Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Audiențele televiziunilor comerciale au scăzut puternic în 2025, în pofida unui an încărcat de evenimente politice și sociale, arată Libertatea, pe baza datelor Kantar Media transmise Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Tendința confirmă erodarea consumului de televiziune liniară (vizionarea clasică, „pe telecomandă”), pe fondul presiunii digitalului, al neîncrederii crescute în televiziuni și al oboselii publicului față de formatele de divertisment.
Pe segmentul comercial generalist, Pro TV rămâne lider, dar a înregistrat cea mai mare scădere anuală din istoria sa, pierzând aproape 70.000 de telespectatori față de 2024. Postul a avut o medie de 551.683 de telespectatori pe minut, însă comparația cu anul anterior este influențată și de faptul că în 2024 a difuzat meciuri de la EURO, care au ridicat audiențele. În același timp, Antena 1 a coborât la 373.004 telespectatori pe minut (minus 17.608), iar Kanal D la 332.141 (minus 10.496).
În termeni de piață, cele trei mari televiziuni comerciale au cumulat o cotă de 39,7% din vizionarea totală la nivel național în 2025, dintr-un univers de 134 de stații măsurate, mai mică cu două puncte procentuale față de 2024. Dincolo de cifre, articolul indică și o schimbare de strategie la liderul pieței, în încercarea de a opri declinul, inclusiv prin ajustări de grilă.
„Dacă și liderul pieței TV apelează la «turcisme», înseamnă că disperarea după rating a devenit cruntă.”
Pe nișa televiziunilor de știri, scăderile au fost, de asemenea, vizibile la jucători mari, dar cu o excepție notabilă: Realitatea Plus. România TV a pierdut 18.114 telespectatori, Antena 3 CNN a scăzut cu 19.128, în timp ce Realitatea Plus a câștigat 58.195 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere de 75,5% a indicelui de audiență, potrivit datelor citate. Digi24 a crescut ușor, cu 3.547 de telespectatori față de 2024, dar rămâne la distanță de primele trei.
Ierarhia televiziunilor de știri, după media de telespectatori pe minut în 2025, este prezentată astfel în datele Kantar Media:
În ansamblu, tabloul descris de raport sugerează o piață în care televiziunile comerciale pierd teren în fața schimbării obiceiurilor de consum media, iar creșterile punctuale (precum cazul Realitatea Plus) nu schimbă direcția generală: audiența „pe telecomandă” se contractă, iar competiția pentru atenție devine mai dură, inclusiv prin repoziționări de conținut și grilă.
Recomandate
CNA a pus sub lupă modul în care patru televiziuni au tratat o postare politică, pe fondul riscului de dezinformare , după ce un mesaj al lui Kelemen Hunor (UDMR), publicat pe Facebook în limba maghiară, a fost folosit în emisiuni care au alimentat narațiuni conspiraționiste, potrivit HotNews . Consiliul Național al Audiovizualului a analizat, într-o ședință de miercuri, emisiuni difuzate de Antena 3 CNN, B1 TV, România TV și Realitatea Plus , în care moderatorii și invitații au comentat postarea din iunie a liderului UDMR, în contextul discuțiilor despre un posibil „Guvern Veștea”, relatează Pagina de Media. Ce a reproșat CNA: traduceri automate și interpretări fără legătură cu textul Potrivit sursei citate, unele posturi au afișat o traducere realizată cu Google Translate, iar altele au interpretat conținutul mesajului prin afirmații fără legătură cu textul publicat. Într-un caz, moderatorii au fost criticați și pentru că au refuzat să comenteze postarea pe motiv că era scrisă în limba maghiară. Mesajul lui Kelemen Hunor din 16 iunie, redat în traducere în articol, susține că „nu sunt întrunite condițiile” pentru ca UDMR să participe la negocierile pentru formarea unui guvern condus de Adrian Veștea sau să își asume un rol în executivul pe care acesta ar intenționa să îl formeze. Consecințe: fără propuneri de sancțiune pentru trei posturi, discuția despre Realitatea Plus se amână Membrii Consiliului au apreciat că, în cazul Antena 3 CNN, B1 TV și România TV, derapajele din primele ediții au fost corectate în emisiunile ulterioare, astfel că nu au fost formulate propuneri de sancționare. În schimb, analiza cazului Realitatea Plus a fost amânată, deoarece reprezentantul televiziunii a lipsit de la ședință, iar CNA va relua discuția într-o ședință viitoare. Exemple din discuțiile din CNA La Antena 3 CNN, discuțiile au vizat prima ediție în care a fost comentată postarea, când s-a vorbit despre o presupusă „misiune de șantaj care vine din străinătate”. Postul a răspuns că într-o ediție ulterioară a fost adus „un specialist” care a explicat teoriile conspirației și le-a demontat. La B1 TV, un membru CNA a criticat faptul că mesajul afișat „nu are nicio legătură” cu punctul de vedere al lui Kelemen Hunor și a invocat reacția moderatorilor care ar fi spus că nu vorbesc cu el pentru că mesajul nu este în limba română. În acest context, un membru CNA a rezumat mecanismul prin care pot apărea astfel de derapaje: „Aşa se produce dezinformarea, de la o bucăţică de adevăr la care se adaugă o minciună.” La România TV, Consiliul a discutat o ediție în care invitatul Dan Andronic ar fi afirmat că „știe sigur” că Peter Magyar l-a sunat pe Kelemen Hunor, iar CNA a reproșat că moderatorul nu a cerut dovezi. Postul a susținut că invitatul a revenit ulterior și a spus că nu are informația că acel apel ar fi avut loc. Un membru CNA a conchis, potrivit relatării, că „singura problemă” a rămas la Realitatea Plus, în timp ce la celelalte posturi situația „s-a echilibrat între emisiuni”, urmând discuții cu reprezentanții înainte de o dezbatere finală. [...]
Pro TV își extinde oferta sport contra cost prin lansarea Voyo Sport 1 , un canal de streaming care mută o parte din competițiile cu drepturi deja cumpărate într-un produs dedicat, cu impact direct asupra pieței de abonamente și a concurenței din media sportivă, potrivit Fanatik . Noul canal se va numi Voyo Sport 1, iar Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a acordat licența pentru streaming. Conform informațiilor din articol, postul ar urma să emită începând cu 1 august 2026 și va fi disponibil contracost în platforma Voyo. Ce conținut sportiv intră în „pachetul” Voyo În portofoliul Pro TV sunt menționate competiții precum Premier League , Ligue 1 și Coppa Italia, alături de gale de box. Fanatik notează că, pe lângă acestea, „în curând” ar urma să fie urmărite pe platforma de streaming și alte competiții de top, fără a detalia care anume. De ce contează: presiune pe modelul de abonament și pe distribuția sportului Articolul plasează lansarea în contextul unui trend internațional de monetizare a sportului prin acces plătit și amintește că Voyo și-ar fi dublat numărul de abonați după achiziția unor competiții majore. În anii anteriori, platforma a transmis inclusiv tururi preliminare din cupele europene, iar meciurile FCSB au fost disponibile doar în format live stream, ceea ce a contribuit la obișnuirea publicului cu consumul de sport în streaming. Cât costă accesul Prețul unui abonament lunar la Voyo este de 5,99 euro (aprox. 30 lei), conform informațiilor din material. Tot în articol este citată o informație atribuită Digisport.ro, potrivit căreia drepturile TV pentru Premier League ar fi fost achiziționate pe trei ani, pentru aproximativ 10.000.000 de euro anual (aprox. 50.000.000 lei), ceea ce explică miza comercială a consolidării unei oferte sportive plătite în jurul Voyo. [...]
Scăderea audienței Realitatea Plus reaprinde discuția despre dependența de publicitate , după ce Anca Alexandrescu a susținut că vârfurile de rating au fost „un măr otrăvit” pentru post, pe fondul tăierii contractelor de către marii advertiseri, potrivit HotNews . Reacția vine după ce PaginadeMedia a relatat o scădere puternică a audiențelor emisiunii „ Culisele Statului Paralel ”, în contextul scandalului în direct dintre Călin Georgescu și Anca Alexandrescu. Realizatoarea a comentat că „numerele mari” din trecut nu ar fi adus beneficii economice postului, pentru că ar fi fost urmate de pierderi. „Această audienţă despre care vorbiţi voi a fost un măr otrăvit pentru Realitatea Plus. Deşi am avut audienţe foarte mari, am avut nişte pierderi uriaşe, pentru că contractele mari de publicitate de la multinaţionale au fost tăiate. (…) Aproape 90% din contracte. Acea audienţă mare nu a fost niciun beneficiu.” Ce arată datele de audiență invocate Conform datelor prezentate de PaginadeMedia, emisiunea a avut vârfuri de audiență înainte de conflictul din 28 iunie, după care a urmat o scădere accelerată: 22 iunie: vârf de 280.000 de telespectatori (în ziua votului pentru Guvernul Veștea); 28 iunie: vârf de 260.000 de telespectatori (ediția cu Călin Georgescu); 29 iunie: 169.000 de telespectatori; 30 iunie: 107.000 de telespectatori; 1 iulie: 130.000 de telespectatori; 2 iulie: 104.000 de telespectatori (cel mai slab rezultat din ultima lună, potrivit aceleiași surse). Miza pentru piața de publicitate: ratingul nu garantează venituri În declarația citată, Alexandrescu leagă direct performanța editorială (audiențe ridicate) de un efect comercial negativ: tăierea contractelor „mari de publicitate de la multinaționale”, despre care afirmă că ar fi ajuns la „aproape 90%” din contracte. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ce contracte sunt vizate și în ce perioadă, afirmația rămâne la nivel de declarație, dar indică o tensiune cunoscută în industrie: audiența poate crește, în timp ce veniturile din publicitate scad dacă brandurile evită asocierea cu un anumit tip de conținut sau controversă. În plan editorial, contextul scăderii este legat de disputa din 28 iunie dintre Georgescu și Alexandrescu și de poziționarea ulterioară a postului, care a anunțat că îl va boicota pe fostul candidat, potrivit informațiilor citate de HotNews din PaginadeMedia. [...]
Realitatea Plus a pierdut rapid audiență și tracțiune online după conflictul în direct dintre Anca Alexandrescu și Călin Georgescu , potrivit HotNews , care citează date publicate de PaginadeMedia . Conform PaginadeMedia , emisiunea Ancăi Alexandrescu a avut un vârf de 280.000 de telespectatori pe 22 iunie (în ziua votului pentru Guvernul Veștea) și un vârf apropiat, de 260.000, pe 28 iunie, când invitat a fost Călin Georgescu. După ediția din 28 iunie, audiențele au scăzut abrupt în zilele următoare. Căderea de audiență, în câteva zile Datele citate indică următoarea evoluție a numărului de telespectatori: 28 iunie: 260.000 29 iunie: 169.000 30 iunie: 107.000 1 iulie: 130.000 2 iulie: 104.000 (cel mai slab rezultat din ultima lună, potrivit aceleiași surse) În emisiunea din 28 iunie, Georgescu și Alexandrescu s-au contrat, iar fostul candidat la președinție a acuzat-o, între altele, că îl invită „doar pentru audiență”. În context, HotNews notează că Realitatea Plus trecuse de la susținerea publică a AUR și a lui Georgescu la o poziționare critică față de AUR, după ce partidul nu a trecut guvernul Veștea. Ulterior, postul a anunțat că îl va boicota pe Georgescu, iar declinul de audiență a continuat, potrivit datelor citate. Efect și în social media Pe lângă scăderea audienței TV, Realitatea Plus ar fi pierdut și 50.000 de fani pe TikTok într-o singură săptămână, conform PaginadeMedia, citată de HotNews. [...]
Piața de influencer marketing din România a ajuns la 121 milioane euro (aprox. 602 milioane lei), în creștere cu 8% față de 2025 și de aproape șase ori peste nivelul de dinainte de pandemie, potrivit Euronews . Din perspectiva bugetelor, Instagram rămâne principala destinație a banilor, însă dinamica de creștere împinge tot mai mult campaniile către creatori mai mici, cu comunități mai active. Unde se duc banii: Instagram domină bugetele, TikTok recuperează Distribuția bugetelor de influencer marketing indică o piață încă concentrată pe Instagram: Instagram: 58% din bugete TikTok: 35% YouTube: 6% La nivel de „ofertă” de creatori, platformele arată însă o masă mult mai mare pe TikTok: pe Instagram sunt aproape 63.000 de conturi active de creatori, iar pe TikTok peste 261.000 . Euronews precizează că este vorba despre conturi, nu persoane unice, deoarece același creator poate fi prezent pe mai multe platforme. Randament și schimbarea strategiei: microinfluencerii câștigă teren Un semnal important pentru companii este mutarea accentului de la vedete cu audiențe foarte mari către creatori mai mici: aproape 76% din conținutul sponsorizat este realizat de creatori cu sub 50.000 de urmăritori , pe fondul unor comunități mai active. Tot pe Instagram, publicația indică un raport ridicat între investiție și „valoarea media estimată” (o evaluare a expunerii obținute): aprox. 37,3 milioane euro plătite creatorilor ar fi generat o valoare media estimată de 223,8 milioane euro , adică de circa șase ori suma investită. Cât poate costa o postare și ce variabile contează Denis Radu , specialist în PR și marketing, spune că alegerea între micro și macroinfluenceri depinde de obiectivele brandului și de livrabile (postare în feed, story, link, cod de reducere, prezență pe mai multe platforme, drepturi de reutilizare a conținutului). În funcție de aceste elemente, el indică un interval de prețuri care poate porni de la 1.150 euro (aprox. 5.700 lei) și poate ajunge la 5.000 euro (aprox. 24.900 lei) pentru o postare în feed, iar pentru cei foarte mari „până la 10.000 euro ” (aprox. 49.800 lei). „Tendința este către micro în momentul de față, pentru că comunitățile lor sunt mult mai active.” În același context, el afirmă și că, din perspectiva accesibilității algoritmilor, „tendința este mai mult către TikTok decât către Instagram” și că există persoane care ar ajunge „până la 10.000 de euro pe lună ” din TikTok. De ce contează pentru business: vizibilitatea se mută spre specialiști, nu doar „influenceri clasici” Euronews notează că vizibilitatea online nu mai este rezervată influencerilor tradiționali: medici, avocați, profesori, antreprenori, bucătari sau alți specialiști își construiesc comunități, iar notorietatea se poate transforma în clienți, contracte și venituri . Pentru companii, asta lărgește baza de selecție și mută competiția de la „reach” (audiență) la potrivirea cu nișe și comunități active. [...]
Disney majorează costul abonamentelor Disney+ și Hulu , cu scumpiri care lovesc în special planurile fără reclame, potrivit GSMArena . Noile tarife se aplică atât utilizatorilor noi, cât și celor existenți, iar pentru clienții actuali intră în vigoare la următorul ciclu de facturare. Cât cresc abonamentele fără reclame (impactul principal în costuri) Disney crește cu 2,50 dolari (aprox. 11 lei) prețul planurilor lunare fără reclame pentru ambele servicii: Disney+ fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Hulu fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu fără reclame: 21,99 dolari (aprox. 99 lei) pe lună, +2 dolari Planurile cu reclame: scumpiri mai mici, pachetul rămâne la fel Pentru variantele cu reclame, majorarea este de 0,50 dolari (aprox. 2 lei) pe lună, iar pachetul nu se modifică: Disney+ cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Hulu cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu cu reclame: 12,99 dolari (aprox. 59 lei) pe lună, neschimbat Ce urmează pentru abonații existenți Utilizatorii existenți ar fi trebuit să primească deja notificarea privind scumpirea, iar noile prețuri se vor aplica începând cu următorul ciclu de facturare, conform aceleiași surse. [...]
