Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
TVR 1 pregătește un nou tronson de dezbateri în prime-time, iar Dana Chera (fostă Grecu) este una dintre prezentatoarele vizate, potrivit Libertatea. Mișcarea face parte dintr-o reconfigurare a intervalului de seară, cu miză directă pe poziționarea editorială și pe audiențele din zona talk-show-urilor.
TVR 1 lucrează la un segment orar dedicat dezbaterilor, cu câte doi prezentatori, programat de marți până joi, între orele 20.00 și 21.00. Informația despre schimbările de grilă vine în contextul revenirii emisiunii „Starea Nației”, realizată de Dragoș Pătraru, după opt ani, notează Libertatea, care citează paginademedia.ro.
Publicația arată că TVR 1 discută mai multe „cupluri” de prezentatori, urmând să ajungă la o înțelegere pentru includerea lor în grilă:
În același material se menționează că Monica Ghiurco este realizatoare la TVR și membru în Consiliul de Administrație din partea AUR.
Dana Chera (fostă Grecu) este prezentată ca fostă vedetă Antena 3, iar în prezent realizează emisiunea „Vezi ce crezi” la Metropola TV, televiziune deținută de Consiliul local Voluntari, condus de Florentin Pandele, potrivit Libertatea.
Materialul reia și episoade controversate din activitatea jurnalistei, menționate de Defapt.ro, inclusiv poziționări și declarații din perioada protestelor față de OUG 13/2017, precum și intervenții publice din anii 2016–2017 legate de evenimente politice și instituționale.
Recomandate
Donația de 80 de milioane de dolari către NPR nu acoperă deficitul de finanțare publică și vine cu restricții de utilizare , ceea ce înseamnă că radiodifuzorul ar putea ajunge tot la concedieri, în pofida unui val de bani privați, potrivit The Verge . Connie Ballmer , soția fostului CEO Microsoft Steve Ballmer și cofondatoare a Ballmer Group , a donat 80 de milioane de dolari (aprox. 368 milioane lei) către NPR. Suma este echivalentă cu circa șapte ani de finanțare guvernamentală, calculată la 11,2 milioane de dolari pe an, după ce Donald Trump și Congresul au redus fondurile pentru media publică, dar rămâne „doar o fracțiune” din bugetul anual total al NPR, de 300 de milioane de dolari. În plus, banii vin „cu condiții atașate”: donația este destinată explicit susținerii „inovației digitale” la NPR, conform unui comunicat de presă citat de publicație. Jurnalistul NPR David Folkenflik notează că această donație, împreună cu încă 33 de milioane de dolari (aprox. 152 milioane lei) de la un donator anonim, au fost „destinate unor scopuri specifice”, nu pentru a întări fondul de dotare (endowment) sau pentru a extinde acoperirea editorială. De ce nu se traduce automat în salvarea locurilor de muncă Mesajul transmis intern sugerează că NPR se pregătește, totuși, pentru reduceri de personal. Într-un fragment citat din relatarea lui Folkenflik, președinta și CEO-ul NPR, Katherine Maher, spune: „Asta nu înlocuiește finanțarea federală. Asta nu înlocuiește lipsurile. Încă trebuie să continuăm să operăm eficient pentru a putea face munca pe care o facem zi de zi.” Potrivit acelorași informații, mai multe persoane din interiorul NPR au spus că organizația a lucrat pe scenarii cu niveluri alternative de concedieri, deși „nu există planuri stabilite” în acest moment. Conducerea ar încerca, de asemenea, să evalueze în ce măsură NPR ar putea depinde mai mult de reporterii stațiilor locale pentru acoperirea națională. Context: 113 milioane de dolari noi, dar direcționați The Verge menționează că, împreună cu donația de 33 de milioane de dolari de la donatorul anonim, totalul noilor donații ajunge la 113 milioane de dolari (aprox. 520 milioane lei). Chiar și așa, dacă sumele sunt alocate pe destinații precise (în special digital), ele nu pot fi folosite liber pentru a acoperi costuri recurente precum salariile sau pentru a compensa integral tăierile de finanțare publică. Connie Ballmer își motivează sprijinul pentru NPR prin rolul jurnalismului în democrație și spune că speră ca angajamentul să ofere „stabilitatea și scânteia” necesare pentru inovare și întărirea rețelei naționale. [...]
Steven Spielberg își repoziționează noul film SF ca un produs „mai aproape de realitate”, într-un moment în care interesul public pentru OZN-uri a intrat în mainstream , potrivit HotNews . Regizorul spune că „Disclosure Day”, viitorul său film despre extratereștri, va oferi „mai mult adevăr decât ficțiune”, spre deosebire de „Întâlniri apropiate de gradul trei” (1977), pe care îl descria drept o „speculație” personală despre viața inteligentă din afara Pământului. Declarațiile au fost făcute în fața operatorilor de cinematografe la CinemaCon, convenția industriei organizată la Las Vegas. Spielberg a explicat că a revenit la tema extratereștrilor după ce a citit un articol din New York Times din 2017 despre piloți militari americani care au raportat observarea unor obiecte zburătoare misterioase. „Cred cu adevărat că acest film va răspunde la întrebări. Și acest film vă va face, de asemenea, să puneți o mulțime de întrebări.” Regizorul nu a oferit detalii despre intrigă, dar a glumit pe seama ritmului filmului: „Tot ce aveți nevoie pentru a ajunge de la început până la sfârșit este o centură de siguranță.” Ce se știe despre film și lansare Imaginile prezentate la CinemaCon au inclus o secvență scurtă cu un extraterestru aplecat peste un copil uman. În distribuție apar Emily Blunt, Josh O’Connor, Colman Domingo și Colin Firth. „Disclosure Day” urmează să fie lansat de Universal Pictures în luna iunie. [...]
Contractele de publicitate politică din online ajung la zeci de mii de euro pe lună, dar rămân opace la nivel de conținut , arată o monitorizare citată de Pagină de Media : site-urile publică bugete și perioade, însă nu indică explicit ce materiale au fost plătite și cum au fost marcate pentru cititori. Practic, partidele – în special PSD și AUR – direcționează sume consistente către site-uri de știri (multe asociate televiziunilor de știri), prin „notificări privind transparența” care includ date tehnice despre campanii. Problema, potrivit publicației, este că aceste postări sunt „bine ascunse” pe site-uri, iar transparența se oprește la nivelul contractului, nu și al produsului editorial rezultat. Bugete declarate: de la 10.000 de euro la 60.000 de euro pe lună Din datele prezentate în monitorizare, apar câteva repere de piață pentru publicitatea politică în online: Antena 3 : campanie cu PSD în perioada 2–31 martie 2026 , buget 90.750 de euro (aprox. 452.000 lei), pentru „publicare/difuzare în online a materialelor publicitare politice”. Mediafax : contract cu AUR în februarie, 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei). Gândul : contract cu AUR în februarie, 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei); contract cu PSD în ianuarie, 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei). Realitatea.net : contract cu AUR valabil 2 ianuarie – 31 decembrie 2026 , 60.000 de euro/lună (aprox. 300.000 lei/lună). Publicația notează că, la acest nivel, contractul trece de 700.000 de euro/an (aprox. 3,5 milioane lei). În 2025, tot AUR a bugetat pentru Realitatea 62.500 de euro (aprox. 312.500 lei) pentru perioada 1 iunie – 31 decembrie 2025 . România TV : contract cu PSD în perioada 1 aprilie – 31 mai 2026 , buget 10.000 de lei + TVA , cu o formulare pe care publicația o descrie ca ambiguă (nu reiese clar dacă plata este per material). Stiripesurse : două contracte cu PSD – unul în februarie ( 15.000 de euro + TVA , aprox. 75.000 lei + TVA) și unul în martie (tot 15.000 de euro , aprox. 75.000 lei). De ce contează: transparență „timidă”, dar fără etichetarea materialelor Miza nu este doar dimensiunea bugetelor, ci lipsa unei legături verificabile între bani și conținutul publicat . Monitorizarea indică faptul că, deși există acum pagini de „transparență” cu bugete și perioade, „niciunul dintre site-urile cu care partidele au contracte nu menționează clar ce materiale au făcut parte din campanie” . În același timp, articolul amintește un context important de reglementare: televiziunile aflate sub incidența Legii Audiovizualului nu pot primi bani de la partide în afara campaniilor electorale , însă site-urile de știri nu au aceeași restricție , ceea ce mută o parte din bugetele politice către online. Ce urmează, din datele disponibile, este o piață în care „notificările” pot deveni standard, dar fără reguli mai stricte privind marcarea și identificarea materialelor plătite , cititorul rămâne cu informația că s-au cheltuit bani – nu și cu certitudinea asupra conținutului cumpărat. [...]
BBC pregătește desființarea a 2.000 de posturi, circa 10% din personal, ca parte a unui plan de reducere a costurilor cu 10% în următorii trei ani , potrivit news.ro . Ar fi cel mai mare val de concedieri din cadrul grupului audiovizual britanic din ultimii 15 ani, pe fondul presiunilor financiare și al scăderii veniturilor din redevență. Reducerea de costuri: 10% din buget, cu impact în joburi și programe BBC anunțase intenția de a-și reduce costurile cu 10%, fără să detalieze atunci efectul asupra locurilor de muncă. Presa britanică, citată de AFP, indică faptul că planul ar însemna aproximativ 600 de milioane de lire sterline (690 de milioane de euro, aprox. 3,45 miliarde lei) și ar include atât desființări de posturi, cât și eliminarea unor programe. Agenția britanică Press Association (PA) și Sky News susțin că angajații au fost informați despre concedieri miercuri. Contactată de AFP, BBC nu a confirmat imediat aceste informații. Context: venituri mai mici din redevență și schimbare la vârf Dificultățile financiare ale BBC sunt legate, potrivit aceleiași relatări, de scăderea veniturilor din redevența anuală , tot mai contestată și afectată de o fraudă în creștere. Redevența este în prezent de 174,50 lire sterline. Reducerile de personal vin înainte ca Matt Brittin , fost manager la Google, să preia funcția de director general al BBC la 18 mai. Presiune suplimentară: procesul de defăimare cerut de Donald Trump În paralel, instituția se află într-o criză după demisia directorului general, pe fondul unui scandal legat de difuzarea unui montaj considerat înșelător al unui discurs al lui Donald Trump înainte de evenimentele din 6 ianuarie 2021. Trump a depus o plângere de defăimare în Florida și solicită despăgubiri de zece miliarde de dolari, iar un judecător federal a stabilit data procesului în 2027. [...]
Digital Marketing Forum 2026 mizează pe aplicarea rapidă a AI în marketing , printr-o structură care combină o conferință despre schimbările din industrie cu două masterclassuri „de lucru”, potrivit Wall-Street . Evenimentul are loc pe 5–6 mai 2026, la JW Marriott București, și aduce 5 speakeri internaționali alături de lideri din companii și agenții, într-un format centrat pe integrarea dintre strategie și execuție. Miza pentru companii și agenții este una operațională: agenda este construită în jurul deciziilor rapide și al ajustărilor de tactică într-un ecosistem în care vizibilitatea online, video-ul și utilizarea datelor se schimbă accelerat, iar inteligența artificială începe să influențeze direct modul de planificare și optimizare a campaniilor. Ziua 1: conferință despre ce se schimbă în marketingul digital Prima zi este descrisă ca o conferință „premium” care pune în prim-plan teme precum impactul inteligenței artificiale, noile reguli ale vizibilității online, rolul conținutului video și folosirea datelor pentru decizii rapide. Formatul include studii de caz, perspective strategice și dezbateri aplicate, cu obiectivul de a separa ce merită testat de ce trebuie ajustat sau abandonat. Ziua 2: două masterclassuri pentru implementare Pe 6 mai sunt programate două masterclassuri intensive, prezentate ca spații de lucru pentru marketerii care vor să aplice imediat ideile discutate: Digital Marketing Incubator: Turning Ideas into Winning Campaigns – axat pe construirea unui sistem coerent de promovare, de la strategie și public-țintă până la execuție și optimizare. Digital Marketing Accelerator: AI Strategies for Better Results – concentrat pe integrarea inteligenței artificiale în marketing, cu aplicații pentru conținut, analiză și decizii strategice bazate pe date. Speakeri și organizare Ediția din 2026 îi include, între alții, pe Barbara Grabiwoda (Publicis Groupe CEE), Imogen Coles (Ogilvy Group), Azeem Ahmad (Reflect Digital), Silviu Buidan (Kaufland România & Moldova), Judith Lewis (Decabbit Consultancy), alături de reprezentanți ai unor companii precum Vodafone România, Auchan Retail România, eMAG, Visa, Project Agora, Teads, Henkel, Ringier România, AdForm SEE și Flaminjoy. Evenimentul este organizat de Evensys , cu sprijinul Kaufland, Project Agora, Auchan, Teads, Flaminjoy, AdForm, Aqua Carpatica și Tchibo. Mai multe detalii despre program și participare sunt disponibile pe site-ul indicat de organizatori: digitalforum.ro. [...]
BRAT avertizează că o interdicție a reclamelor la jocuri de noroc ar putea muta bugetele spre platforme globale mai greu de controlat și ar alimenta piața neagră , potrivit unei scrisori transmise Parlamentului și prezentate de Paginademedia . Organizația – care, conform articolului, reunește sute de publicații online – critică inițiativele legislative ce vizează interzicerea publicității la pariuri în online și în spațiul public (outdoor). Miza, din perspectiva industriei media, este una de reglementare cu efect economic: BRAT susține că publicitatea pentru jocurile de noroc autorizate funcționează deja într-un cadru reglementat și fiscalizat, iar restricțiile ar lovi în actorii locali care operează „verificabil și controlabil”, fără să rezolve problema expunerii prin canale digitale greu de supravegheat. Argumentul central: publicitate reglementată vs. migrarea către zone „gri” În scrisoare, BRAT afirmă că promovarea jocurilor de noroc autorizate se desfășoară într-un cadru deja reglementat, cu entități licențiate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în clasa a II-a, care pot derula legal activități conexe, inclusiv marketing, publicitate și afiliere, sub controlul autorității. Totodată, organizația susține că publicitatea are și un „efect pozitiv” asupra „ordinii pieței”, în sensul că îi face vizibili pe operatorii licențiați, care plătesc taxe și au obligații de conformare și responsabilitate socială, în timp ce publisherii locali și companiile de publicitate stradală (OOH – „out of home”, adică panouri și alte formate în spațiul public) ar lucra legitim doar cu entități care operează în cadrul legal. Ce riscuri invocă BRAT dacă se interzice publicitatea Organizația își construiește poziția pe ideea că o interdicție ar produce efecte mai ales asupra actorilor locali, în timp ce publicitatea s-ar putea reloca spre canale mai puțin controlabile. În scrisoare sunt menționate, între altele: riscul creșterii pieței negre, invocând experiențe din alte țări europene (Italia și Belgia) după interdicții sau limitări agresive; dificultatea de a controla platformele globale (sunt enumerate Google, Meta – Facebook și Instagram, TikTok, YouTube sau X), care nu ar fi sub controlul direct și efectiv al autorităților române în aceeași măsură ca actorii locali; posibilitatea ca limitarea vizibilității operatorilor licențiați să încurajeze utilizarea operatorilor ilegali/nelicențiați; un potențial impact negativ asupra veniturilor bugetare din taxele de licențiere și din taxa de promovare, dacă jucătorii migrează către zona nelicențiată. BRAT mai argumentează că participarea minorilor la jocurile de noroc este deja interzisă de lege și că prioritatea ar trebui să fie consolidarea verificării vârstei și controlul efectiv al accesului, nu eliminarea comunicării comerciale „ca atare”. Ce cere industria în Parlament BRAT solicită implicarea industriei în procesul legislativ și spune că este dispusă să contribuie cu date și expertiză. Documentul vizează, potrivit articolului, două proiecte legislative: publicitatea la jocuri de noroc în mediul online și publicitatea stradală. Documentul integral, inclusiv anexele, a fost publicat inițial de HotNews, mai notează Paginademedia. Context: singurele restricții ferme, la CNA În paralel cu proiectele din Parlament, Paginademedia amintește că o instituție care a impus interdicții este Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care anul trecut a interzis apariția vedetelor în campanii pentru jocuri de noroc, atât în online, cât și la TV. Publicația menționează și un exemplu recent din zona de influenceri, ca indiciu al nivelului ridicat al plăților din astfel de campanii. [...]
