Știri
Știri din categoria Justiție
Președintele Nicușor Dan spune că va declanșa referendumul pe justiție în cel mult o lună, un calendar care mută discuția din zona politică în cea de implementare și ridică miza pe capacitatea administrativă de a organiza rapid consultarea, potrivit Digi24.
Șeful statului a făcut declarația după ce a fost întrebat la Europa FM dacă mai face referendumul din sistemul de justiție. El a afirmat că demersul rămâne în picioare și că, după anunț, s-a lucrat la „structura informatică” necesară.
„Sigur că da. De la momentul în care l-am anunţat, ne-am apucat de structura informatică, nu cred că mai departe de o lună, din momentul ăsta.”
Întrebat despre sensul referendumului, în contextul în care a făcut numiri în justiție, Nicușor Dan a argumentat că tema depășește zona parchetelor, pe care le descrie ca fiind doar o parte a sistemului.
El a detaliat că Parchetul ține de cercetarea penală a presupuselor infracțiuni, dar că în „lumea justiției” intră și componenta judecătorilor, atât în penal, cât și în civil, precum și „raportul între judecători”.
Materialul Digi24 nu precizează data exactă a declanșării referendumului și nici întrebarea/întrebările care ar urma să fie supuse votului, astfel că, la acest moment, impactul concret depinde de forma finală a consultării și de pașii procedurali care vor urma.
Recomandate
Curtea Constituțională a amânat până pe 21 octombrie decizia privind sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care schimbă regulile de decarbonizare în energie, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: până la verdict, rămâne sub semnul întrebării dacă noile condiții pentru închiderea capacităților pe cărbune și pentru autorizarea unor noi unități sunt compatibile cu Constituția și cu obligațiile asumate de România. Parlamentul a trimis pe 7 august președintelui, pentru promulgare, Legea de modificare și completare a ordonanței de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. Șeful statului a sesizat CCR, iar Curtea urma să discute cauza miercuri, însă dezbaterile au fost reprogramate pentru 21 octombrie, conform aceleiași surse. Ce schimbă legea contestată Actul normativ intervine asupra mecanismului juridic de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă și asupra condițiilor în care pot fi autorizate anumite capacități pe cărbune. În esență, modificările descrise în sesizare includ: condiționarea scoaterii din exploatare a unor capacități existente de instalarea și punerea în funcțiune a unor „capacități energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”; instituirea unor excepții de la interdicția punerii în funcțiune a unor noi capacități pe cărbune; condiționarea, în anumite situații, a emiterii licențelor și permiselor necesare de obținerea unui aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. De ce invocă președintele neconstituționalitatea În argumentația transmisă Curții, președintele susține că intervențiile legislative modifică substanțial mecanismul decarbonizării și pot afecta atât îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cât și obiectivul constituțional al protecției mediului. Sesizarea vizează, între altele, compatibilitatea dispozițiilor criticate cu obligațiile europene și cu exigențele constituționale din materia protecției mediului și a politicii energetice, dar și cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, respectiv limitele constituționale ale competențelor autorităților publice. Un punct central este riscul ca retragerea capacităților existente să depindă de realizarea unei capacități alternative fără un termen maximal „suficient de determinat” și fără garanții juridice efective, ceea ce ar putea face măsura de reducere a impactului asupra mediului lipsită de caracter efectiv. „Aceste norme constituționale nu stabilesc un anumit model energetic și nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităților pe cărbune. Ele stabilesc însă un standard constituțional autonom de protecție a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea și modificarea instrumentelor prin care această protecție este realizată”, se susține în sesizare. Președintele mai arată că analiza trebuie făcută și independent de dreptul UE, PNRR și obligațiile europene privind decarbonizarea, prin raportare la articolele 35 și 135 alin. (2) lit. e) din Constituție. Ce urmează CCR va relua dezbaterile pe 21 octombrie. Până atunci, rămâne în așteptare un verdict care poate influența direct arhitectura legală a retragerii treptate a capacităților pe cărbune și condițiile de autorizare în sectorul energetic, inclusiv prin introducerea unor avize suplimentare în procedurile de licențiere și autorizare. [...]
DIICOT a deschis un nou dosar în care Călin Georgescu este suspectat că a încercat să compromită măsuri de supraveghere tehnică , prin identificarea unor eventuale mijloace de înregistrare din locuința sa și prin tentative de a perturba sistemele informatice folosite de anchetatori, potrivit Antena 3 . Miza operațională a cazului este legată de protejarea probelor digitale și a infrastructurii de supraveghere în anchete penale. Procurorii susțin că Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat de 35 de ani să „scaneze” și să verifice casa din comuna Mogoșoaia , cu scopul de a identifica „mijloacele tehnice de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare” și de a altera date informatice ori a perturba funcționarea sistemelor informatice folosite pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică. Conform informațiilor Antena 3, Georgescu este audiat la DIICOT. Ce fapte investighează DIICOT În comunicatul citat, DIICOT arată că, pe 21 octombrie 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară în București, într-o cauză ce vizează: operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (autorat și instigare); tentativă la alterarea integrității datelor informatice; tentativă la perturbarea funcționării sistemelor informatice. Potrivit DIICOT, demersul de scanare/verificare a imobilului ar fi avut loc la 26 septembrie 2026, după o percheziție domiciliară efectuată la 21 septembrie 2026 la locuința din Mogoșoaia, într-un dosar în care fuseseră dispuse și măsuri de supraveghere tehnică, împrejurări despre care procurorii spun că erau cunoscute de cei doi suspecți. De ce contează: integritatea probelor și a supravegherii tehnice În esență, acuzațiile descriu o posibilă încercare de a afecta instrumente și date folosite de organele judiciare în supravegherea tehnică, zonă în care probele sunt, de regulă, digitale și dependente de funcționarea unor sisteme informatice. Procurorii precizează însă că „rezultatul urmărit” – alterarea datelor și perturbarea ori deteriorarea mijloacelor tehnice – nu s-a produs „din motive independente de voința suspecților”. DIICOT mai arată că audierile au loc la sediul structurii centrale, iar acțiunea este sprijinită de jandarmii Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Situația juridică a lui Călin Georgescu În acest dosar, Călin Georgescu este acuzat de instigare la infracțiunea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Antena 3 mai notează că fostul candidat la alegerile prezidențiale se află în continuare în arestul central, iar judecătorii de la Curtea de Apel urmează să decidă vineri dacă va fi eliberat și plasat în arest la domiciliu. [...]
Guvernul Bolojan nu va aloca acum bani pentru restanțele salariale ale magistraților, invocând imposibilitatea unei rectificări bugetare cât timp este demis , potrivit HotNews . Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), iar decizia instanței este definitivă și executorie, cu termene și penalități prevăzute explicit. Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a spus că Executivul „interimar” nu poate face rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma necesară. Ea a susținut că Guvernul a încercat să evite situația „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”. Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere Conform informațiilor citate de HotNews de la reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând „de astăzi”, pentru a începe procedurile de alocare a banilor. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că obligația vizează demararea „procedurii de conformare voluntară”, adică inițierea demersurilor pentru stingerea datoriilor. Hotărârea Curții de Apel București , menținută integral de instanța supremă, prevede și sancțiuni în cazul neexecutării în termen: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Ce a decis ÎCCJ și de ce contează bugetar Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor și a menținut decizia din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă și executorie. În comunicarea instanței, ÎCCJ acuză „caracterul nelegal” al conduitei autorităților executive pentru neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată „certe”, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin acte normative de eșalonare. Instanța mai afirmă că statul nu poate recunoaște datoria prin propriile acte și, simultan, să refuze resursele pentru executarea ei. Ce urmează: presiunea se mută pe viitorul guvern Potrivit HotNews, viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, ar urma să fie obligat să plătească restanțele salariale, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul a avut o miză de circa 1 miliard de euro și pronunțarea soluției a fost amânată de șapte ori, în timp ce ÎCCJ a susținut în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani. [...]
DIICOT a făcut 42 de percheziții într-un dosar cu componentă transfrontalieră, vizând o rețea suspectată că a spălat în România bani obținuți din infracțiuni comise în SUA , potrivit Biziday . Ancheta vizează importuri de autoturisme de lux din Statele Unite, pentru care ar fi fost folosite documente falsificate la autoritatea vamală, cu scopul diminuării taxelor vamale. Perchezițiile au avut loc în București și în județele Argeș, Vâlcea și Dolj, fiind efectuate de procurorii DIICOT împreună cu polițiști din Constanța. Cauza privește infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea, la autoritatea vamală, a unor documente vamale de transport sau comerciale falsificate. Miza anchetei: importuri de mașini de lux și taxe vamale diminuate DIICOT suspectează că, pe parcursul anului 2021, mai mulți cetățeni români ar fi inițiat și constituit o grupare de criminalitate organizată pentru a obține profituri materiale prin prezentarea de acte falsificate la vamă. Scopul ar fi fost reducerea taxelor vamale datorate pentru importuri de autoturisme de lux din SUA. Cooperare cu FBI și suspiciuni de spălare a banilor în România În urma investigațiilor derulate în cooperare cu reprezentanții FBI, anchetatorii susțin că membrii grupului ar fi acționat și pe teritoriul SUA, unde ar fi comis infracțiuni de furt, înșelăciune și tâlhărie. Ulterior, banii obținuți ar fi fost „spălați” în România prin achiziția de: proprietăți imobiliare; autoturisme de lux; bijuterii. [...]
Un șofer din Germania a rămas fără permis pentru doi ani și a primit o amendă de 13.500 euro (aprox. 67.500 lei) după ce a blocat timp de 6 km o ambulanță aflată în misiune , potrivit PiataAuto . Cazul, petrecut pe traseul B17, a ajuns în instanță la Augsburg, unde judecătorii au stabilit sancțiuni care ridică miza juridică pentru comportamentele ce împiedică intervențiile de urgență. Din relatarea preluată de publicație de la presa germană AMS reiese că ambulanța avea girofarul pornit, iar șoferul acesteia a încercat să obțină culoar inclusiv prin claxoane suplimentare. Cu toate acestea, un bărbat de 36 de ani ar fi continuat să ruleze în fața ambulanței, fără să-i permită depășirea, pe o distanță de circa 6 km. Întârziere la pacient și acuzații reținute de instanță Consecința directă a fost o întârziere de 5 minute a echipajului medical la pacient, conform aceleiași surse. Dosarul a fost gestionat de poliție și procurori din Augsburg, care au constatat și depășiri repetate ale limitelor de viteză. Instanța din Augsburg a reținut mai multe capete de acuzare, inclusiv: constrângerea ambulanței și periclitarea activității acesteia; „curse de stradă”; depășiri de viteză. Sancțiunile: permis anulat și amendă calculată pe „zile-amendă” Judecătorii au dispus anularea completă a permisului de conducere, iar timp de 2 ani șoferul nu va avea dreptul să solicite un nou permis. După această perioadă, dacă va dori să conducă din nou, va trebui să refacă școala de șoferi și să susțină examenele. Pe lângă interdicția de a conduce, șoferul a primit o amendă de 13.500 euro (aprox. 67.500 lei), calculată ca 180 de zile la o rată standardizată de 75 euro pe zi, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează Verdictul poate fi contestat la o instanță superioară, însă, potrivit relatării, șansele de reducere a sancțiunii sunt considerate mici în contextul gravității faptelor. Sursa nu oferă detalii suplimentare despre starea pacientului sau despre eventuale consecințe medicale ale întârzierii. [...]
Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]
