Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Audiențele televiziunilor comerciale au scăzut puternic în 2025, în pofida unui an încărcat de evenimente politice și sociale, arată Libertatea, pe baza datelor Kantar Media transmise Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Tendința confirmă erodarea consumului de televiziune liniară (vizionarea clasică, „pe telecomandă”), pe fondul presiunii digitalului, al neîncrederii crescute în televiziuni și al oboselii publicului față de formatele de divertisment.
Pe segmentul comercial generalist, Pro TV rămâne lider, dar a înregistrat cea mai mare scădere anuală din istoria sa, pierzând aproape 70.000 de telespectatori față de 2024. Postul a avut o medie de 551.683 de telespectatori pe minut, însă comparația cu anul anterior este influențată și de faptul că în 2024 a difuzat meciuri de la EURO, care au ridicat audiențele. În același timp, Antena 1 a coborât la 373.004 telespectatori pe minut (minus 17.608), iar Kanal D la 332.141 (minus 10.496).
În termeni de piață, cele trei mari televiziuni comerciale au cumulat o cotă de 39,7% din vizionarea totală la nivel național în 2025, dintr-un univers de 134 de stații măsurate, mai mică cu două puncte procentuale față de 2024. Dincolo de cifre, articolul indică și o schimbare de strategie la liderul pieței, în încercarea de a opri declinul, inclusiv prin ajustări de grilă.
„Dacă și liderul pieței TV apelează la «turcisme», înseamnă că disperarea după rating a devenit cruntă.”
Pe nișa televiziunilor de știri, scăderile au fost, de asemenea, vizibile la jucători mari, dar cu o excepție notabilă: Realitatea Plus. România TV a pierdut 18.114 telespectatori, Antena 3 CNN a scăzut cu 19.128, în timp ce Realitatea Plus a câștigat 58.195 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere de 75,5% a indicelui de audiență, potrivit datelor citate. Digi24 a crescut ușor, cu 3.547 de telespectatori față de 2024, dar rămâne la distanță de primele trei.
Ierarhia televiziunilor de știri, după media de telespectatori pe minut în 2025, este prezentată astfel în datele Kantar Media:
În ansamblu, tabloul descris de raport sugerează o piață în care televiziunile comerciale pierd teren în fața schimbării obiceiurilor de consum media, iar creșterile punctuale (precum cazul Realitatea Plus) nu schimbă direcția generală: audiența „pe telecomandă” se contractă, iar competiția pentru atenție devine mai dură, inclusiv prin repoziționări de conținut și grilă.
Recomandate
CNA a pus sub lupă modul în care patru televiziuni au tratat o postare politică, pe fondul riscului de dezinformare , după ce un mesaj al lui Kelemen Hunor (UDMR), publicat pe Facebook în limba maghiară, a fost folosit în emisiuni care au alimentat narațiuni conspiraționiste, potrivit HotNews . Consiliul Național al Audiovizualului a analizat, într-o ședință de miercuri, emisiuni difuzate de Antena 3 CNN, B1 TV, România TV și Realitatea Plus , în care moderatorii și invitații au comentat postarea din iunie a liderului UDMR, în contextul discuțiilor despre un posibil „Guvern Veștea”, relatează Pagina de Media. Ce a reproșat CNA: traduceri automate și interpretări fără legătură cu textul Potrivit sursei citate, unele posturi au afișat o traducere realizată cu Google Translate, iar altele au interpretat conținutul mesajului prin afirmații fără legătură cu textul publicat. Într-un caz, moderatorii au fost criticați și pentru că au refuzat să comenteze postarea pe motiv că era scrisă în limba maghiară. Mesajul lui Kelemen Hunor din 16 iunie, redat în traducere în articol, susține că „nu sunt întrunite condițiile” pentru ca UDMR să participe la negocierile pentru formarea unui guvern condus de Adrian Veștea sau să își asume un rol în executivul pe care acesta ar intenționa să îl formeze. Consecințe: fără propuneri de sancțiune pentru trei posturi, discuția despre Realitatea Plus se amână Membrii Consiliului au apreciat că, în cazul Antena 3 CNN, B1 TV și România TV, derapajele din primele ediții au fost corectate în emisiunile ulterioare, astfel că nu au fost formulate propuneri de sancționare. În schimb, analiza cazului Realitatea Plus a fost amânată, deoarece reprezentantul televiziunii a lipsit de la ședință, iar CNA va relua discuția într-o ședință viitoare. Exemple din discuțiile din CNA La Antena 3 CNN, discuțiile au vizat prima ediție în care a fost comentată postarea, când s-a vorbit despre o presupusă „misiune de șantaj care vine din străinătate”. Postul a răspuns că într-o ediție ulterioară a fost adus „un specialist” care a explicat teoriile conspirației și le-a demontat. La B1 TV, un membru CNA a criticat faptul că mesajul afișat „nu are nicio legătură” cu punctul de vedere al lui Kelemen Hunor și a invocat reacția moderatorilor care ar fi spus că nu vorbesc cu el pentru că mesajul nu este în limba română. În acest context, un membru CNA a rezumat mecanismul prin care pot apărea astfel de derapaje: „Aşa se produce dezinformarea, de la o bucăţică de adevăr la care se adaugă o minciună.” La România TV, Consiliul a discutat o ediție în care invitatul Dan Andronic ar fi afirmat că „știe sigur” că Peter Magyar l-a sunat pe Kelemen Hunor, iar CNA a reproșat că moderatorul nu a cerut dovezi. Postul a susținut că invitatul a revenit ulterior și a spus că nu are informația că acel apel ar fi avut loc. Un membru CNA a conchis, potrivit relatării, că „singura problemă” a rămas la Realitatea Plus, în timp ce la celelalte posturi situația „s-a echilibrat între emisiuni”, urmând discuții cu reprezentanții înainte de o dezbatere finală. [...]
BRAT introduce un cadru de măsurare independentă care poate standardiza și debloca bugete mai mari în retail media , prin certificarea traficului din magazine și, ulterior, prin includerea investițiilor în acest canal în monitorizarea oficială a pieței de publicitate, potrivit Profit . Inițiativa vine în contextul creșterii accelerate a investițiilor în retail media (publicitate în ecosistemele retailerilor, atât în magazine, cât și digital), pe măsură ce rețelele comerciale își extind platformele media și devin tot mai atractive pentru branduri și agenții. Miza este comparabilitatea: industrie cere indicatori standardizați, verificați independent și aliniați cu cei folosiți în celelalte canale media. Ce lansează BRAT și cum va funcționa Proiectul este derulat „asociativ”, într-un Departament Retail Media dedicat din cadrul BRAT, înființat formal la 20 octombrie 2026. Structura reunește operatori de retail, agenții și clienți de publicitate, iar standardele și regulile de măsurare și certificare sunt stabilite „prin consens”, cu obiectivul declarat de a asigura independența și credibilitatea demersului de autoreglementare. Inițiativa a fost propusă de Tiberiu Dănețiu , Director Retail Media & Corporate Affairs la Auchan România, care a colaborat cu BRAT încă din faza incipientă și a sprijinit formarea grupului de companii care susține lansarea măsurătorii. Prima etapă: certificarea traficului din magazine În prima fază, proiectul urmărește certificarea traficului din magazinele retailerilor participanți. Indicatorii de performanță pentru instore retail media care vor fi puși la dispoziție sunt: numărul de vizite; numărul de vizitatori unici. BRAT precizează că indicatorii vor fi obținuți și verificați independent, pe baza unei metodologii comune recunoscute la nivelul industriei. Primele rezultate certificate ar urma să fie publicate în 2027. Etapa următoare: integrarea investițiilor în retail media în MIP Ulterior, proiectul va fi completat cu monitorizarea investițiilor în retail media și integrarea acestora în sistemul MIP (Monitorizarea Investițiilor în Publicitate), prin care BRAT raportează deja investițiile din cinci medii: online, ooh și digital ooh (publicitate outdoor), presă scrisă, radio și influencer marketing. În viziunea BRAT, standardizarea și verificarea independentă sunt condiții pentru ca retail media să își poată demonstra performanța „într-un mod credibil” și să aibă acces la investiții mai mari. „O măsurare independentă și obiectivă este vitală pentru ca orice mediu să-și poată dovedi performanțele într-un mod credibil și pentru a avea acces la investiții semnificative.” — Dragoș Stanca, președinte BRAT Cine poate participa Proiectul este deschis tuturor companiilor interesate, inclusiv: operatori de retail; agenții specializate de retail media, agenții de media și publicitate; regii și clienți de publicitate; furnizori de tehnologie și servicii pentru retail media. Retail media a fost tratat până acum mai degrabă fragmentat, cu metodologii diferite între jucători; dacă noul cadru va fi adoptat pe scară largă, el poate deveni un reper operațional pentru planificarea și evaluarea campaniilor și un argument pentru alocări mai mari de bugete în acest canal. [...]
Euronews intră pe piața radio din București cu un format axat pe știri foarte dese , mizând pe buletine scurte din 10 în 10 minute și jurnale „la fără cinci”, potrivit Pagină de Media . Postul a început să emită oficial pe 9 noiembrie, pe frecvența 107,3 FM. Noul radio își construiește programul în jurul a trei intervale principale, de dimineață până seara, combinând știri și analize de actualitate cu muzică, informații despre evenimente culturale și discuții despre viața orașului. Grila: trei segmente mari și un matinal după jurnalul de la 6:55 Matinalul „Dimineața bună” începe după primul jurnal al zilei, difuzat la ora 6:55. Emisiunea este prezentată de Nadina Zisu, George Mihalcea și Denisa Cotor. Restul grilei anunțate: 10:00–13:00 – „Euronews Feed”, cu Alexandra Minea Ștefănescu (include și subiecte despre oraș, teatru și filme) 16:00–19:00 – „E Drive Time”, cu Liviu Damian (trafic, cultură și divertisment) Diferențiatorul operațional: știri la fiecare 10 minute și studio cu video O particularitate a formatului este ritmul jurnalelor: informațiile de ultimă oră vor fi prezentate pe scurt la fiecare 10 minute, iar jurnalele care încep „la fără cinci” vor dezvolta subiectele și vor adăuga context. Euronews Radio va transmite și imagini din studio: spațiul de emisie este dotat cu camere video și echipamente de regie similare celor folosite în televiziune, astfel încât activitatea din studio să poată fi urmărită și vizual. Postul emite din sediul aflat în Biblioteca Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București . Din echipa redacției de știri fac parte Adrian Tudor, Alexandra Spânu, Elena Blănaru, Angela Lefter și Ana Maria Adam. Context: frecvență câștigată la concursul CNA Euronews a câștigat în iulie 2025 una dintre cele trei frecvențe din București scoase la concurs de CNA. Celelalte două frecvențe din Capitală s-au lansat deja în ultimul an, prin Urban FM și Nostalgia Radio. [...]
Costul „pachetului” de streaming a trecut de 1.000 euro pe an dacă un consumator ar plăti simultan principalele servicii video și audio la tarifele din 2026, potrivit unei analize Mobilissimo . Calculul „pur matematic” din material ajunge la 84,64 euro pe lună, adică peste 1.015 euro anual (aprox. 5.075 lei), semnalând că presiunea nu vine neapărat dintr-un singur abonament, ci din cumul și din fragmentarea conținutului între platforme. În ultimul deceniu, streamingul a trecut de la o alternativă „simplă și ieftină” la o piață cu planuri Standard/Premium, opțiuni cu publicitate și diferențieri de calitate (Full HD vs 4K), iar o parte din scumpiri au venit prin mutarea unor funcții în planuri mai scumpe, nu doar prin creșteri directe de preț. Video: 4K a devenit un „upgrade” separat, mai scump Un punct de inflexiune identificat în analiză este anul 2022, când HBO Max și Disney+ includeau 4K în abonamentul principal. Atunci, Netflix Premium, HBO Max și Disney+ însumau aproximativ 23 euro pe lună pentru acces comparabil la 4K. În noiembrie 2026, pentru același reper (4K), suma trece de 37 euro pe lună, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 61% în patru ani. Pe acest fond, analiza notează că „nu s-a scumpit doar abonamentul, s-a scumpit și nivelul de experiență” care înainte era inclus implicit. Câteva repere din tabelul pentru 2026 (abonamente video, lunar, echivalent euro): Netflix Premium: 13,99 euro HBO Max: 11,99 euro Disney+: ≈11,23 euro SkyShowtime: 9,99 euro Prime Video: ≈3,74 euro VOYO: 5,99 euro Apple TV: ≈7,49 euro Adunate, serviciile video din coloana 2026 ajung la 64,42 euro pe lună, ca „fotografie” a costului total al „raftului” de streaming, fără ca materialul să o trateze ca recomandare de cumpărare. Netflix: scumpire limitată în euro, dar diferențe mai mari în lei Netflix este prezentat ca un caz relativ previzibil: Premium costa 11,99 euro la intrarea în România în 2016 (detaliat într-un material mai vechi al publicației, „a intrat în România în 2016”, cu link în articol), iar în 2026 este 13,99 euro, după majorarea din noiembrie 2024. În euro, Premium este cu 16,7% mai scump decât în 2016, însă analiza arată că, dacă se ține cont de curs și de sumele în lei, diferența ajunge la aproximativ 39%. Totodată, materialul subliniază segmentarea mai accentuată: în 2026, planul de intrare Netflix este cu 2 euro mai ieftin decât la lansare, în timp ce Premium este cu 2 euro mai scump, iar distanța dintre ele a crescut de la 4 la 8 euro. Audio: creșteri mai temperate, dar nu inexistente Pe zona de muzică, analiza indică o evoluție mai „cuminte” a prețurilor, pe fondul suprapunerii mai mari a cataloagelor între servicii (Spotify, Apple Music, YouTube Music), spre deosebire de exclusivitățile video care pot „forța” abonarea la mai multe platforme. Repere menționate: Spotify a intrat oficial în România în 2018 la 4,99 euro (publicația trimite la un articol anterior despre lansare). Tariful local a crescut cu 8,3% între 2023 și 2025, iar în 2026 suma în lei a rămas la același nivel. YouTube Premium: după scumpirea din 2026, tariful în lei este cu aproximativ 23% peste cel de la lansarea din 2019. Apple Music: s-a scumpit în 2022 cu aproximativ 20% în lei față de tariful din 2017. Ce înseamnă pentru consumatori: presiunea vine din cumul și din „rotirea” abonamentelor Concluzia practică a analizei este că problema nu mai este prețul unui singur serviciu, ci suma abonamentelor și administrarea lor. În același timp, streamingul păstrează un avantaj operațional față de pachetele TV clasice: abonamentele pot fi anulate rapid și „rotite” în funcție de ce conținut urmărește utilizatorul, fără obligația de a plăti 12 luni din 12 pentru toate platformele. [...]
Un pilot american a transformat o rută de zbor de peste opt ore într-o reclamă „din aer” pentru GTA 6 , desenând pe harta digitală de urmărire a zborurilor un motiv uriaș dedicat jocului, potrivit WinFuture . Acțiunea arată cât de departe pot merge inițiativele de marketing și fandom în jurul unui lansări cu miză comercială majoră, chiar și fără o campanie oficială. „Desen” vizibil doar pe radarele digitale, la scară de 1.350 km² Motivul a fost „trasat” prin manevre de zbor precise deasupra statului Arkansas, iar imaginea devine vizibilă abia în înregistrările serviciilor de tracking (urmărire) a zborurilor. Conform publicației, desenul include sigla jocului și elemente asociate universului GTA: palmieri, o mașină sport, un elicopter, o femeie cu pistol și un aligator. Pilotul, Benjamin McDaniel , a decolat de pe Bentonville Municipal Airport și a aterizat după opt ore și opt minute , zburând manual inclusiv peste zone precum Ozark National Forest. Pentru a-și controla poziția în timp real, a folosit un afișaj mare în bord. Costuri și organizare: o lună de pregătire pentru o singură linie continuă Un detaliu relevant operațional este că aeronava a rămas în aer pe toată durata, astfel încât „desenul” să rezulte dintr-o linie neîntreruptă . McDaniel spune că pregătirea rutei a durat aproximativ o lună , iar rezultatul s-a întins pe o suprafață de circa 1.350 km² (WinFuture compară dimensiunea cu aproximativ o dată și jumătate suprafața orașului Berlin). De ce contează pentru media și publicitate Pe măsură ce se apropie lansarea Grand Theft Auto VI , astfel de acțiuni cresc vizibilitatea jocului în afara canalelor tradiționale de publicitate, prin conținut ușor de distribuit pe rețele sociale și în presă. În același context, WinFuture amintește estimări ale unor experți potrivit cărora lansarea ar putea avea un impact economic în SUA, prin angajați care își iau liber sau se declară „bolnavi”, de circa 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei ) în productivitate pierdută. Context: „The Pilot Picasso”, un „recidivist” al desenelor pe radar McDaniel zboară din 2020 și este cunoscut sub pseudonimul „The Pilot Picasso”. Publicația notează că a mai realizat rute complexe care formează imagini inspirate din „The Lord of the Rings”, „Spider-Man” și „Skyrim”, dar și reproduceri de picturi celebre precum „Mona Lisa” sau „Strigătul”. Pilotul susține, potrivit sursei, că siguranța zborului rămâne prioritară. Notă: WinFuture include și un link comercial de precomandă; nu este relevant pentru informația de fond și nu îl includ aici. [...]
Apple își întărește oferta Apple TV+ din noiembrie cu titluri noi și episoade în derulare, într-o strategie de retenție a abonaților – o combinație de seriale, filme și specialuri care acoperă mai multe genuri și menține un flux constant de conținut pe parcursul lunii, potrivit 9to5Mac . Miza pentru platformă este una operațională: lansări eșalonate (în special în jurul datei de 13 noiembrie) și continuarea unor producții deja pornite, astfel încât utilizatorii să aibă motive recurente să revină în aplicație, nu doar „vârfuri” punctuale de audiență. Ce titluri noi intră pe Apple TV+ în noiembrie „ Stick” (sezonul 2) – serial, comedie; din 4 noiembrie . Producția este o comedie sportivă creată de Jason Keller, cu Owen Wilson în rol principal (și producător executiv), despre un fost jucător profesionist de golf care își leagă viitorul de un adolescent talentat. „ Awkwafina: The Unlikely Cook ” – serial, docuserie; din 6 noiembrie . Nora Lum (Awkwafina) pornește într-o călătorie culinară în care încearcă să învețe să gătească și să revitalizeze restaurantul chinezesc al familiei. „12 12 12” – serial, dramă cu jaf; din 13 noiembrie . Fiecare episod urmărește trei planuri temporale (12 luni de pregătire, 12 ore ale jafului și 12 zile după), cu Anthony Mackie și Jamie Dornan, pe fundalul unui jaf asupra unui seif bancar din Zurich. „Being Heumann” – film, dramă; din 13 noiembrie . Poveste inspirată din fapte reale despre Judy Heumann și o ocupație a unei clădiri federale în 1977; filmul este regizat de Siân Heder („CODA”) și îi include în distribuție pe Ruth Madeley și Mark Ruffalo. „Snoopy Presents: 12 Days of Snoopy” – special de sărbători, familie; din 13 noiembrie . Un nou titlu din seria „Snoopy Presents”, cu Snoopy ajuns pe „lista neagră” a lui Moș Crăciun. „Way of the Warrior Kid” – film, acțiune-dramă; din 25 noiembrie . Jude Hill joacă rolul unui elev hărțuit la școală, iar Chris Pratt îl interpretează pe un unchi fost Navy SEAL care îl antrenează într-un program numit „Operation Warrior Kid”; filmul este regizat de McG. Continuitate: episoade noi pentru seriale deja lansate Apple TV+ programează în noiembrie și episoade noi pentru mai multe titluri aflate în difuzare, cu date de continuare menționate astfel: „Brothers” – continuă până la 4 noiembrie „Small Prophets” – continuă până la 4 noiembrie „Knife Edge: Chasing Michelin Stars” – continuă până la 6 noiembrie „Where’s Wanda?” – continuă până la 9 decembrie „Nocturne” – continuă până la 25 decembrie Context de preț Apple TV+ este disponibil la 14,99 dolari pe lună (aprox. 69 lei ), iar publicația notează și opțiunea de abonare prin pachetul Apple One, care poate reduce costul total pentru utilizatorii care folosesc mai multe servicii Apple. [...]
