Știri
Știri din categoria Justiție
Condamnarea definitivă a unui fost director din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene întărește riscul penal pentru „taxele” cerute din salariile subordonaților, într-un caz în care instanța a dispus și confiscarea sumelor primite, potrivit Agerpres.
Dragoș Adrian Iorga a fost condamnat definitiv, joi, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București, care i-a respins apelul și a menținut condamnarea dată în noiembrie 2025 de Tribunalul București.
Instanța a dispus și confiscarea sumei de 75.600 lei, reprezentând banii primiți de Iorga ca „taxă” de la subordonații săi.
Potrivit procurorilor, la începutul anului 2021, Iorga – la acel moment director al Organismului Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman, Regiunea București-Ilfov – ar fi ajutat două persoane să ocupe, prin concurs, două posturi într-un proiect derulat prin instituția pe care o conducea, prin remiterea nelegală a subiectelor și a răspunsurilor corecte.
În schimb, anchetatorii susțin că ar fi pretins de la fiecare dintre cele două persoane câte 1.500 lei lunar, de la primirea primului salariu și până la 30 noiembrie 2023, data finalizării proiectului. Conform înțelegerii descrise de DNA, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, ar fi încasat în total 75.600 lei.
La judecarea pe fond, Tribunalul București a respins solicitarea DNA privind confiscarea extinsă a unor sume și bunuri, menționate în dosar ca fiind vizate: 10.000 dolari (aprox. 46.000 lei), 11.000 euro (aprox. 55.000 lei), 174.600 lei, precum și 62,5 grame de lingouri de aur.
În timpul anchetei, DNA a făcut percheziții la domiciliul și biroul lui Iorga din București, de unde au fost ridicate, între altele, 174.600 lei, 10.000 de dolari, 11.000 euro și lingouri de aur cu o greutate totală de 65,2 grame, mai arată informațiile din dosar.
Recomandate
Tribunalul București a suspendat temporar reorganizarea Primăriei Capitalei , blocând aplicarea noii organigrame aprobate de Consiliul General, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine după o acțiune în instanță a Sindicatului Forum și înseamnă că schimbările administrative nu pot fi puse în practică până la judecarea pe fond. Reorganizarea fusese inițiată de Ciprian Ciucu și aprobată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) nr. 106 din 2 aprilie 2026 . Sindicatul a contestat demersul, iar instanța a admis parțial cererea. Ce a suspendat instanța și până când Tribunalul București a decis suspendarea executării: HCGMB nr. 106/02.04.2026, actul prin care a fost aprobată noua organigramă a aparatului de specialitate al primarului general; Dispozițiilor Primarului General nr. 591/15.04.2026 și nr. 592/15.04.2026, prin care reorganizarea urma să fie pusă în aplicare; metodologiilor aprobate prin cele două dispoziții. Măsura este valabilă „până la pronunțarea instanței de fond”, iar hotărârea este „executorie de drept”, conform soluției publicate pe portalul instanțelor și citate de publicație. Miza operațională: reorganizarea rămâne în așteptare Suspendarea are un efect direct asupra funcționării administrative: implementarea noii organigrame și a metodologiilor aferente este oprită, cel puțin până la soluția pe fond. În practică, asta înseamnă că Primăria nu poate continua, în baza actelor suspendate, pașii de reorganizare aprobați în aprilie. Ce urmează procedural Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, mai arată soluția instanței citată în articol. [...]
CSM a trimis Comisiei Europene o hotărâre care include o „listă neagră” cu publicații și ONG-uri critice , potrivit G4Media . Demersul ridică o problemă de funcționare instituțională și de reglementare informală a spațiului public: o autoritate-cheie a sistemului judiciar ajunge să inventarieze și să transmită către Bruxelles actori considerați „dușmani ai justiției”, într-un context în care aceștia au publicat investigații sau poziții critice. Hotărârea, adoptată săptămâna trecută de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost transmisă marți Comisiei Europene, conform anunțului instituției. În document este inclusă o listă de materiale și entități prezentate ca fiind ostile justiției. Cine apare pe „lista neagră”, potrivit articolului În enumerarea descrisă de publicație apar atât instituții media, cât și organizații civice și alte persoane publice. Sunt menționate: publicații: G4Media, Recorder, Presshub, Europa Liberă; organizații: Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum; influenceri și politicieni (fără a fi detaliați în textul disponibil). G4Media notează că materialele vizate au avut ca temă, între altele, „corupția din sistemul de justiție”, „eliberarea pe bandă rulantă a corupților”, „modul în care judecătorii își măresc singuri veniturile prin sentințe” și „conduita profesională a Liei Savonea”, indicată drept șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție și membru CSM. Reacții și acuzația de intimidare Publicația arată că a respins acuzațiile formulate de Secția pentru Judecători și a denunțat „tentativa de intimidare” și „derapajul autoritarist” al instituției. Totodată, articolul susține că Secția pentru Judecători a CSM a numărat articolele publicate de G4Media pe teme legate de justiție și că ar fi „pentru prima oară când o instituție publică are o astfel de conduită față de o instituție media”. Context: poziție publică semnată de ONG-uri și jurnaliști Săptămâna trecută, „zeci de organizații neguvernamentale, asociații profesionale, grupuri de inițiativă civică, jurnaliști, activiști și cetățeni” au semnat o poziție publică publicată de ActiveWatch, care critică Hotărârea nr. 1348/9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători a CSM. Documentul este descris ca „incompatibil cu principiile dialogului democratic și ale statului de drept” și ca o „tentativă de cenzură și intimidare”, potrivit articolului. În lipsa textului integral al hotărârii în informațiile furnizate, nu rezultă din sursă ce consecințe administrative sau procedurale produce lista și nici care este temeiul exact invocat pentru includerea actorilor menționați. [...]
Guvernul Adrian Veștea vrea să creeze secții specializate pentru mediul de afaceri , o măsură care ar putea schimba modul în care sunt judecate litigiile comerciale și ar reduce timpii de soluționare în instanțe, potrivit Mediafax , care a consultat programul de guvernare. Programul își fixează, la nivel general, obiectivul unei justiții „eficiente, accesibile, imparțiale și independente”, cu accent pe modernizarea infrastructurii, criterii de performanță, reformă legislativă, digitalizare și accelerarea recuperării prejudiciilor din infracțiuni. „Modernizarea infrastructurii şi eficientizarea activităţii, pe baza unor criterii de performanţă sporite şi reformă legislativă. Combaterea infracţionalităţii, accelerarea recuperării prejudiciilor din infracţiuni şi măsuri sporite de protejare a victimelor. Digitalizarea instituţională şi funcţională. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi separarea puterilor în stat. Dialog şi cooperare instituţională şi interprofesională.” Ce se schimbă pentru litigii comerciale și pentru companii În zona de „Justiție pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri”, documentul include mai multe măsuri cu impact direct asupra companiilor și a disputelor comerciale, între care: secții specializate pentru mediul de afaceri , „începând cu cele 15 municipii în care funcționează curți de apel”; un corp de specialiști pentru completele specializate în litigii de achiziții publice ; simplificarea procedurilor comerciale, cu scopul declarat de a încuraja investițiile; promovarea unor instrumente alternative proceselor în instanță (mediere, arbitraj, proceduri notariale); instituirea cadrului legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor cu profesioniști; cooperare cu mediul de afaceri pentru îmbunătățirea legislației aplicabile afacerilor. Reducerea „inflației de cauze” și managementul volumului de dosare Programul propune și reglementarea mecanismelor legale pentru un volum „optim” de activitate al magistraților , cu obiectivul unui timp rezonabil de soluționare. În același pachet apare și ideea introducerii unor proceduri de filtrare a sesizării instanțelor , pentru a reduce numărul de cauze care „nu necesită o soluționare judiciară”. Pe resurse umane, documentul menționează reintegrarea magistraților pensionari și majorarea perioadei de revenire în sistem „de la 3 ani la 7 ani”, cu argumentul diminuării cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale. Alte direcții: anticorupție, Inspecția Judiciară, digitalizare și PNRR Pe componenta de combatere a infracționalității, programul include creșterea eficienței împotriva traficului de persoane, traficului de droguri, evaziunii fiscale și corupției, precum și reevaluarea legislației privind incriminarea evaziunii fiscale . În zona de funcționare a sistemului, este prevăzută reevaluarea organizării și funcționării Inspecției Judiciare „pentru eficientizarea activității acesteia”, precum și reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor. La digitalizare, documentul vorbește despre generalizarea dosarului electronic, comunicare prin mijloace electronice, „domiciliu electronic”, conexiuni cu platformele altor instituții și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, plus revizuirea normelor de procedură pentru compatibilizarea cu procesele digitale, inclusiv la distanță. În relația cu finanțarea europeană, programul menționează respectarea țintelor și jaloanelor din PNRR și precizează că orice modificare a legilor justiției ar urma să fie făcută în cooperare și negociere cu Comisia Europeană , pentru a nu periclita PNRR. [...]
O eventuală decizie a CCR privind un conflict juridic constituțional nu ar anula automat desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar Guvernul ar urma să funcționeze cu „capacitate juridică deplină”, potrivit unei analize făcute de fostul judecător constituțional Tudorel Toader , citat de Euronews . Miza este una de reglementare: ce efecte poate produce o hotărâre a Curții asupra unui act deja emis de președinte și asupra unui executiv deja învestit. Toader susține că, chiar dacă CCR ar constata existența unui conflict juridic de natură constituțională, asta nu înseamnă „automat” anularea desemnării premierului. În logica sa, Curtea se pronunță asupra existenței conflictului și asupra modului de evitare a unor situații similare, nu asupra „blocării” imediate a funcționării Guvernului. Ce poate decide CCR și cu ce majoritate Întrebat despre posibilitatea unor interpretări diferite în cadrul Curții în legătură cu desemnarea lui Adrian Veștea, Toader a indicat că acestea ar deveni vizibile dacă decizia nu va fi adoptată în unanimitate, punctând pragul minim de voturi necesar. „Important este punctul de vedere a cinci judecători, pentru că deciziile se adoptă cu minim cinci voturi într-un fel sau altul”. De ce nu ar exista un „blocaj” după o sesizare În contextul posibilității ca PNL să sesizeze Curtea Constituțională după desemnare, Toader afirmă că o constatare a conflictului nu ar produce, prin ea însăși, un efect direct asupra desemnării, deoarece nu ar exista un blocaj instituțional. În explicația sa, atunci când CCR soluționează conflicte juridice de natură constituțională, stabilește: dacă a existat sau nu conflictul; prin ce fapt a fost generat; ce trebuie făcut pentru ca astfel de situații să nu se repete; ce măsuri sunt necesare pentru ieșirea din blocaj, dacă există un blocaj. Necunoscuta: efecte retroactive sau doar pentru viitor Elementul rămas incert, potrivit lui Toader, este dacă instanța constituțională ar putea decide „retroactiv” cu privire la decretul președintelui sau dacă se va aplica regula generală din Constituție, conform căreia deciziile CCR produc efecte juridice pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial. În această ipoteză, Toader indică un scenariu practic: până la publicarea deciziei, Guvernul ar fi deja învestit și ar funcționa „în deplină capacitate”, ceea ce ar limita efectele imediate ale unei eventuale hotărâri a Curții asupra desemnării premierului. [...]
Operațiunea „JUPITER 5” a blocat active de 141,4 milioane lei prin măsuri asigurătorii , într-o acțiune națională care a vizat în principal infracțiuni economice și de criminalitate organizată, potrivit Mediafax , care citează bilanțul anunțat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) . Operațiunea s-a desfășurat în perioada 8–12 iunie 2026, sub coordonarea PÎCCJ și a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) , și a acoperit 300 de dosare penale la nivel național. Miza: recuperarea prejudiciilor și limitarea câștigurilor din infracțiuni În bilanțul transmis, PÎCCJ arată că în dosarele instrumentate au fost instituite măsuri asigurătorii în cuantum total de 141.435.164 lei . Astfel de măsuri vizează, în practică, indisponibilizarea bunurilor pentru a crește șansele de recuperare a prejudiciilor și de executare a eventualelor confiscări dispuse de instanțe. Dimensiunea operațională: percheziții, mandate de aducere și suspecți Conform datelor comunicate de PÎCCJ, în cadrul „JUPITER 5” au avut loc: 258 de acțiuni operative ; 1.170 de mandate de percheziție domiciliară ; 535 de mandate de aducere ; activități care au vizat 403 suspecți . Măsuri preventive față de 166 de persoane În urma activităților, au fost dispuse măsuri preventive față de 166 de persoane , astfel: 59 de măsuri preventive ale reținerii; 8 măsuri de arestare preventivă; 3 măsuri de arest la domiciliu; 96 de măsuri preventive restrictive de drepturi (control judiciar), dintre care 2 pe cauțiune . Ce tipuri de infracțiuni au fost vizate Cele 300 de dosare au vizat, „în principal”, investigarea unor fapte precum: evaziune fiscală, înșelăciune, contrabandă, delapidare; nerespectarea regimului fiscal, contrafacere; nerespectarea legislației privind protecția mediului; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; infracțiuni la regimul silvic, furt; infracțiuni de serviciu și de corupție, precum și alte fapte prevăzute de legea penală. Bunuri ridicate și indisponibilizate PÎCCJ mai precizează că au fost ridicate și indisponibilizate bunuri, între care: aproximativ 600.000 de țigarete de contrabandă; peste 10.000 de articole pirotehnice ; 55 de arme neletale și 40 de arme letale; peste 69 de tone de deșeuri și substanțe periculoase; 790 de litri de motorină; 583 mc de material lemnos; 137 de instrumente muzicale și 12.073 piese componente; peste 8.000 de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte; 250 de grame de bijuterii din aur; 458.590 lei . [...]
Procurorii au impus control judiciar 60 de zile într-un dosar de evaziune fiscală în care este cercetat influencerul Makaveli (Virgil Alexandru Zidaru), iar măsura vine la pachet cu restricții și obligații care îi limitează activitatea și mobilitatea, potrivit Mediafax . După aproape o oră de audieri la Parchetul General , Makaveli și-a recunoscut fapta, iar procurorii au dispus controlul judiciar pentru 60 de zile. În fața jurnaliștilor, acesta a susținut că dosarul vizează „taxe pe cadourile” primite pe TikTok și a afirmat că nu și-a declarat veniturile pentru că „nu am avut timp”. Prejudiciul: calculele autorităților vs. declarațiile suspectului În timp ce Makaveli a declarat că prejudiciul ar fi „undeva la 38.000 de euro”, autoritățile au calculat în cazul lui un prejudiciu de 531.047 lei (din care 235.348 lei obligație fiscală principală și 295.699 lei dobânzi și penalități), conform informațiilor citate de publicație. În același dosar, Makaveli este una dintre persoanele cercetate pentru evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la evaziune fiscală, într-o cauză cu un prejudiciu total estimat la aproximativ 3.324.147 lei , potrivit articolului. Ce presupune controlul judiciar: restricții și supraveghere electronică Pe durata controlului judiciar, Makaveli are o serie de obligații, între care: să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat; să anunțe schimbarea locuinței; să se prezinte la poliția desemnată pentru supraveghere, conform programului stabilit; să nu părăsească România fără încuviințare; să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; să nu comunice, direct sau indirect, cu suspecții din cauză; să comunice lunar informații relevante despre mijloacele sale de existență. Contextul audierilor Makaveli a fost dus vineri la Parchetul General pentru audieri, după ce a petrecut o noapte în Arestul Central al Poliției Capitalei. Potrivit articolului, primele audieri au avut loc joi, iar în cursul aceleiași zile i s-ar fi făcut rău și ar fi fost dus sub escortă la Spitalul Floreasca , fiind readus ulterior la audieri. Publicația notează și că, potrivit G4 Media, Makaveli ar fi fost consilier al Dianei Șoșoacă și ar fi făcut parte din campania lui Călin Georgescu de promovare pe TikTok în perioada alegerilor prezidențiale din 2024. [...]
