decizia nu apare în vid. În ultimii ani, Realitatea Plus a devenit unul dintre cele mai sancționate posturi din România, cu amenzi repetate pentru conținut considerat dezinformator sau lipsit de echilibru. Printre cele mai relevante sancțiuni: 200.000 de lei pentru prezentarea eronată a unui candidat drept „președinte ales” 100.000 de lei pentru difuzarea unui material video manipulat alte amenzi de zeci de mii de lei pentru atacuri publice și lipsa dreptului la replică În mod repetat, sancțiunile au fost percepute mai degrabă ca un cost de funcționare decât ca un mecanism de corecție editorială. Reacția postului: acuzații și promisiuni de contestare La scurt timp după anunț, Anca Alexandrescu a contestat public decizia, sugerând o motivație politică și legând închiderea postului de contextul mai larg al scenei politice. „Vom merge în instanță și vom contesta această decizie”, a transmis aceasta, criticând totodată reacțiile din spațiul public și susținând că postul ar fi fost o platformă alternativă de exprimare. O istorie lungă, cu final incert Brandul Realitatea are o istorie de peste două decenii, începută în 2001, marcată de influență mediatică, dar și de controverse și schimbări de proprietari. În 2019, Realitatea TV își pierdea deja licența într-un context similar, iar actualul episod pare să continue același tipar. Dincolo de disputa punctuală, cazul ridică o întrebare mai largă: unde se termină libertatea editorială și unde începe responsabilitatea legală într-un spațiu media tot mai tensionat. Deznodământul nu este încă definitiv. Instanța ar putea întoarce decizia CNA, însă până atunci, Realitatea Plus dispare din grila de emisie, într-un moment care marchează una dintre cele mai dure sancțiuni aplicate unei televiziuni din România în ultimii ani. [...]
HotNews va introduce conținut plătit din săptămâna viitoare , într-un proiect numit „HotNews Premium”, anunțat de CEO-ul companiei, Răzvan Ionescu. Publicația spune că noul model urmărește să reducă dependența exclusivă de publicitate și să susțină financiar dezvoltarea jurnalismului prin abonamente plătite de cititori, după modelul folosit de marile instituții media internaționale. Conform anunțului, doar câteva articole pe zi vor fi disponibile exclusiv abonaților, în timp ce majoritatea conținutului va rămâne gratuit. HotNews publică aproximativ 100 de articole zilnic, iar materialele incluse în noul sistem vor fi marcate cu eticheta „HotNews Premium”. Un element central al lansării este acordul încheiat cu The New York Times . Cititorii care aleg un abonament anual la HotNews Premium vor primi și acces complet, timp de un an, la publicația americană. Reprezentanții HotNews susțin că proiectul a fost pregătit de peste un an și că redacția a analizat modele similare din Europa Centrală și de Est, inclusiv din Polonia, Cehia și Slovacia. Răzvan Ionescu afirmă că actualul model bazat doar pe publicitate nu mai este suficient pentru dezvoltarea unei redacții capabile să producă investigații, analize și reportaje complexe. El susține că HotNews intenționează să investească mai mult în jurnalism și să își crească nivelul de transparență în relația cu publicul și piața de publicitate. Printre măsurile anunțate pentru perioada următoare se numără: creșterea interacțiunii cu cititorii; publicarea mai clară a planurilor editoriale și a rezultatelor financiare; prezentarea veniturilor din publicitate politică pentru anii electorali 2024 și 2025; extinderea tipurilor de conținut publicat. HotNews funcționează de peste 25 de ani pe piața media din România, iar introducerea unui sistem de conținut plătit marchează una dintre cele mai importante schimbări din istoria publicației. Managementul companiei susține că obiectivul este apropierea de standardele occidentale de finanțare a presei și consolidarea independenței editoriale într-o perioadă în care presa locală se confruntă cu dificultăți financiare și scăderea veniturilor tradiționale din publicitate. [...]
Digi Sport și Prima Sport își păstrează Liga Campionilor în România pentru ciclul 2027–2031 , ceea ce menține neschimbată distribuția celui mai valoros produs TV din fotbalul european și oferă stabilitate comercială și operațională pe piața locală de sport, potrivit Media Max . Pentru public, continuitatea înseamnă că meciurile vor rămâne disponibile pe aceleași canale, fără o migrare majoră către alte platforme. Articolul notează că partidele vor putea fi urmărite atât la televizor, cât și online, prin serviciile de streaming puse la dispoziție de operatori. Ce înseamnă reconfirmarea pentru piața TV de sport Menținerea drepturilor la aceiași difuzori consolidează poziționarea Digi Sport ca post cu investiții constante în „drepturi premium” și o ofertă construită în jurul fotbalului european. În paralel, păstrarea Prima Sport ca partener sugerează că modelul de împărțire a meciurilor va continua, fără o schimbare de arhitectură a transmisiunilor. Media Max subliniază și componenta operațională: echipele de producție, studiourile și comentatorii rămân, în linii mari, aceiași, ceea ce reduce riscurile de tranziție și păstrează o experiență familiară pentru telespectatori. Mai mult conținut, mai multă presiune pe grile Un element care poate schimba dinamica transmisiunilor este noul format al competiției, care aduce mai multe echipe și, implicit, mai multe meciuri. Pentru televiziuni, asta înseamnă volum mai mare de conținut, dar și o provocare de organizare a transmisiunilor, în condițiile în care grilele trebuie adaptate. Ce urmează: Europa League și Conference League, încă neatribuite Pentru Europa League și Conference League, situația „nu este încă definitivată”, iar drepturile ar urma să fie atribuite separat, ceea ce lasă loc pentru negocieri și posibile schimbări în piața media din România. Media Max amintește că interesul pentru aceste competiții crește mai ales când sunt implicate echipe românești. [...]
Vogue intră pe piața media din România din primăvara lui 2027 , printr-o ediție locală publicată de o companie nou înființată, AEMME Publishing , într-un demers care extinde oferta de conținut premium pentru publicitate și branduri din zona de modă și lifestyle, potrivit Mediafax . Publicația va apărea sub numele Vogue România și este prezentată ca o combinație între „autoritatea globală” a brandului Vogue și o perspectivă locală, cu accent pe oameni, cultură și idei asociate României contemporane. Fondatorul publicației, Mario Antico, spune că lansarea este gândită ca o platformă „modernă, orientată spre viitor”, care să conecteze vocile și talentele locale la „dialogul global” construit în jurul brandului Vogue. Odată cu această ediție, Vogue își extinde rețeaua globală la 29 de piețe, menționează materialul. [...]
„Michael” a livrat un debut de box office care schimbă calculele pentru filmele biografice , cu 97 milioane de dolari (aprox. 446 milioane lei) în America de Nord și 217 milioane de dolari (aprox. 998 milioane lei) la nivel global în primul weekend, potrivit HotNews . Pentru Lionsgate , succesul vine într-un moment de redresare după un an dificil și poate deschide calea către continuări, în condițiile în care filmul are și un buget neobișnuit de mare pentru gen. Un record pentru gen și un semnal comercial pentru studiouri Încasările din primul weekend reprezintă, potrivit Variety, cel mai bun debut din toate timpurile pentru un film biografic , peste recordul stabilit de „Straight Outta Compton” (2015), cu 60 milioane de dolari pe piața internă a Hollywood. Totodată, „Michael” a avut al doilea cel mai mare debut al anului , după animația „The Super Mario Galaxy Movie”, care a deschis cu 131 milioane de dolari. Performanța este cu atât mai relevantă pentru industrie cu cât filmul domină box office-ul în pofida recenziilor slabe: are 38% rată de aprobare la critici pe Rotten Tomatoes , în timp ce publicul i-a acordat „A-” în sondajele CinemaScore. Pe IMDb, filmul are nota medie 7,7/10 din peste 32.000 de evaluări (la momentul menționat în material). Pariul financiar: buget de 200 milioane de dolari și țintă de 700 milioane „Michael” are un buget de aproximativ 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) , ceea ce îl plasează între cele mai scumpe filme biografice realizate vreodată. Costurile au fost împărțite între Lionsgate și Universal (distribuție internațională) și moștenitorii lui Michael Jackson. Pentru Lionsgate, filmul este cel mai mare succes din mai bine de un deceniu , de la „The Hunger Games: Mockingjay – Part 2” (2015), care a debutat cu 102 milioane de dolari. Dacă încasările globale vor depăși 700 milioane de dolari (aprox. 3,22 miliarde lei) , așa cum se estimează, „Michael” ar intra între cele mai de succes titluri din istoria studioului. De ce a prins la public, în ciuda controverselor Filmul, regizat de Antoine Fuqua, urmărește parcursul lui Michael Jackson de la începuturile în Jackson 5 până la consacrare, iar rolul principal este interpretat de Jaafar Jackson , nepotul artistului , aflat la debut actoricesc. Producția mizează puternic pe recrearea unor secvențe de concert și momente muzicale precum „Billie Jean”, „Thriller” și „Beat It”, ceea ce a susținut vânzările pentru formate premium (Imax și altele). Criticii au reproșat că filmul oferă o versiune „cosmetizată” a vieții lui Jackson, întrucât nu include acuzațiile de abuz sexual asupra minorilor din partea târzie a carierei. Materialul notează și că scenariul a fost modificat: inițial dramatiza un proces din 1993, dar secvențele au fost eliminate după descoperirea unei clauze dintr-un acord care interzicea reprezentarea sau menționarea acuzatorului în film sau televiziune. După rescriere, filmul se încheie în timpul turneului „Bad”, din 1988. Ce urmează pentru Lionsgate și franciză Pe fondul acestui start, se așteaptă ca Lionsgate să aprobe cel puțin încă un film despre viața lui Michael Jackson. Pentru studio, miza este dublă: consolidarea revenirii după eșecuri recente și transformarea unui titlu cu buget mare într-o platformă de venituri recurente, dacă interesul publicului se menține și în weekendurile următoare. [...]
