Știri
Știri din categoria Justiție
Condamnarea definitivă a unui fost director din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene întărește riscul penal pentru „taxele” cerute din salariile subordonaților, într-un caz în care instanța a dispus și confiscarea sumelor primite, potrivit Agerpres.
Dragoș Adrian Iorga a fost condamnat definitiv, joi, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București, care i-a respins apelul și a menținut condamnarea dată în noiembrie 2025 de Tribunalul București.
Instanța a dispus și confiscarea sumei de 75.600 lei, reprezentând banii primiți de Iorga ca „taxă” de la subordonații săi.
Potrivit procurorilor, la începutul anului 2021, Iorga – la acel moment director al Organismului Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman, Regiunea București-Ilfov – ar fi ajutat două persoane să ocupe, prin concurs, două posturi într-un proiect derulat prin instituția pe care o conducea, prin remiterea nelegală a subiectelor și a răspunsurilor corecte.
În schimb, anchetatorii susțin că ar fi pretins de la fiecare dintre cele două persoane câte 1.500 lei lunar, de la primirea primului salariu și până la 30 noiembrie 2023, data finalizării proiectului. Conform înțelegerii descrise de DNA, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, ar fi încasat în total 75.600 lei.
La judecarea pe fond, Tribunalul București a respins solicitarea DNA privind confiscarea extinsă a unor sume și bunuri, menționate în dosar ca fiind vizate: 10.000 dolari (aprox. 46.000 lei), 11.000 euro (aprox. 55.000 lei), 174.600 lei, precum și 62,5 grame de lingouri de aur.
În timpul anchetei, DNA a făcut percheziții la domiciliul și biroul lui Iorga din București, de unde au fost ridicate, între altele, 174.600 lei, 10.000 de dolari, 11.000 euro și lingouri de aur cu o greutate totală de 65,2 grame, mai arată informațiile din dosar.
Recomandate
Înalta Curte ar putea valida extinderea unui spor care urcă veniturile unor magistrați cu circa 60% , într-o decizie așteptată luni și cu potențial impact bugetar dacă mecanismul se aplică pe scară mai largă, potrivit G4Media . Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dezbate luni, 20 aprilie 2026, o sesizare a Curții de Apel București (CAB) privind „sporul SIIJ” (fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție). Miza: dacă sporul de 2% pe zi trebuie primit de toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel sau doar de cei care îndeplineau aceste condiții în perioada de funcționare a fostei secții (2018–2022). Ce decide ÎCCJ și de ce contează financiar CAB cere ÎCCJ o rezolvare de principiu asupra naturii acestui drept: dacă procentul de 2% este un element al indemnizației de încadrare (salariul de bază din sistem) care poate intra în mecanismul de „egalizare la nivel maxim” în situații comparabile, ori un beneficiu individualizat, dependent de contextul normei inițiale. În funcție de răspuns, decizia ar putea: să consolideze includerea sporului în indemnizația de încadrare pentru o categorie de magistrați; să deschidă calea extinderii către toți magistrații care ating pragul de 18 ani vechime și grad de Curte de Apel, nu doar către cei eligibili în intervalul 2018–2022. Context: ordinul Liei Savonea și efectul de „contopire” în salariu Demersul vine după un ordin din martie 2026 al președintei ÎCCJ, Lia Savonea, care a introdus „sporul SIIJ” în salariul de bază al magistraților care îndeplineau condițiile de a activa la SIIJ, arată publicația. G4Media notează că ordinele pot fi atacate în contencios administrativ, însă o decizie a completului de dezlegare a unor chestiuni de drept „ar putea cimenta acest ordin”. Potrivit explicațiilor din articol, includerea sporului de 2% pe zi „pentru toate zilele calendaristice” ar echivala cu o majorare de circa 60% din brut pentru magistrații vizați (cei care, în perioada SIIJ, aveau 18 ani vechime și grad de Curte de Apel). Cine ar fi deja vizat și ce sume sunt menționate Conform estimărilor citate de G4Media din propriile surse, cel puțin 1.000 de magistrați ar beneficia de majorarea acordată prin ordin, iar creșterea ar fi de 12.000–13.000 de lei în plus la salariu. În plus, aceeași sursă arată că decizia de luni ar putea extinde sporul la toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel, nu doar la cei care îndeplineau condițiile în perioada 2018–2022. [...]
Reluarea dosarului Tel Drum redeschide riscul anulării unor probe-cheie, după ce Înalta Curte a scos din joc interceptările pe mandate de siguranță națională. Procesul în care Liviu Dragnea și alți inculpați sunt judecați pentru corupție și fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total indicat de anchetatori de peste 100 de milioane de lei, a reintrat pe rolul Tribunalului București, iar apărarea atacă acum legalitatea probelor invocând posibile „echipe operative” mixte DNA–SRI, potrivit Libertatea . Miza imediată este una de procedură, dar cu efect direct asupra fondului: dacă instanța constată nereguli privind cooperarea dintre instituții sau modul de punere în executare a supravegherii tehnice, anumite probe pot fi declarate nule, ceea ce poate schimba substanțial parcursul dosarului. De ce contează: dosar de corupție cu fonduri UE și prejudiciu de peste 100 mil. lei În dosarul Tel Drum, Dragnea este judecat pentru infracțiuni de corupție și fraude cu fonduri europene, iar prejudiciul total este indicat la 110.319.550 lei (în text este menționat și echivalentul de 22.063.910 euro ). Potrivit rechizitoriului citat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și ANAF s-au constituit părți civile cu sume detaliate în dosar, în timp ce Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă. Cum s-a ajuns la reluare: interceptări declarate nelegale Procedura de cameră preliminară a fost suspendată 1 an, 7 luni și 12 zile , interval în care Înalta Curte a verificat legalitatea încheierilor prin care au fost autorizate mandatele de interceptare puse în executare cu sprijinul SRI. Este vorba despre 31 de mandate de interceptare autorizate în perioada 29.08.2007–17.08.2009 , în baza legii siguranței naționale. La 29 mai 2025 , instanța supremă a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate și a anulat probele rezultate din ele. Contextul mai larg, prezentat în material, este seria de decizii ale Curții Constituționale care au limitat implicarea SRI în dosare penale și utilizarea anumitor tipuri de înregistrări: Decizia 51/2016 (implicarea SRI ca „alte organe specializate ale statului”), Decizia 26/2019 (protocoalele dintre Parchetul General și SRI), Decizia 55/2020 (utilizarea înregistrărilor obținute pe mandate de siguranță națională în procese penale). Noua linie de apărare: „echipe operative” DNA–SRI și cereri de adrese La reluarea camerei preliminare, la 20 februarie 2026 , avocații au cerut Tribunalului București să trimită adrese către DNA și SRI pentru a lămuri dacă, în această cauză, au existat „echipe operative” mixte și în ce a constat cooperarea dintre instituții, inclusiv în legătură cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În încheierea de ședință din 20.02.2026, instanța consemnează solicitări distincte formulate de inculpați și de societatea Tel Drum, inclusiv cereri de clarificări privind aplicarea unui protocol DNA–SRI (menționat în material ca fiind nr. 00750/04.02.2009) și solicitări de atașare a unor dosare. Următorul termen al procedurii de cameră preliminară a fost stabilit pentru 17 aprilie 2026 , la Tribunalul București. Cine este trimis în judecată și pentru ce perioadă Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu , fapte plasate în perioada 2001–2017 , în legătură cu atribuirea unor contracte „cu dedicație” către Tel Drum SA și obținerea, prin fraudă, de fonduri europene și naționale. În dosar au mai fost trimise în judecată alte opt persoane și societatea Tel Drum . Ce urmează depinde de soluțiile din camera preliminară, etapă în care instanța verifică legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală; în funcție de concluzii, dosarul poate merge mai departe cu probele rămase sau poate fi afectat prin excluderi suplimentare. [...]
Decizia ÎCCJ care limitează competența DGA a dus la anularea probelor și la o achitare într-un dosar de trafic de influență, după ce Curtea de Apel București a constatat nulitatea actelor de urmărire penală întocmite de polițiștii anticorupție. Potrivit G4Media , beneficiarul efectului direct este Bogdan Crefelean, fost șef de cabinet al deputatei AUR Gianina Șerban, condamnat în primă instanță la închisoare cu suspendare. În iulie 2025, Tribunalul Ilfov îl condamnase pe Crefelean la un an și trei luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ancheta fusese făcută de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu polițiști ai Direcției Generale Anticorupție (DGA), structură din Ministerul Afacerilor Interne. De ce contează: probele strânse de DGA pot fi eliminate din dosare cu politicieni În 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (prin completul pentru recurs în interesul legii – RIL) a stabilit că lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA nu mai pot efectua, prin delegare de la Parchet, anchete penale în dosare care vizează funcționari publici sau politicieni. Excepția menționată: cazurile în care sunt implicați angajați ai MAI (de exemplu polițiști, jandarmi sau pompieri). Pe baza acestei decizii, Crefelean a atacat condamnarea, iar Curtea de Apel București a anulat „toate actele de la dosar” realizate de DGA, inclusiv procesul-verbal de flagrant, înregistrări audio-video, fotografii, declarații ale martorilor și denunțătorilor și măsuri de supraveghere. Efectul în acest caz: achitare pe motiv că „fapta nu există” După excluderea probelor, instanța a constatat că în dosar nu a mai rămas nicio probă, astfel că a dispus achitarea fostului consilier AUR pe motiv că „fapta nu există”. În motivarea citată de publicație, Curtea de Apel București a admis excepția nulității absolute și a dispus excluderea actelor de urmărire penală, cu trimitere la decizia ÎCCJ nr. 8/16.06.2025 și la o decizie a Curții Constituționale din 2017: „Admite apelul declarat de către apelantul-inculpat Crefelean Bogdan. Desfiinţează, în totalitate, sentinţa penală apelată şi, pe fond, rejudecând: (...) admite excepţia nulităţii absolute invocată de apelantul-inculpat şi, în consecinţă, constată nulitatea absolută a următoarelor acte de urmărire penală şi mijloace de probă, dispunând excluderea lor din categoria mijloacelor de probă.” Contextul acuzației: 1.500 de lei și un congres la Bruxelles Crefelean a fost prins în flagrant de DGA în octombrie 2023, când primea 1.500 de lei, sumă despre care anchetatorii au susținut că era cerută pentru trafic de influență. Denunțul a fost făcut de un alt membru AUR, care a reclamat că i s-ar fi cerut banii pentru a fi ajutat să participe la un congres la Bruxelles. Parchetul de pe lângă Tribunalul București anunța la acel moment că inculpatul ar fi pretins suma pentru a-l trece pe lista de participanți și pentru a interveni pe lângă membri din structura centrală a partidului. După flagrant, AUR a comunicat că l-a exclus pe Bogdan Crefelean din partid. [...]
Mesajul public al ministrului de Interne către un polițist care a refuzat o mită readuce în prim-plan miza operațională a integrității în teren , într-un context în care intervențiile rutiere sunt frecvent expuse tentațiilor de „rezolvare” informală, potrivit Adevărul . Cătălin Predoiu i-a transmis aprecierea agentului-șef adjunct Ionuț-Valentin Sasu, după ce acesta a refuzat 200 de euro oferiți de un șofer prins băut la volan. Predoiu a explicat că a vrut să recunoască „direct” gestul, pe care îl leagă de „caracterul oamenilor” din instituții, respectul față de lege și „demnitatea” cu care este purtată uniforma. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne. Ce s-a întâmplat în teren și de ce contează Incidentul a avut loc pe 11 aprilie 2026, pe raza comunei Tătărani. Un tânăr care se urcase băut la volan ar fi încercat să-i dea 200 de euro polițistului care îl testa pentru consumul de alcool, pentru a evita consecințele legale. Agentul-șef adjunct Ionuț-Valentin Sasu a relatat că momentul a fost filmat cu camera video purtată pe uniformă (BodyWornCamera) și că este prima dată când se confruntă cu o astfel de situație. El a mai spus că intenționează să-și păstreze profesionalismul și integritatea, pentru a-i descuraja pe cei care cred că pot „scăpa de lege” dacă oferă bani. Urmări în dosar Potrivit informațiilor din articol, tânărul care ar fi încercat să-l mituiască pe polițist a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Sasu este încadrat în Ministerul Afacerilor Interne din 2013. [...]
Avocații președintelui Donald Trump cer o pauză de 90 de zile pentru a negocia o înțelegere în procesul de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) intentat de acesta împotriva Fiscului american (IRS), o mișcare care alimentează acuzații de conflict de interese, deoarece negocierile s-ar purta cu o administrație aflată sub controlul său, potrivit Al Jazeera . Într-o depunere la instanță, echipa lui Trump solicită suspendarea cauzei pentru 90 de zile, argumentând că o „rezolvare” ar promova „economia judiciară” și ar putea restrânge sau soluționa eficient litigiul. Demersul vine în contextul în care criticii susțin că o eventuală tranzacție ar echivala cu o negociere „cu sine însuși”, dat fiind că pârâții – IRS și Departamentul Trezoreriei – fac parte din ramura executivă. De la scurgerea declarațiilor fiscale la un proces de 10 miliarde de dolari Cazul își are originea în 2017, când Charles „Chaz” Littlejohn a fost reangajat ca subcontractor prin firma de consultanță Booz Allen și, lucrând cu fișiere IRS, a sustras copii ale declarațiilor fiscale ale lui Trump. Documentele au ajuns ulterior în presă, iar în 2020 The New York Times a publicat o serie de articole care arătau că Trump nu a plătit impozit pe venit în 10 din ultimii 15 ani, iar în alți ani a plătit sume mici, precum 750 de dolari (aprox. 3.450 lei), raportând pierderi mai mari decât câștigurile. ProPublica a publicat, la rândul său, materiale bazate pe aceleași scurgeri. Legea americană protejează confidențialitatea datelor contribuabililor, iar Littlejohn a fost condamnat la cinci ani de închisoare în 2024. La finalul lunii ianuarie din acest an, Trump a deschis procesul susținând că el, companiile sale și fiii săi Eric și Donald Jr. au suferit „daune semnificative și ireparabile” din cauza divulgărilor. Miza: un acord cu Departamentul Justiției și riscul de „litigiu coluziv” Potrivit materialului, experți în drept au avertizat că acțiunea are vulnerabilități care, în mod obișnuit, ar determina Departamentul Justiției să ceară respingerea ei – însă instituția se află tot în subordinea executivului condus de Trump. Printre punctele contestate se numără: modul de calcul al despăgubirilor : procesul ajunge la 10 miliarde de dolari printr-o metodă care ar contabiliza referințe din media, deși experții invocă faptul că daunele ar trebui raportate la numărul divulgărilor neautorizate de către un angajat guvernamental, nu la republicări; statutul lui Littlejohn : acesta era contractor extern, nu angajat guvernamental; termenul de prescripție de doi ani : plângerea susține că Trump ar fi descoperit „numeroasele încălcări” abia la 29 ianuarie 2024, dar criticii indică postări mai vechi, inclusiv din 2020, în care Trump afirma că informațiile fiscale au fost obținute „ilegal”. Oponenții tranzacției cer respingerea sau amânarea cauzei până când Trump nu va mai fi președinte, pentru a evita situația în care acesta ar controla „ambele părți” ale litigiului. Grupul Democracy Forward a depus, pe 5 februarie, un memoriu „amicus” (document prin care o terță parte oferă instanței argumente) susținând că instanța ar trebui să prevină un potențial abuz de putere și tactici de „litigiu coluziv”. Trump a recunoscut că o plată „nu ar arăta bine”, dar a spus în februarie că banii ar fi donați către organizații caritabile. Chiar și așa, experți juridici citați de Al Jazeera avertizează că un asemenea aranjament ar putea ridica probleme legate de Clauza Emolumentelor din Constituția SUA, care interzice președintelui să profite de funcție în afara salariului. Context: alte cereri de despăgubiri către guvernul federal Articolul notează că procesul cu IRS nu este singurul demers prin care Trump încearcă să obțină compensații de la propriul guvern. În 2023 și 2024, el a depus plângeri administrative pentru investigații federale pe care le consideră nedrepte, inclusiv una legată de ancheta FBI privind interferența rusă în alegerile din 2016 și alta privind percheziția de la Mar-a-Lago, după refuzul de a da curs unei citații pentru returnarea unor documente clasificate. Pentru aceste plângeri, Trump ar urmări despăgubiri suplimentare de 230 milioane de dolari (aprox. 1,06 mld. lei). [...]
Publicarea grilei de venituri de la CCR arată că sporurile pot ridica semnificativ costul salarial , în condițiile în care un judecător are un salariu de bază de peste 47.000 de lei, la care se adaugă lunar mai multe indemnizații, potrivit Libertatea . Datele, publicate recent de Curtea Constituțională a României , indică menținerea veniturilor la nivelul din 2025, potrivit Newsweek, iar pachetul de sporuri include un „spor de stres/supărare” care ajunge la aproximativ 11.768 de lei (circa 2.300 de euro, adică aprox. 11.500 lei), echivalent cu 25% din salariu. Ce sporuri se adaugă la salariul de bază Pe lângă salariul de bază de peste 47.000 de lei (9.232 de euro, aprox. 46.000 lei), un judecător CCR poate încasa, conform informațiilor oficiale citate: spor de „stres / supărare” – aproximativ 11.768 de lei (circa 2.300 de euro); spor de confidențialitate – aproximativ 2.354 de lei (circa 500 de euro, aprox. 2.500 lei); spor de condiții grele de muncă – 300 de lei; spor de doctorat – 500 de lei. Libertatea notează că sporul pentru „risc și suprasolicitare neuropsihică” este primit de aproape toți angajații instituției, nu doar de judecători. Sporul de stres se regăsește și la alte funcții din CCR Ca exemplu, un consilier specialist IT ar primi un spor de stres de 5.169 de lei (puțin peste 1.000 de euro, aprox. 5.000 lei) la un salariu de 20.674 de lei, la care se adaugă și sporul de confidențialitate de 1.034 de lei, potrivit aceleiași surse. Sporuri similare se aplică și grefierilor, unde sporul de stres poate ajunge la 3.380 de lei, conform documentelor de pe site-ul instituției consultate de Libertatea. Context bugetar și pensii speciale cumulate Articolul mai arată că instituția nu ar aplica măsuri de austeritate, iar judecătorii și-au păstrat salariile și beneficiile la nivelul anterior. În același timp, judecătorii CCR nu ar fi afectați de reducerea pensiilor speciale, deși Curtea a validat măsura „la nivel general”. În privința pensiilor speciale cumulate cu salariul, Libertatea indică sume lunare de aproximativ 68.700 de lei (Cristian Deliorga), 32.000 de lei (Bogdan Licu), 30.000 de lei (Gheorghe Stan) și 34.000 de lei (Mihaela Ciochină). Publicația menționează și că președinta CCR, Simina Tănăsescu , beneficiază de pensie specială, după ce s-a pensionat la scurt timp de la numirea în funcție, iar Csaba Asztalos ar fi depus cerere de pensionare imediat după învestirea din 2025. Doar trei judecători nu ar cumula în prezent pensia specială cu salariul: Mihai Busuioc, Dacian Dragoș și Iuliana Scântei, din motive diferite (vechime insuficientă pentru primii doi, respectiv lipsa solicitării, deși ar îndeplini condițiile legale, în cazul Iulianei Scântei). [...]
