Știri
Știri din categoria Justiție
Noii procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT intră în mandat cu o miză directă pe combaterea corupției și a evaziunii, după ce președintele Nicușor Dan a cerut „dinamizarea” activității parchetelor și destructurarea rețelelor mari de droguri și evaziune fiscală, potrivit Agerpres.
Mandatele, cu durata de trei ani, încep miercuri pentru:
Tot miercuri își încep activitatea și doi adjuncți: Alex-Florin Florența (procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA).
Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele de numire, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiției, Radu Marinescu. Șeful statului a legat explicit așteptările de priorități cu impact bugetar și social, inclusiv evaziunea fiscală.
„De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. (...) evaziunea fiscală afectează bugetul statului.”
În același mesaj, președintele a spus că DNA ar trebui să se ocupe de „marea corupție”, iar Parchetul General de „corupția curentă”, și a cerut ca noii șefi să comunice constant atât cu procurorii din subordine, cât și în spațiul public.
Președintele a indicat și o problemă de funcționare internă: procurorii ar fi ajuns „funcționari apăsați de mii de dosare”, fără timp pentru cauze cu impact major. În acest context, el a vorbit despre nevoia de simplificare și standardizare a activității de rutină, pentru a elibera resurse către dosarele importante.
Totodată, a menționat, în legătură cu Parchetul General, „blocajul pe Secția specială de anchetare a magistraților”, ca temă care ar urma să fie abordată în discuțiile cu noile conduceri.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că vede deja „rezultate” în activitatea parchetelor după numirea noilor șefi , deși, potrivit propriilor estimări, ar fi fost nevoie de circa șase luni pentru ca schimbările să devină vizibile, relatează HotNews . Mesajul are miză de reglementare și funcționare instituțională: președintele validează public direcția conducerilor nou numite la PICCJ, DNA și DIICOT și indică o orientare spre dosare „importante”, nu spre volum. Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României la Paris, Nicușor Dan a afirmat că este „mulțumit spre foarte mulțumit” de activitatea parchetelor și că „toate trei se mișcă foarte bine”, deși nu a trecut încă intervalul de șase luni invocat anterior ca reper pentru evaluare. Ce „progrese” invocă președintele la DIICOT, PICCJ și DNA Șeful statului a dat exemple distincte pentru fiecare structură: DIICOT : a legat activitatea de reducerea incidentelor asociate consumului de droguri la festivaluri, afirmând că „anul ăsta am fost bine”. Parchetul General (PICCJ) : a vorbit despre reluarea unor „anchete serioase privind magistrații”, făcând trimitere la cazul celor doi procurori din Constanța arestați preventiv într-un dosar de corupție (context prezentat de HotNews și în materialul despre caz: HotNews ). DNA : a susținut că au fost anchetate „persoane importante” și a insistat pe ideea că parchetele nu mai funcționează „la alibi”, ascunzând lipsa de substanță în spatele numărului de dosare, ci se concentrează pe cauze cu impact. Context: numirile din 8 aprilie și așteptările transmise atunci Nicușor Dan a semnat pe 8 aprilie decretele de numire pentru conducerile PICCJ, DNA și DIICOT (detalii într-un material anterior: HotNews ). Potrivit listei publicate, au fost numiți: Cristina Chiriac – procuror general al PICCJ Marius Voineag – procuror adjunct al procurorului general (PICCJ) Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef DNA Marinela Mincă – procuror-șef adjunct DNA Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct DNA Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef DIICOT Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct DIICOT La momentul numirilor, președintele spunea că se așteaptă ca procurorii-șefi să comunice atât cu procurorii din subordine, cât și public „deficiențele” întâlnite în activitate, criticând presiunea „miilor de dosare” care ar împinge procurorii spre un rol de „funcționari”, în detrimentul cauzelor de impact. De ce contează Evaluarea publică pozitivă, făcută înainte de termenul de șase luni invocat inițial, funcționează ca un semnal politic și instituțional de susținere pentru actualele conduceri ale marilor parchete și pentru o prioritizare a dosarelor considerate relevante social (corupție, criminalitate organizată, anchete privind magistrați). În lipsa unor indicatori cantitativi în declarațiile citate, rămâne de urmărit dacă această schimbare de accent se va reflecta în rezultate confirmabile în perioada următoare. [...]
Schimbul de replici dintre DIICOT și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, riscă să erodeze credibilitatea comunicării instituționale a justiției , într-un moment în care anchetele vizează dosare cu impact public major, potrivit HotNews . Deputata PNL Raluca Turcan a criticat miercuri postarea DIICOT cu tentă ironică la adresa ministrului, pe care o descrie drept „amenințătoare” și „în bătaie de joc”. Turcan susține că DIICOT „a sărit calul” și s-a îndepărtat de rolul său, argumentând că, într-o țară percepută ca fiind coruptă, instituțiile de anchetă trebuie să livreze rezultate „cu credibilitate”, nu prin „miștouri” sau presiuni. În postarea sa, ea spune că mesajul poate fi interpretat în mai multe feluri, „deloc în cheia corectă” a unei justiții eficiente și serioase. Ce a declanșat reacția: ironia DIICOT pe Facebook DIICOT l-a vizat pe Pîslaru într-o postare pe Facebook , după ce procurorii au făcut percheziții la Casa de Pensii. Mesajul a fost pus pe o imagine „generată cu inteligența artificială”, conform mențiunii din postare: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!” Contextul este legat de tensiunile apărute după descinderile DIICOT în cazul azilelor ilegale din Bihor, când Pîslaru a revocat-o pe Alexandra Zară de la conducerea Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, invocând că nu a fost informat înainte de acțiunea DIICOT. Ulterior, ministrul a acuzat-o pe Zară că este o „sinecuristă PSD” și că ar fi fost numită politic. Miza: comunicarea publică a procurorilor și efectul asupra încrederii În reacția sa, Raluca Turcan sugerează că cei responsabili de mesaj ar trebui cel puțin sancționați la nivel intern, mergând până la ideea unei demisii, prin analogie cu standardele aplicate oamenilor politici pentru „declarații neinspirate”. Totuși, ea adaugă că „despre plecarea din funcție probabil că nici nu poate fi vorba”. În paralel, DIICOT a anunțat miercuri percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București , într-un dosar în care acesta este acuzat că ar face parte dintr-o grupare specializată în înșelăciune, prin falsificarea datelor pentru emiterea deciziilor de pensionare pentru „peste 860 de persoane”, conform informațiilor din articol. [...]
DIICOT a ales să comunice cu ironie o anchetă cu miză bugetară , după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, s-a plâns public că nu a fost informat înainte de o acțiune a procurorilor, potrivit HotNews . Instituția a publicat pe Facebook o imagine „generată cu inteligența artificială”, asociată perchezițiilor de miercuri de la Casa de Pensii București . În postare, DIICOT a atașat o fotografie cu mesajul: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!” Contextul: nemulțumirea ministrului după descinderile din Bihor Ironia DIICOT vine pe fondul reacțiilor lui Dragoș Pîslaru după descinderile din Bihor, în cazul azilului ilegal al lui Viorel Pașca. Atunci, ministrul a revocat-o pe șefa Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, Alexandra Zară, invocând că nu a fost informat înainte de acțiunea DIICOT. Ulterior, Pîslaru a revenit cu declarații în care a acuzat-o pe Zară că este o „sinecuristă PSD” și că ocupa funcția de președintă a ANPDPD „numai din considerente politice”. HotNews amintește, în acest context, și materialul despre măsurile anunțate după descinderile din Bihor, disponibil aici . Ancheta de la Casa de Pensii: suspiciuni de înșelăciune și date falsificate pentru pensionări Miercuri, procurorii DIICOT au făcut percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București. Acesta este acuzat că ar face parte dintr-o grupare specializată în înșelăciune „cu consecințe deosebit de grave”, prin falsificarea datelor folosite la emiterea deciziilor de pensionare pentru peste 860 de persoane , conform informațiilor citate. Potrivit DIICOT, începând din 2018, grupul infracțional ar fi introdus date fictive în bazele de date ale ANAF, pentru a atesta o vechime falsă în muncă, astfel încât casele de pensii să emită decizii de pensionare și să stabilească nivelul pensiei pe baza acestor informații. Din informațiile disponibile în material nu rezultă, deocamdată, un cuantum al prejudiciului sau ce măsuri procesuale urmează în dosar. [...]
Audierea lui Dan Barna în dosarul vaccinurilor readuce în prim-plan riscul financiar al contractelor semnate în pandemie , în condițiile în care România are de onorat obligații contractuale de aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) după litigiul cu Pfizer , potrivit Mediafax . Europarlamentarul USR a fost audiat la DNA pentru prima dată în acest dosar, în calitate de martor. Barna a spus că a prezentat procurorilor „faptele” legate de achiziția de vaccinuri în contextul crizei COVID-19 și că a răspuns la toate întrebările. Întrebat dacă a intrat și a ieșit cu aceeași calitate, a confirmat că a rămas martor, declarație consemnată de Gândul. Ce verifică DNA și de ce contează miza financiară Ancheta DNA vizează contractarea, în perioada ianuarie–mai 2021, a aproximativ 52,8 milioane de doze suplimentare de vaccin, cu o valoare totală de peste un miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei), după ce România contractase anterior alte aproximativ 37,6 milioane de doze. În dosar sunt urmăriți penal fostul premier Florin Cîțu , foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și Andrei Baciu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății. Poziția lui Barna: decizii de criză, dar „ulterior nu s-a procedat tocmai inspirat” Dan Barna a respins informațiile potrivit cărora ar mai fi fost audiat în 2023, afirmând că aceasta a fost prima sa audiere în dosar. El a explicat că, din ce a înțeles, procurorii cheamă persoane care au participat, într-un fel sau altul, la ședințele de guvern în care s-au discutat achizițiile. Fostul vicepremier a mai spus că declarația sa nu i s-a părut că ar fi adus elemente noi în anchetă, având în vedere reacția procurorilor și prezența avocaților părților. Pe fond, Barna a susținut că România a procedat ca majoritatea statelor europene, într-un moment în care evoluția pandemiei nu putea fi anticipată și achizițiile s-au făcut în cadrul unui contract-cadru european, în care statele aveau anumite opțiuni. În ceea ce privește litigiul cu Pfizer, Barna a afirmat că, după perioada inițială a pandemiei, autoritățile „nu au acționat tocmai inspirat”, raportat strict la acest proces. Mediafax notează că o instanță din Belgia a decis la 1 aprilie 2026 că România și Polonia trebuie să respecte contractele pentru vaccinurile Pfizer-BioNTech pe care au refuzat ulterior să le mai preia, iar în cazul României valoarea dozelor este de aproximativ 600 de milioane de euro. „E ca și cum cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea” Barna a comparat achizițiile de vaccinuri din pandemie cu dotarea armatei într-o situație de război, argumentând că deciziile trebuie judecate în contextul crizei. „Este ca și cum, într-o situație de război, cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea. După aceea îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile: «De ce le-ați cumpărat?». Este exact același lucru.” El a mai spus că România a asigurat vaccinuri pentru cei care au dorit să se vaccineze și a adus în discuție nivelul redus al vaccinării, afirmând că România este „pe ultimul loc în Europa la vaccinare”. Ce urmează Din informațiile prezentate, audierea lui Dan Barna se înscrie în etapa de strângere de declarații de la participanți la deciziile guvernamentale privind achizițiile. Mediafax nu indică un calendar al următoarelor audieri sau al unor decizii procedurale iminente în dosar. [...]
Decizia definitivă de eliberare condiționată a lui Cătălin Cherecheș închide disputa cu DNA pe executarea pedepsei , după ce Tribunalul Maramureș a respins contestația procurorilor și a menținut hotărârea Judecătoriei Baia Mare, potrivit G4Media . Tribunalul Maramureș a decis vineri eliberarea condiționată a fostului primar din Baia Mare, iar hotărârea este definitivă. Instanța a menținut decizia din iunie a Judecătoriei Baia Mare și a respins apelul procurorilor. Într-un „update” publicat de G4Media , avocatul lui Cătălin Cherecheș, Răzvan Dosneanu, a confirmat într-o postare pe Facebook că instanța a decis eliberarea condiționată. Cherecheș a fost condamnat în noiembrie 2023 la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată și își executa pedeapsa în Penitenciarul din Tăuții de Sus (județul Maramureș). Context: condamnarea și dosarul de fugă Potrivit informațiilor din articol, fostul edil a fugit în 24 noiembrie 2023, în ziua pronunțării hotărârii definitive, folosind actul de identitate al unui verișor și trecând prin Vama Pesta pentru a ajunge în Germania. A fost prins, încarcerat și readus în România în martie 2024. În noiembrie 2025, Cherecheș a fost trimis în judecată și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, mai notează publicația. [...]
Tribunalul București a permis ieșirea temporară din țară a primarului Ciprian Ciucu , deși acesta se află sub control judiciar , o decizie care arată că măsura preventivă nu echivalează automat cu interdicția de a părăsi România, ci poate fi flexibilizată punctual de instanță, în funcție de circumstanțe, potrivit Mediafax . Magistrații au încuviințat miercuri părăsirea temporară a teritoriului României pentru o deplasare în Portugalia, în concediu de odihnă. Conform deciziei, Ciucu poate pleca în perioada 3–12 iulie, în baza unui pachet de servicii turistice. Un element reținut în motivarea de fapt prezentată de publicație este că pachetul turistic ar fi fost cumpărat la 10 iunie 2026, înainte ca edilul să fie plasat sub control judiciar. Contextul dosarului și cadrul măsurii preventive Ciprian Ciucu a fost pus sub control judiciar de DNA la 18 iunie 2026. Măsura preventivă a fost instituită de procurori în condițiile în care acesta este acuzat oficial de luare de mită, de la doi cetățeni iordanieni. Decizia instanței nu înlătură controlul judiciar, ci aprobă o derogare punctuală pentru perioada și destinația menționate. [...]
