Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Scăderea audienței Realitatea Plus reaprinde discuția despre dependența de publicitate, după ce Anca Alexandrescu a susținut că vârfurile de rating au fost „un măr otrăvit” pentru post, pe fondul tăierii contractelor de către marii advertiseri, potrivit HotNews.
Reacția vine după ce PaginadeMedia a relatat o scădere puternică a audiențelor emisiunii „Culisele Statului Paralel”, în contextul scandalului în direct dintre Călin Georgescu și Anca Alexandrescu. Realizatoarea a comentat că „numerele mari” din trecut nu ar fi adus beneficii economice postului, pentru că ar fi fost urmate de pierderi.
„Această audienţă despre care vorbiţi voi a fost un măr otrăvit pentru Realitatea Plus. Deşi am avut audienţe foarte mari, am avut nişte pierderi uriaşe, pentru că contractele mari de publicitate de la multinaţionale au fost tăiate. (…) Aproape 90% din contracte. Acea audienţă mare nu a fost niciun beneficiu.”
Conform datelor prezentate de PaginadeMedia, emisiunea a avut vârfuri de audiență înainte de conflictul din 28 iunie, după care a urmat o scădere accelerată:
În declarația citată, Alexandrescu leagă direct performanța editorială (audiențe ridicate) de un efect comercial negativ: tăierea contractelor „mari de publicitate de la multinaționale”, despre care afirmă că ar fi ajuns la „aproape 90%” din contracte. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ce contracte sunt vizate și în ce perioadă, afirmația rămâne la nivel de declarație, dar indică o tensiune cunoscută în industrie: audiența poate crește, în timp ce veniturile din publicitate scad dacă brandurile evită asocierea cu un anumit tip de conținut sau controversă.
În plan editorial, contextul scăderii este legat de disputa din 28 iunie dintre Georgescu și Alexandrescu și de poziționarea ulterioară a postului, care a anunțat că îl va boicota pe fostul candidat, potrivit informațiilor citate de HotNews din PaginadeMedia.
Recomandate
CNA a pus sub lupă modul în care patru televiziuni au tratat o postare politică, pe fondul riscului de dezinformare , după ce un mesaj al lui Kelemen Hunor (UDMR), publicat pe Facebook în limba maghiară, a fost folosit în emisiuni care au alimentat narațiuni conspiraționiste, potrivit HotNews . Consiliul Național al Audiovizualului a analizat, într-o ședință de miercuri, emisiuni difuzate de Antena 3 CNN, B1 TV, România TV și Realitatea Plus , în care moderatorii și invitații au comentat postarea din iunie a liderului UDMR, în contextul discuțiilor despre un posibil „Guvern Veștea”, relatează Pagina de Media. Ce a reproșat CNA: traduceri automate și interpretări fără legătură cu textul Potrivit sursei citate, unele posturi au afișat o traducere realizată cu Google Translate, iar altele au interpretat conținutul mesajului prin afirmații fără legătură cu textul publicat. Într-un caz, moderatorii au fost criticați și pentru că au refuzat să comenteze postarea pe motiv că era scrisă în limba maghiară. Mesajul lui Kelemen Hunor din 16 iunie, redat în traducere în articol, susține că „nu sunt întrunite condițiile” pentru ca UDMR să participe la negocierile pentru formarea unui guvern condus de Adrian Veștea sau să își asume un rol în executivul pe care acesta ar intenționa să îl formeze. Consecințe: fără propuneri de sancțiune pentru trei posturi, discuția despre Realitatea Plus se amână Membrii Consiliului au apreciat că, în cazul Antena 3 CNN, B1 TV și România TV, derapajele din primele ediții au fost corectate în emisiunile ulterioare, astfel că nu au fost formulate propuneri de sancționare. În schimb, analiza cazului Realitatea Plus a fost amânată, deoarece reprezentantul televiziunii a lipsit de la ședință, iar CNA va relua discuția într-o ședință viitoare. Exemple din discuțiile din CNA La Antena 3 CNN, discuțiile au vizat prima ediție în care a fost comentată postarea, când s-a vorbit despre o presupusă „misiune de șantaj care vine din străinătate”. Postul a răspuns că într-o ediție ulterioară a fost adus „un specialist” care a explicat teoriile conspirației și le-a demontat. La B1 TV, un membru CNA a criticat faptul că mesajul afișat „nu are nicio legătură” cu punctul de vedere al lui Kelemen Hunor și a invocat reacția moderatorilor care ar fi spus că nu vorbesc cu el pentru că mesajul nu este în limba română. În acest context, un membru CNA a rezumat mecanismul prin care pot apărea astfel de derapaje: „Aşa se produce dezinformarea, de la o bucăţică de adevăr la care se adaugă o minciună.” La România TV, Consiliul a discutat o ediție în care invitatul Dan Andronic ar fi afirmat că „știe sigur” că Peter Magyar l-a sunat pe Kelemen Hunor, iar CNA a reproșat că moderatorul nu a cerut dovezi. Postul a susținut că invitatul a revenit ulterior și a spus că nu are informația că acel apel ar fi avut loc. Un membru CNA a conchis, potrivit relatării, că „singura problemă” a rămas la Realitatea Plus, în timp ce la celelalte posturi situația „s-a echilibrat între emisiuni”, urmând discuții cu reprezentanții înainte de o dezbatere finală. [...]
101 grupuri de presă din Franța cer în instanță aproape 1,4 miliarde de euro (aprox. 7 miliarde lei) de la Meta , într-un dosar care vizează direct competiția din publicitatea online și modul în care sunt folosite datele personale pentru publicitatea direcționată, potrivit G4Media . Acțiunea a fost deschisă la un tribunal din Paris și se referă la felul în care Meta (compania care deține Facebook și Instagram) utilizează datele utilizatorilor pentru a livra reclame țintite, precum și la impactul acestei practici asupra veniturilor publicațiilor, conform informațiilor transmise de Mediafax. Miza economică: concurența pe piața publicității digitale Reclamanții susțin că Meta ar fi obținut un avantaj concurențial pe piața publicității online prin utilizarea datelor personale. În paralel, organizațiile media afirmă că ele trebuie să respecte reguli mai stricte privind consimțământul utilizatorilor pentru colectarea și utilizarea datelor, ceea ce le-ar dezavantaja în competiția pentru bugete de publicitate. De ce contează perioada 2018–prezent Potrivit publicației franceze Clubic (citată de G4Media), prejudiciul invocat a fost calculat începând cu 2018, anul în care a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Grupurile media susțin că, în acest interval, practicile Meta ar fi afectat concurența pe piața publicității digitale. Suma de aproape 1,4 miliarde de euro reprezintă despăgubirile solicitate de reclamanți în acest dosar. [...]
YouTube ridică semnificativ ștacheta pentru monetizarea Shorts din 2027 , introducând o condiție care trebuie menținută lunar, nu doar atinsă o singură dată, potrivit Mobilissimo . Schimbările intră în vigoare la 1 februarie 2027 și vizează atât pragurile de intrare în Programul de parteneriat YouTube (YPP) , cât și modul în care creatorii rămân eligibili pentru veniturile din fondul comun al Shorts. Ce se schimbă, pe scurt: praguri mai mari și eligibilitate „în mișcare” YouTube păstrează procentele de împărțire a veniturilor (55% pentru videoclipuri normale, 45% pentru Shorts și 70% pentru finanțarea directă de la fani), însă „filtrează” mai dur accesul la ele. Conform noilor condiții publicate de YouTube în documentația oficială pentru YPP, disponibilă aici , pentru creatorii noi care vor acces la reclame și la veniturile din Premium, pragurile devin: 1.000 de abonați , plus una dintre variante: 8.000 de ore eligibile în ultimele 365 de zile; sau 20 de milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile. În prezent, pragurile sunt la jumătate (4.000 de ore, respectiv 10 milioane de vizualizări Shorts), notează publicația. Important operațional: creatorii deja acceptați în YPP nu trebuie să atingă noile praguri pentru a-și păstra monetizarea videoclipurilor normale. Miza pentru canalele de Shorts: prag lunar de 10 milioane de vizualizări Cea mai dură modificare este legată de plata recurentă din „ Shorts Creator Pool ” (fondul comun din care sunt remunerați creatorii de Shorts). Din februarie 2027, un creator trebuie să mențină cel puțin 10 milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile pentru a încasa, în fiecare lună, bani din Creator Pool și din componenta YouTube Premium aferentă Shorts. YouTube calculează fereastra de 90 de zile până în ziua de 15 a lunii precedente celei pentru care sunt calculate veniturile. Dacă un canal scade sub prag într-o lună, nu este eliminat din YPP și nu pierde monetizarea videoclipurilor normale, dar nu mai primește partea aferentă Shorts pentru luna respectivă; poate redeveni eligibil ulterior. Pentru canalele construite aproape exclusiv pe Shorts, diferența este structurală: una este să atingi o dată un prag mare pentru intrare, alta este să susții constant un volum ridicat de audiență într-o fereastră mobilă. Reclamele din Shorts: fond comun, dar apare o excepție pentru campanii țintite Politica de monetizare pentru Shorts rămâne bazată pe un fond comun: reclamele afișate între clipuri în feed sunt agregate, se formează Creator Pool, iar creatorii primesc bani în funcție de ponderea vizualizărilor eligibile. Din suma alocată creatorului, acesta păstrează 45% . Detaliile sunt în politica YouTube, aici . Din 2027 apare însă o excepție: Targeted Shorts Ads . Dacă un advertiser direcționează campania către un grup de maximum cinci canale, creatorii eligibili primesc 45% din venitul net al reclamei respective , peste venitul obișnuit din Creator Pool. Mobilissimo notează că această schimbare poate conta mai ales pentru canalele mari, printr-o legătură mai directă între advertiser și un grup foarte restrâns de creatori. Premium și Premium Lite: cum se calculează, de fapt, banii pentru creatori YouTube separă explicit fonduri din veniturile nete ale abonamentelor: 30% din veniturile nete YouTube Premium intră în fondul destinat creatorilor; 60% din veniturile nete Premium Lite intră într-un fond similar. Abia apoi fondurile sunt distribuite creatorilor în funcție de consumul de conținut, iar asupra sumei alocate se aplică procentele uzuale: 55% pentru video „lung” și 45% pentru Shorts . Cu alte cuvinte, „55% din Premium” nu înseamnă 55% din prețul abonamentului plătit de utilizator, ci 55% din partea care revine creatorului din fondul Premium. Mobilissimo amintește și că Premium Lite este disponibil în România „de anul trecut”, iar YouTube indică acum extinderea lui în toate piețele unde există Premium și fixează explicit fondul de 60% pentru remunerarea creatorilor. Reguli noi de „activitate” și un termen-limită: 31 ianuarie 2027 Din 1 februarie 2027, un canal este considerat activ dacă îndeplinește cel puțin una dintre condițiile: 1.000 de ore eligibile în ultimele 365 de zile; sau 1 milion de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile; sau publicarea a două videoclipuri normale sau cinci Shorts la fiecare 90 de zile. Dacă un canal devine inactiv, YouTube oferă o perioadă suplimentară de 90 de zile pentru revenirea la pragurile minime. Separat, creatorii trebuie să accepte modulele actualizate în YouTube Studio până la 31 ianuarie 2027 ; altfel, din 1 februarie nu mai primesc venituri din funcțiile legate de modulele neacceptate (fără eliminare automată din YPP, iar monetizarea poate fi reluată după acceptare). De ce contează pentru piața de publicitate și pentru creatori Schimbările mută accentul de la „intrarea în program” la menținerea performanței – în special pentru Shorts, unde eligibilitatea devine o condiție recurentă. Practic, YouTube păstrează procentele atractive din prezent, dar ridică barierele operaționale pentru a încasa constant, ceea ce poate favoriza canalele cu volum mare și ritm susținut de publicare și poate face veniturile din Shorts mai volatile pentru creatorii mici și medii. [...]
Stevie Wonder își monetizează arhiva printr-un EP cu patru piese nelansate , lansat la 50 de ani de la albumul „ Songs in the Key of Life ”, într-o mișcare care prelungește ciclul comercial al unui titlu-cult și pregătește terenul pentru concerte aniversare, potrivit Mediafax . Cele patru înregistrări au fost selectate de artist din sesiunile originale ale albumului și au apărut sub forma EP-ului „Songs In The Key Of Life: The EP”. Piesele sunt „It’s Easier”, „My Life Story of Love”, „I Can See the Sun in Late December” și „I’m Into Livin’”. Ce conține EP-ul și cine apare în credite Toate cele patru melodii au fost scrise și produse de Stevie Wonder. „My Life Story of Love” include și un credit de coautor pentru Susaye Greene (fostă membră a grupului The Supremes), iar „I’m Into Livin’” are voci de acompaniament realizate de Shirley Brewer, Thelma Houston și Deniece Williams. Înregistrările originale au fost remixate recent de inginerii John Fischbach și Gary O’Dante, care au lucrat și la materialul inițial. Legătura cu turneul: albumul integral, pe scenă Lansarea EP-ului vine în paralel cu pregătirea unei serii de concerte aniversare în Marea Britanie, Europa și Statele Unite, în care Stevie Wonder urmează să interpreteze integral „Songs in the Key of Life”, mai scrie Euronews. Primul concert este programat pe 13 octombrie, la Birmingham , iar traseul european include, potrivit informațiilor din material, orașe precum Paris, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Hanovra, Köln, Amsterdam, Dublin, Londra, Manchester și Glasgow, înainte ca turneul să continue în SUA. Context: un album cu greutate în industrie „Songs in the Key of Life”, lansat în 1976, este considerat unul dintre albumele importante din discografia lui Stevie Wonder și i-a adus muzicianului al treilea premiu Grammy pentru Albumul anului. Albumul face parte și din National Recording Registry al Bibliotecii Congresului SUA. Ultimul album de studio al artistului rămâne „A Time to Love”, lansat în 2005. [...]
Piața de influencer marketing din România a ajuns la 121 milioane euro (aprox. 602 milioane lei), în creștere cu 8% față de 2025 și de aproape șase ori peste nivelul de dinainte de pandemie, potrivit Euronews . Din perspectiva bugetelor, Instagram rămâne principala destinație a banilor, însă dinamica de creștere împinge tot mai mult campaniile către creatori mai mici, cu comunități mai active. Unde se duc banii: Instagram domină bugetele, TikTok recuperează Distribuția bugetelor de influencer marketing indică o piață încă concentrată pe Instagram: Instagram: 58% din bugete TikTok: 35% YouTube: 6% La nivel de „ofertă” de creatori, platformele arată însă o masă mult mai mare pe TikTok: pe Instagram sunt aproape 63.000 de conturi active de creatori, iar pe TikTok peste 261.000 . Euronews precizează că este vorba despre conturi, nu persoane unice, deoarece același creator poate fi prezent pe mai multe platforme. Randament și schimbarea strategiei: microinfluencerii câștigă teren Un semnal important pentru companii este mutarea accentului de la vedete cu audiențe foarte mari către creatori mai mici: aproape 76% din conținutul sponsorizat este realizat de creatori cu sub 50.000 de urmăritori , pe fondul unor comunități mai active. Tot pe Instagram, publicația indică un raport ridicat între investiție și „valoarea media estimată” (o evaluare a expunerii obținute): aprox. 37,3 milioane euro plătite creatorilor ar fi generat o valoare media estimată de 223,8 milioane euro , adică de circa șase ori suma investită. Cât poate costa o postare și ce variabile contează Denis Radu , specialist în PR și marketing, spune că alegerea între micro și macroinfluenceri depinde de obiectivele brandului și de livrabile (postare în feed, story, link, cod de reducere, prezență pe mai multe platforme, drepturi de reutilizare a conținutului). În funcție de aceste elemente, el indică un interval de prețuri care poate porni de la 1.150 euro (aprox. 5.700 lei) și poate ajunge la 5.000 euro (aprox. 24.900 lei) pentru o postare în feed, iar pentru cei foarte mari „până la 10.000 euro ” (aprox. 49.800 lei). „Tendința este către micro în momentul de față, pentru că comunitățile lor sunt mult mai active.” În același context, el afirmă și că, din perspectiva accesibilității algoritmilor, „tendința este mai mult către TikTok decât către Instagram” și că există persoane care ar ajunge „până la 10.000 de euro pe lună ” din TikTok. De ce contează pentru business: vizibilitatea se mută spre specialiști, nu doar „influenceri clasici” Euronews notează că vizibilitatea online nu mai este rezervată influencerilor tradiționali: medici, avocați, profesori, antreprenori, bucătari sau alți specialiști își construiesc comunități, iar notorietatea se poate transforma în clienți, contracte și venituri . Pentru companii, asta lărgește baza de selecție și mută competiția de la „reach” (audiență) la potrivirea cu nișe și comunități active. [...]
Disney majorează costul abonamentelor Disney+ și Hulu , cu scumpiri care lovesc în special planurile fără reclame, potrivit GSMArena . Noile tarife se aplică atât utilizatorilor noi, cât și celor existenți, iar pentru clienții actuali intră în vigoare la următorul ciclu de facturare. Cât cresc abonamentele fără reclame (impactul principal în costuri) Disney crește cu 2,50 dolari (aprox. 11 lei) prețul planurilor lunare fără reclame pentru ambele servicii: Disney+ fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Hulu fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu fără reclame: 21,99 dolari (aprox. 99 lei) pe lună, +2 dolari Planurile cu reclame: scumpiri mai mici, pachetul rămâne la fel Pentru variantele cu reclame, majorarea este de 0,50 dolari (aprox. 2 lei) pe lună, iar pachetul nu se modifică: Disney+ cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Hulu cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu cu reclame: 12,99 dolari (aprox. 59 lei) pe lună, neschimbat Ce urmează pentru abonații existenți Utilizatorii existenți ar fi trebuit să primească deja notificarea privind scumpirea, iar noile prețuri se vor aplica începând cu următorul ciclu de facturare, conform aceleiași surse. [...]
