Știri
Știri din categoria Justiție
Procesul de despăgubiri de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) deschis de un dezvoltator imobiliar împotriva unor ONG-uri și persoane fizice, inclusiv Nicușor Dan, intră într-o etapă decisivă, după ce președintele a fost audiat luni la Curtea de Apel București, instanță care urmează să dea hotărârea finală, potrivit Adevărul.
Miza dosarului este una cu potențial efect de „îngheț” asupra contestării în instanță a proiectelor imobiliare: dezvoltatorul susține că demersurile făcute în trecut pentru blocarea proiectului ar fi fost abuzive și de rea-credință, iar în consecință cere despăgubiri și dobânzi legale de la ONG-uri și de la persoanele implicate, inclusiv Nicușor Dan.
Conform articolului, Nicușor Dan a fost reclamat că ar fi încercat să blocheze un proiect în zona Deltei Văcărești, în perioada în care era activist civic, informație relatată de Știrile ProTV.
În fața instanței, președintele a explicat demersurile făcute împreună cu organizația neguvernamentală Eco-Civica, pe vremea când era vicepreședinte al Asociației Salvați Bucureștiul. Acțiunile au vizat contestarea unor planuri urbanistice și a autorizațiilor de construire obținute de dezvoltator, care ulterior a construit un ansamblu rezidențial în zona Deltei Văcărești.
Dezvoltatorul a deschis un proces de răspundere delictuală, considerând demersurile „abuzive” și făcute cu rea-credință. În dosar sunt cerute despăgubiri de 1 milion de euro, la care se adaugă dobânzile legale, atât de la ONG-uri, cât și de la persoanele implicate.
Întrebat ce va face dacă instanța va da câștig reclamantului, Nicușor Dan a declarat:
„Eu sper totuși că există un echilibru, există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii care spune că nu trebuie să îngrădim exercițiul unor drepturi.”
În primă instanță, la tribunal, cei dați în judecată au avut câștig de cauză. Decizia finală urmează să fie luată de Curtea de Apel București, care a stabilit că nu poate pronunța o hotărâre definitivă înainte ca persoanele implicate în acele acțiuni să fie audiate direct.
Recomandate
Un bărbat recidivist a fost trimis în judecată pentru fals informatic, după ce ar fi folosit identități false pe WhatsApp ca să obțină invitații și bilete gratuite la evenimente , potrivit Antena 3 . Procurorii spun că acesta s-ar fi folosit inclusiv de numele lui Nicușor Dan , pe atunci primar al Capitalei, prezentându-se drept șef de cabinet pentru a convinge organizatori de concerte și festivaluri să îi ofere acces gratuit. Dosarul a fost înaintat instanței competente pe 2 iunie 2026, după ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, aflat sub control judiciar. Acuzația este de fals informatic în formă continuată, cu 194 de acte materiale. Cum ar fi funcționat schema și de ce contează pentru organizatori Potrivit procurorilor, în perioada decembrie 2022 – iulie 2025, bărbatul ar fi administrat patru conturi de WhatsApp în care ar fi introdus fără drept fotografii și inițiale ale altor persoane, pentru a crea impresia că respectivele conturi le aparțineau. Ulterior, ar fi purtat conversații sub identități false, încercând să obțină beneficii de la organizatori. Anchetatorii susțin că, în mod repetat, s-a prezentat drept V.P., șef de cabinet al Primarului General al Municipiului București, și ar fi purtat 189 de conversații cu organizatori de evenimente, urmărind obținerea de: invitații și bilete gratuite la concerte și festivaluri; colaborări cu artiști. În alte episoade, ar fi pretins că este alte persoane, inclusiv „reprezentant” al unor instituții precum ANAF și ANPC, continuând discuțiile cu mai multe persoane. Stadiul dosarului Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, împreună cu întregul dosar. Parchetul precizează că trimiterea în judecată înseamnă finalizarea anchetei, însă inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă. În material se mai arată că Nicușor Dan a depus plângere împotriva bărbatului acuzat de această schemă. [...]
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , este așteptat la DNA pentru audieri , într-un dosar care vizează presupuse fapte de corupție și care ar putea să-i schimbe rapid statutul procesual, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Miza imediată este una de funcționare instituțională: ancheta poate deschide un nou front de presiune asupra conducerii Primăriei Capitalei și asupra deciziilor administrative sensibile (urbanism, avize). Din informațiile citate de post, Ciucu – prim-vicepreședinte PNL și ales primar general în urma scrutinului din decembrie 2025 – ar urma să fie audiat joi la Direcția Națională Anticorupție . Publicația notează că este pentru prima dată când edilul este audiat în acest dosar. Ce vizează dosarul și ce acuzații sunt vehiculate Potrivit surselor Antena 3 CNN, Ciucu „ar fi acuzat de luare de mită”, iar acuzațiile ar avea legătură cu emiterea unor certificate de urbanism din perioada în care conducea Primăria Sectorului 6. În material se precizează că, „la prima vedere”, faptele invocate nu ar avea legătură cu activitatea sa de primar general al Capitalei. În același context, este menționat că anchetatorii ar urma să obțină documente și să îl confrunte pe Ciucu, iar „cel mai probabil” acesta ar putea pleca de la DNA cu calitatea de suspect. Informația este prezentată ca fiind bazată pe surse, nu pe o comunicare oficială. Statutul la audieri: martor, dar cu posibilă schimbare Conform informațiilor prezentate, Ciucu este citat ca martor în acest dosar, însă există posibilitatea ca, în urma audierilor, să primească o altă calitate procesuală, respectiv cea de suspect. Materialul mai arată că dosarul este instrumentat de Secția a II-a a DNA și că, „momentan”, acuzațiile sunt formulate „in rem” (adică vizează fapta, nu o persoană anume). Documente cerute de DNA și legătura cu campania electorală Antena 3 CNN mai relatează că DNA ar fi cerut și obținut documente inclusiv de la Primăria Generală și de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), întrucât ar exista și acuzații legate de campania electorală, pe lângă cele privind avizele. Audierea are loc, potrivit aceleiași surse, „în pline negocieri pentru formarea Guvernului Veștea”, ceea ce adaugă o dimensiune politică momentului, fără ca materialul să indice vreo legătură directă între negocieri și dosar. [...]
CSM a trimis Comisiei Europene o hotărâre care include o „listă neagră” cu publicații și ONG-uri critice , potrivit G4Media . Demersul ridică o problemă de funcționare instituțională și de reglementare informală a spațiului public: o autoritate-cheie a sistemului judiciar ajunge să inventarieze și să transmită către Bruxelles actori considerați „dușmani ai justiției”, într-un context în care aceștia au publicat investigații sau poziții critice. Hotărârea, adoptată săptămâna trecută de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost transmisă marți Comisiei Europene, conform anunțului instituției. În document este inclusă o listă de materiale și entități prezentate ca fiind ostile justiției. Cine apare pe „lista neagră”, potrivit articolului În enumerarea descrisă de publicație apar atât instituții media, cât și organizații civice și alte persoane publice. Sunt menționate: publicații: G4Media, Recorder, Presshub, Europa Liberă; organizații: Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum; influenceri și politicieni (fără a fi detaliați în textul disponibil). G4Media notează că materialele vizate au avut ca temă, între altele, „corupția din sistemul de justiție”, „eliberarea pe bandă rulantă a corupților”, „modul în care judecătorii își măresc singuri veniturile prin sentințe” și „conduita profesională a Liei Savonea”, indicată drept șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție și membru CSM. Reacții și acuzația de intimidare Publicația arată că a respins acuzațiile formulate de Secția pentru Judecători și a denunțat „tentativa de intimidare” și „derapajul autoritarist” al instituției. Totodată, articolul susține că Secția pentru Judecători a CSM a numărat articolele publicate de G4Media pe teme legate de justiție și că ar fi „pentru prima oară când o instituție publică are o astfel de conduită față de o instituție media”. Context: poziție publică semnată de ONG-uri și jurnaliști Săptămâna trecută, „zeci de organizații neguvernamentale, asociații profesionale, grupuri de inițiativă civică, jurnaliști, activiști și cetățeni” au semnat o poziție publică publicată de ActiveWatch, care critică Hotărârea nr. 1348/9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători a CSM. Documentul este descris ca „incompatibil cu principiile dialogului democratic și ale statului de drept” și ca o „tentativă de cenzură și intimidare”, potrivit articolului. În lipsa textului integral al hotărârii în informațiile furnizate, nu rezultă din sursă ce consecințe administrative sau procedurale produce lista și nici care este temeiul exact invocat pentru includerea actorilor menționați. [...]
Guvernul Adrian Veștea vrea să creeze secții specializate pentru mediul de afaceri , o măsură care ar putea schimba modul în care sunt judecate litigiile comerciale și ar reduce timpii de soluționare în instanțe, potrivit Mediafax , care a consultat programul de guvernare. Programul își fixează, la nivel general, obiectivul unei justiții „eficiente, accesibile, imparțiale și independente”, cu accent pe modernizarea infrastructurii, criterii de performanță, reformă legislativă, digitalizare și accelerarea recuperării prejudiciilor din infracțiuni. „Modernizarea infrastructurii şi eficientizarea activităţii, pe baza unor criterii de performanţă sporite şi reformă legislativă. Combaterea infracţionalităţii, accelerarea recuperării prejudiciilor din infracţiuni şi măsuri sporite de protejare a victimelor. Digitalizarea instituţională şi funcţională. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi separarea puterilor în stat. Dialog şi cooperare instituţională şi interprofesională.” Ce se schimbă pentru litigii comerciale și pentru companii În zona de „Justiție pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri”, documentul include mai multe măsuri cu impact direct asupra companiilor și a disputelor comerciale, între care: secții specializate pentru mediul de afaceri , „începând cu cele 15 municipii în care funcționează curți de apel”; un corp de specialiști pentru completele specializate în litigii de achiziții publice ; simplificarea procedurilor comerciale, cu scopul declarat de a încuraja investițiile; promovarea unor instrumente alternative proceselor în instanță (mediere, arbitraj, proceduri notariale); instituirea cadrului legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor cu profesioniști; cooperare cu mediul de afaceri pentru îmbunătățirea legislației aplicabile afacerilor. Reducerea „inflației de cauze” și managementul volumului de dosare Programul propune și reglementarea mecanismelor legale pentru un volum „optim” de activitate al magistraților , cu obiectivul unui timp rezonabil de soluționare. În același pachet apare și ideea introducerii unor proceduri de filtrare a sesizării instanțelor , pentru a reduce numărul de cauze care „nu necesită o soluționare judiciară”. Pe resurse umane, documentul menționează reintegrarea magistraților pensionari și majorarea perioadei de revenire în sistem „de la 3 ani la 7 ani”, cu argumentul diminuării cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale. Alte direcții: anticorupție, Inspecția Judiciară, digitalizare și PNRR Pe componenta de combatere a infracționalității, programul include creșterea eficienței împotriva traficului de persoane, traficului de droguri, evaziunii fiscale și corupției, precum și reevaluarea legislației privind incriminarea evaziunii fiscale . În zona de funcționare a sistemului, este prevăzută reevaluarea organizării și funcționării Inspecției Judiciare „pentru eficientizarea activității acesteia”, precum și reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor. La digitalizare, documentul vorbește despre generalizarea dosarului electronic, comunicare prin mijloace electronice, „domiciliu electronic”, conexiuni cu platformele altor instituții și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, plus revizuirea normelor de procedură pentru compatibilizarea cu procesele digitale, inclusiv la distanță. În relația cu finanțarea europeană, programul menționează respectarea țintelor și jaloanelor din PNRR și precizează că orice modificare a legilor justiției ar urma să fie făcută în cooperare și negociere cu Comisia Europeană , pentru a nu periclita PNRR. [...]
O eventuală decizie a CCR privind un conflict juridic constituțional nu ar anula automat desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar Guvernul ar urma să funcționeze cu „capacitate juridică deplină”, potrivit unei analize făcute de fostul judecător constituțional Tudorel Toader , citat de Euronews . Miza este una de reglementare: ce efecte poate produce o hotărâre a Curții asupra unui act deja emis de președinte și asupra unui executiv deja învestit. Toader susține că, chiar dacă CCR ar constata existența unui conflict juridic de natură constituțională, asta nu înseamnă „automat” anularea desemnării premierului. În logica sa, Curtea se pronunță asupra existenței conflictului și asupra modului de evitare a unor situații similare, nu asupra „blocării” imediate a funcționării Guvernului. Ce poate decide CCR și cu ce majoritate Întrebat despre posibilitatea unor interpretări diferite în cadrul Curții în legătură cu desemnarea lui Adrian Veștea, Toader a indicat că acestea ar deveni vizibile dacă decizia nu va fi adoptată în unanimitate, punctând pragul minim de voturi necesar. „Important este punctul de vedere a cinci judecători, pentru că deciziile se adoptă cu minim cinci voturi într-un fel sau altul”. De ce nu ar exista un „blocaj” după o sesizare În contextul posibilității ca PNL să sesizeze Curtea Constituțională după desemnare, Toader afirmă că o constatare a conflictului nu ar produce, prin ea însăși, un efect direct asupra desemnării, deoarece nu ar exista un blocaj instituțional. În explicația sa, atunci când CCR soluționează conflicte juridice de natură constituțională, stabilește: dacă a existat sau nu conflictul; prin ce fapt a fost generat; ce trebuie făcut pentru ca astfel de situații să nu se repete; ce măsuri sunt necesare pentru ieșirea din blocaj, dacă există un blocaj. Necunoscuta: efecte retroactive sau doar pentru viitor Elementul rămas incert, potrivit lui Toader, este dacă instanța constituțională ar putea decide „retroactiv” cu privire la decretul președintelui sau dacă se va aplica regula generală din Constituție, conform căreia deciziile CCR produc efecte juridice pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial. În această ipoteză, Toader indică un scenariu practic: până la publicarea deciziei, Guvernul ar fi deja învestit și ar funcționa „în deplină capacitate”, ceea ce ar limita efectele imediate ale unei eventuale hotărâri a Curții asupra desemnării premierului. [...]
Operațiunea „JUPITER 5” a blocat active de 141,4 milioane lei prin măsuri asigurătorii , într-o acțiune națională care a vizat în principal infracțiuni economice și de criminalitate organizată, potrivit Mediafax , care citează bilanțul anunțat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) . Operațiunea s-a desfășurat în perioada 8–12 iunie 2026, sub coordonarea PÎCCJ și a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) , și a acoperit 300 de dosare penale la nivel național. Miza: recuperarea prejudiciilor și limitarea câștigurilor din infracțiuni În bilanțul transmis, PÎCCJ arată că în dosarele instrumentate au fost instituite măsuri asigurătorii în cuantum total de 141.435.164 lei . Astfel de măsuri vizează, în practică, indisponibilizarea bunurilor pentru a crește șansele de recuperare a prejudiciilor și de executare a eventualelor confiscări dispuse de instanțe. Dimensiunea operațională: percheziții, mandate de aducere și suspecți Conform datelor comunicate de PÎCCJ, în cadrul „JUPITER 5” au avut loc: 258 de acțiuni operative ; 1.170 de mandate de percheziție domiciliară ; 535 de mandate de aducere ; activități care au vizat 403 suspecți . Măsuri preventive față de 166 de persoane În urma activităților, au fost dispuse măsuri preventive față de 166 de persoane , astfel: 59 de măsuri preventive ale reținerii; 8 măsuri de arestare preventivă; 3 măsuri de arest la domiciliu; 96 de măsuri preventive restrictive de drepturi (control judiciar), dintre care 2 pe cauțiune . Ce tipuri de infracțiuni au fost vizate Cele 300 de dosare au vizat, „în principal”, investigarea unor fapte precum: evaziune fiscală, înșelăciune, contrabandă, delapidare; nerespectarea regimului fiscal, contrafacere; nerespectarea legislației privind protecția mediului; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; infracțiuni la regimul silvic, furt; infracțiuni de serviciu și de corupție, precum și alte fapte prevăzute de legea penală. Bunuri ridicate și indisponibilizate PÎCCJ mai precizează că au fost ridicate și indisponibilizate bunuri, între care: aproximativ 600.000 de țigarete de contrabandă; peste 10.000 de articole pirotehnice ; 55 de arme neletale și 40 de arme letale; peste 69 de tone de deșeuri și substanțe periculoase; 790 de litri de motorină; 583 mc de material lemnos; 137 de instrumente muzicale și 12.073 piese componente; peste 8.000 de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte; 250 de grame de bijuterii din aur; 458.590 lei . [...]
