Știri
Știri din categoria Justiție
Noii procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT intră în mandat cu o miză directă pe combaterea corupției și a evaziunii, după ce președintele Nicușor Dan a cerut „dinamizarea” activității parchetelor și destructurarea rețelelor mari de droguri și evaziune fiscală, potrivit Agerpres.
Mandatele, cu durata de trei ani, încep miercuri pentru:
Tot miercuri își încep activitatea și doi adjuncți: Alex-Florin Florența (procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA).
Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele de numire, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiției, Radu Marinescu. Șeful statului a legat explicit așteptările de priorități cu impact bugetar și social, inclusiv evaziunea fiscală.
„De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. (...) evaziunea fiscală afectează bugetul statului.”
În același mesaj, președintele a spus că DNA ar trebui să se ocupe de „marea corupție”, iar Parchetul General de „corupția curentă”, și a cerut ca noii șefi să comunice constant atât cu procurorii din subordine, cât și în spațiul public.
Președintele a indicat și o problemă de funcționare internă: procurorii ar fi ajuns „funcționari apăsați de mii de dosare”, fără timp pentru cauze cu impact major. În acest context, el a vorbit despre nevoia de simplificare și standardizare a activității de rutină, pentru a elibera resurse către dosarele importante.
Totodată, a menționat, în legătură cu Parchetul General, „blocajul pe Secția specială de anchetare a magistraților”, ca temă care ar urma să fie abordată în discuțiile cu noile conduceri.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a anunțat recent semnarea unor decrete pentru numirea unor noi lideri în sistemul judiciar, subliniind că așteaptă o dinamizare a activității parchetelor și o implicare mai eficientă în combaterea corupției și a criminalității . Potrivit Euronews , aceste numiri sunt menite să răspundă așteptărilor românilor în ceea ce privește eficiența sistemului judiciar. Numiri și calendarul acestora Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef DNA și a lui Codrin Miron ca procuror-șef DIICOT . Aceștia își vor începe mandatele pe 15 aprilie. De asemenea, au fost numiți Marius Voineag ca procuror adjunct al Parchetului General, Marinela Mincă și Marius Ștefan ca procurori-șefi adjuncți DNA, și Alex Florența ca procuror-șef adjunct DIICOT. Voineag și Mincă își vor începe activitatea pe 30 iunie, când se eliberează pozițiile respective. Președintele a respins candidatura lui Gil Julien Grigore Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, subliniind importanța unei selecții riguroase. Așteptări și obiective Nicușor Dan a transmis că principala așteptare de la noii șefi ai parchetelor este creșterea eficienței în combaterea corupției. DNA se va ocupa de marea corupție, în timp ce Parchetul General va gestiona corupția curentă. Președintele a subliniat și rolul DIICOT în destructurarea marilor rețele de droguri și evaziune fiscală, fenomene care afectează grav societatea și bugetul statului. „Așteptarea pe care o am de la parchete și de la șefii parchetelor din România este o dinamizare a activității, pentru a răspunde așteptărilor românilor”, a declarat Nicușor Dan. Comunicare și provocări Președintele a cerut noilor procurori-șefi să îmbunătățească comunicarea atât cu subordonații, cât și cu publicul. El a evidențiat deficiențele cu care se confruntă procurorii, inclusiv probleme legislative și lipsa de echipamente. De asemenea, a menționat dificultățile întâmpinate de Parchetul General în gestionarea Secției speciale de anchetare a magistraților. Nicușor Dan a transmis un mesaj clar procurorilor, subliniind că meseria lor este una de vocație, menită să combată infracționalitatea care afectează societatea. Clarificări privind procesul de numire Președintele a respins acuzațiile conform cărora numirile ar fi fost influențate politic, afirmând că procedura a urmat pașii legali și nu a fost influențată de propunerile PSD. El a explicat că procesul de selecție a fost unul instituțional, nu politic. „Acuz de rea credință pe cei care știau informația și au emis-o în mod voit fals”, a afirmat Nicușor Dan . Rolul adjuncților și alegerea Cristinei Chiriac Nicușor Dan a clarificat că adjuncții au un rol administrativ și nu influențează deciziile majore, care sunt luate de conducerea principală a parchetelor. Alegerea Cristinei Chiriac a fost rezultatul unor consultări extinse cu procurori din sistem, fiind menționată frecvent pentru performanțele obținute la DNA Iași. Președintele a evidențiat rezultatele echipei de la Iași, care a trimis în judecată figuri importante precum președintele CJ Iași și primarul din Iași, subliniind că evaluarea activității parchetelor nu trebuie să se rezume doar la numărul de rechizitorii. În final, Nicușor Dan a atras atenția asupra dificultăților generate de schimbările legislative și de deciziile instanțelor, care afectează modul în care sunt gestionate cazurile de corupție. [...]
DIICOT investighează o înscenare electorală din 2025 în care a fost folosit un actor , potrivit G4Media.ro , care publică detalii despre persoanele audiate și despre legături comerciale ale unora dintre cei vizați. Publicația scrie că persoana care l-a interpretat pe Nicușor Dan în fotografiile apărute în campania pentru alegerile prezidențiale din 2025 se numește Răzvan Florin Bratu și este actor în București. Contactat de G4Media.ro, acesta a spus că nu crede că are voie să facă declarații „având în vedere că este o investigație în curs” și a confirmat că a fost audiat la DIICOT. Contextul dosarului este legat de fotografiile publicate pe Facebook de Elena Lasconi cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, imagini prezentate ca surprinzând o întâlnire între Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta, care ar fi avut loc în decembrie 2024, după anularea alegerilor din acel an. Cei vizați au negat autenticitatea pozelor și au depus plângeri penale. G4Media.ro susține că, în fotografii, celelalte două personaje au fost interpretate de Cristian Alexandru Năstăsoiu (Victor Ponta) și Marian Cojocaru (Florian Coldea), iar Bratu a afirmat că a fost vorba despre un job ocazional și că nu îi cunoaște pe ceilalți doi. Publicația amintește că a relatat anterior, pe baza unor informații judiciare, despre „mașinăria” din spatele operațiunii și că un aspect rămas de lămurit ar fi finanțatorul proiectului. În dosarul de la DIICOT ar mai fi fost audiați Andrei-Gabriel Bicuți (administrator al SC Training Private Group SRL) și tatăl acestuia, Gheorghe Liviu Bicuți, despre care se afirmă că ar fi organizat realizarea filmării încă de la începutul lunii aprilie 2025. G4Media.ro notează că Gheorghe Liviu Bicuți nu a răspuns apelului și mesajului publicației. Un dosar în care este inculpat Matei Andrei Ajoghin se află „în pronunțare”, după ce acesta ar fi fost trimis în judecată pentru instigare la furt calificat, într-un caz descris de G4Media.ro ca vânzarea, pentru 1.100 de lei, a unui Range Rover care nu îi aparținea. Separat, reiese din Portalul instanțelor de judecată că Judecătoria Ploiești i-a anulat lui Gheorghe Liviu Bicuți cartea de identitate, instanța menționând că anterior existase o urmărire penală pentru fals material în înscrisuri oficiale, clasată în decembrie 2024 ca urmare a intervenirii prescripției. [...]
Înalta Curte decide definitiv dacă începe judecata în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și 20 de mercenari sunt trimiși în judecată pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce inculpații au contestat începerea procesului, potrivit Antena 3 . Cei vizați au fost citați la Înalta Curte de Casație și Justiție , unde magistrații urmează să stabilească, printr-o hotărâre definitivă, dacă judecata poate începe sau dacă rechizitoriul va fi retrimis la Parchetul General. Procesul era programat să înceapă la ora 9:00. Miza contestației: startul procesului sau întoarcerea dosarului la Parchet Judecătorii analizează contestația depusă împotriva deciziei de începere a procesului. În primă instanță, Curtea de Apel București a decis că poate începe oficial judecata, însă inculpații au atacat această soluție. Decizia Înaltei Curți este prezentată ca fiind cea care „tranșează” definitiv dacă dosarul intră pe fond (adică începe judecata propriu-zisă) sau revine la Parchet pentru refacerea actelor de urmărire penală. Ce susțin procurorii despre faptele investigate Potrivit procurorilor, pe 8 decembrie 2024 inculpații ar fi plănuit o mișcare de destabilizare și un protest violent în București, în ziua în care trebuia să aibă loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale, ulterior anulate . Conform relatării, planul ar fi fost pus la cale de Horațiu Potra împreună cu Călin Georgescu, la o fermă de cai din Ciolpani, iar „misiunea mercenarilor” ar fi fost să se infiltreze printre participanții la protest și să creeze haos. Autoritățile i-ar fi oprit în drum spre Capitală, după ce plecaseră din Mediaș, iar în mașini ar fi fost găsite arme despre care se afirmă că urmau să fie folosite pentru a provoca tulburări. După mai bine de jumătate de an, dosarul a fost trimis în judecată, iar acum Înalta Curte urmează să dea verdictul final privind începerea procesului. [...]
Tribunalul București i-a revocat controlul judiciar lui Călin Georgescu , astfel că acesta poate părăsi România, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată vineri, 3 aprilie 2026, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este judecat pentru propagandă legionară. Hotărârea instanței a admis contestația formulată de Georgescu împotriva unei încheieri pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București la 26 martie 2026 și a dispus revocarea măsurii. „Admite contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin (...) dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul sus-menționat”, se arată în decizia magistraților, disponibilă pe portalul instanței lor judecată. Ridicarea controlului judiciar înseamnă, între altele, că Georgescu nu mai are obligația de a se prezenta periodic la poliție și poate ieși din țară. Conform aceleiași surse, el invocase anterior nevoia de tratament medical în străinătate, iar decizia Tribunalului București este definitivă. În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025 de Parchetul General, sub acuzația de promovare publică a cultului persoanelor responsabile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru propagarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, în formă continuată. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, prin declarații publice, interviuri și postări online. Informațiile despre conținutul acuzațiilor sunt atribuite de Libertatea publicației Știripesurse.ro , citată în articol. [...]
Parchetul olandez cere până la 5,5 ani de închisoare în dosarul jafului Tezaurului Dacic , într-un caz care scoate în evidență cum acordurile procedurale și cooperarea pentru recuperarea bunurilor pot reduce semnificativ pedepsele, potrivit Mediafax . Procurorii au solicitat pedepse cu închisoarea de până la 5,5 ani pentru cei trei suspecți în jaful de artă de la Muzeul Drents , informație atribuită de publicație site-ului nos.nl. Pedepse cerute: diferențe între suspecți și miza „acordului procedural” Cea mai mare pedeapsă este cerută pentru Bernhard Z., care a refuzat să încheie un acord procedural cu Parchetul, motivând că nu a fost implicat direct în furt. Pentru ceilalți doi suspecți, Parchetul a cerut o pedeapsă mai mică, de puțin peste 3,5 ani de închisoare, în cadrul unei convenții anterioare care ar prevedea o pedeapsă redusă în schimbul returnării prăzii. Operațiunea sub acoperire și rolul lui Jan B. Procesul a început la Tribunalul Assen , într-o sală descrisă ca fiind plină, unde au fost prezente și rude ale suspecților. Jan B., cel mai tânăr din grup (21 de ani), a fost ultimul arestat și, potrivit relatării, a fost folosit de poliția și sistemul judiciar olandez într-o operațiune sub acoperire menită să apropie ancheta de comorile furate. Conform aceleiași surse, agenții sub acoperire au ajuns la Jan B. prin fratele său mai mic, contactat într-un supermarket la începutul lui martie 2025. Fratele ar fi primit 500 de euro și un telefon, cu rugămintea de a i-l da lui Jan B. pentru a lua legătura. Agenții i-ar fi spus că vor să cumpere obiectele pentru 400.000 de euro, iar Jan B. ar fi răspuns că „a făcut-o în echipă” și că trebuie să discute cu ceilalți. Ulterior, el a mers la cină cu agenții și a considerat oferta prea mică, iar arestarea sa a avut loc pe 24 aprilie 2025. Presiune în dosar și poziția apărării, potrivit relatării din instanță În timpul procesului, Jan B. nu ar fi răspuns întrebărilor judecătorului, care a remarcat că în dosar există „o presiune considerabilă” asupra lui. Jan B. a susținut că i-a mințit pe agenții sub acoperire în legătură cu multe aspecte și a invocat presiuni „inacceptabile” care l-ar fi determinat să spună „lucruri care nu sunt adevărate”. „Am avut de-a face cu infractori. Am fost chiar amenințat.” Reacția familiei și profilul celui mai tânăr suspect În sală s-a aflat și mama lui Jan B., descrisă ca fiind șocată de acuzațiile care îl vizează. Potrivit publicației NH, citată în material, Jan B. îi cunoștea pe ceilalți suspecți prin relația lui cu pictura, iar mama îl consideră „naiv” și „ușor de influențat”, menționând că ar fi singurul fără cazier judiciar. Cei trei suspecți ar fi dorit să se prevaleze de dreptul de a tăcea, iar materialul notează că starea lor interioară ar fi fost vizibilă în sala de judecată. [...]
Departamentul Justiției din SUA cere anularea condamnărilor pentru „conspirație sedițioasă” în dosarul Capitoliu , o mișcare care, dacă va fi acceptată de un judecător, ar elimina cele mai grave verdicte din ancheta federală privind atacul din 6 ianuarie 2021 și ar schimba semnificativ linia de aplicare a legii în astfel de cazuri, potrivit news.ro . Solicitarea vizează condamnările pentru conspirație sedițioasă ale unor membri ai grupărilor Proud Boys și Oath Keepers , considerate până acum una dintre victoriile importante ale administrației Biden în urmărirea penală a celor acuzați că au inspirat atacul asupra Capitoliului. Ce s-ar schimba dacă instanța acceptă cererea Dacă un judecător aprobă solicitarea, ar fi șterse cele mai grave condamnări din ancheta extinsă privind revolta de la Capitoliu, descrisă ca una dintre cele mai mari investigații federale din istoria SUA. Demersul vine în contextul în care președintele Donald Trump a criticat constant urmărirea penală de după 6 ianuarie, pe care a numit-o o nedreptate împotriva susținătorilor săi, referindu-se la unii dintre cei închiși drept „ostatici”. Contextul politic și juridic: grațieri și anulări În prima zi de mandat, Trump a acordat grațieri pentru peste 1.000 de persoane condamnate în legătură cu atacul: toți inculpații, cu excepția a 14 persoane, au fost grațiați, iar în cazul celor 14 pedepsele au fost comutate. Potrivit unei surse familiare citate în material, o persoană a fost grațiată în martie 2025, iar o a doua a avut condamnarea anulată în acest an. Departamentul afirmă acum că pentru ceilalți 12 — opt membri și asociați ai Oath Keepers și patru ai Proud Boys — condamnările ar trebui anulate. Cine sunt inculpații vizați Conform informațiilor prezentate, anularea ar putea privi: Oath Keepers : Stewart Rhodes, Kelly Meggs, Kenneth Harrelson, Jessica Watkins, Roberto Minuta, Edward Vallejo, Joseph Hackett și David Moerschel; Proud Boys : Ethan Nordean, Joseph Biggs, Zachary Rehl și Dominic Pezzola. Nick Smith, avocatul lui Ethan Nordean, a declarat pentru CNN că este „recunoscător” Departamentului Justiției pentru efortul de a anula condamnarea clientului său și a susținut că este bine ca acuzațiile de sedițiune să nu fie folosite pentru „proteste care se transformă în revolte”. De ce contează: semnal pentru strategia de urmărire penală Anularea condamnărilor ar reprezenta și o lovitură majoră pentru Departamentul de Justiție din perioada Biden, care a argumentat în trei procese că atacul nu a fost doar un protest politic scăpat de sub control, ci un atac violent asupra democrației și un efort de a-l împiedica pe Joe Biden să ajungă la Casa Albă. Xochitl Hinojosa, fost director al Biroului de Afaceri Publice al Departamentului de Justiție în mandatul lui Biden, a spus că decizia administrației Trump „a oferit încă un semn de recunoaștere” persoanelor care au conspirat împotriva guvernului SUA, au luat cu asalt Capitoliul și au atacat forțele de ordine. În paralel, ancheta federală a rămas una de amploare: procurorii au acuzat peste 1.580 de persoane și au obținut aproximativ 1.270 de condamnări, după ce Departamentul de Justiție și FBI au lansat o investigație națională pentru identificarea și arestarea participanților la revoltă. [...]
