Știri
Știri din categoria Justiție
Cristina Chiriac își începe mandatul de procuror general cu o miză de credibilitate pentru parchete, anunțând că va urmări o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a Ministerului Public, potrivit Digi24. Ea a preluat miercuri funcția la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru o perioadă de trei ani.
În prima declarație după învestire, Chiriac a spus că își asumă responsabilitatea „sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului”, în beneficiul cetățenilor. Mesajul ei pune accent pe refacerea încrederii publice în actul de justiție, într-un moment în care numirile la vârful marilor parchete au fost intens discutate în spațiul public.
Chiriac indică drept direcții de lucru, în principal:
Cu o săptămână înainte, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire pentru mai multe funcții de conducere: Cristina Chiriac la Parchetul General, Viorel Cerbu la DNA și Codrin-Horațiu Miron la DIICOT, alături de numiri pentru posturi de adjuncți.
Președintele nu a semnat decretul de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici ca procuror-șef adjunct DIICOT.
Tot Nicușor Dan a respins afirmațiile potrivit cărora „numirile sunt ale PSD” și a justificat opțiunile prin discuții informale cu procurori și prin performanțele unor structuri, inclusiv DNA Iași, condusă anterior de Cristina Chiriac. În acest context, șeful statului a spus că a fost „extrem de surprins” de „atacurile” la adresa acesteia și a invocat trimiterile în judecată realizate de structura respectivă în perioada în care a fost condusă de Chiriac.
Din declarațiile publice, direcția imediată a noului mandat este legată de modul în care Parchetul General va livra rezultate și va funcționa mai previzibil și mai transparent. Sursa citată nu oferă, deocamdată, un calendar sau măsuri concrete de implementare pentru aceste obiective.
Recomandate
Audierea lui Rareș Bogdan ca martor la DNA Iași adaugă presiune politică pe ancheta de corupție care vizează influențarea conducerii DSVSA Vaslui , un dosar cu potențial impact direct asupra unei instituții-cheie pentru controlul sanitar-veterinar, potrivit Antena 3 . Europarlamentarul PNL s-a prezentat joi la DNA Iași, unde a fost citat în calitate de martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogoș. După audiere, Rareș Bogdan a spus că a răspuns la toate întrebările și a explicat că discuțiile invocate în dosar ar fi fost, în versiunea sa, limitate la a „asculta o situație”, fără implicare pe fond. „Am vorbit cu Ponea strict ca să ascult o situație, i-am spus că nu mă pricep la ouă și pui.” De ce contează: ancheta vizează posibile intervenții pentru schimbarea conducerii DSVSA Vaslui Miza dosarului, așa cum este descrisă în informațiile apărute public, este legată de presupuse demersuri pentru schimbarea din funcție a șefului Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, instituție cu rol operațional în supravegherea sănătății animalelor și siguranței alimentelor. În acest context, audierea unor persoane cu vizibilitate politică ridicată este relevantă pentru direcția anchetei: procurorii încearcă să lămurească natura discuțiilor și a legăturilor dintre persoanele menționate în dosar. Context: dosarul îl are în centru pe omul de afaceri Fănel Bogoș Potrivit informațiilor publicate de Euronews, Fănel Bogoș este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență, iar anchetatorii ar verifica dacă ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui apelând la persoane cu influență politică. În același dosar, Euronews notează că a fost audiat recent, ca martor, și Ilie Bolojan, în legătură cu o întâlnire din septembrie 2025. Ce urmează În materialul Antena 3, Rareș Bogdan este prezentat ca martor, iar declarațiile sale publice de după audiere indică faptul că a cooperat cu anchetatorii. Nu reiese din informațiile disponibile dacă vor urma și alte audieri sau ce termene are în vedere DNA Iași în acest dosar. [...]
Audierea premierului Ilie Bolojan ca martor la DNA Iași aduce dosarul Bogos mai aproape de zona deciziei guvernamentale , într-o anchetă care vizează presupuse presiuni pentru schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare din Vaslui, potrivit Biziday . Procurorii DNA vor să lămurească detalii despre întâlnirea din 23 septembrie 2025 dintre Ilie Bolojan și omul de afaceri Fănel Bogos, desfășurată în biroul premierului. Conform informațiilor din dosar, întâlnirea ar fi fost intermediată de Mihai Barbu, fost lider PNL Vaslui și, la acel moment, trezorier al partidului. Ce investighează DNA în dosarul Bogos Fănel Bogos este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență (trei acte materiale). DNA a arătat că, în septembrie 2024, la una dintre fermele lui Bogos a fost depistat un focar de salmoneloză, iar acesta a depus un dosar de despăgubiri de 13 milioane de lei, respins de Direcția Sanitar-Veterinară Vaslui. Ulterior, susțin procurorii, Bogos ar fi făcut demersuri pentru schimbarea din funcție a directorului executiv al DSVSA. În acest context, ar fi oferit unei persoane 200 de mii de lei, sumă care ar fi fost mascată prin contracte de consultanță, pentru ca aceasta să apeleze la „cercul de apropiați” și să obțină schimbarea cerută. De asemenea, Bogos ar fi promis sume și altor persoane pentru intervenții pe lângă ANSVSA. Întâlnirea de la Palatul Victoria și pozițiile publice În ziua în care DNA a prezentat aceste elemente, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a confirmat întâlnirea dintre premier și Bogos, precizând că acesta a venit la Palatul Victoria împreună cu Mihai Barbu. Dogioiu a spus că motivul invocat a fost legat de „chestiunile politice de organizare la nivelul filialei din județ”, iar întâlnirea ar fi durat 15 minute. „Domnul prim-ministru, evident nu are cunoştinţă de nici o sumă solicitată, vehiculată, pentru audienţe, nu există aşa ceva.” Ulterior, Ilie Bolojan a declarat că Bogos nu i-a cerut nimic concret și că s-a plâns doar că este „tratat necorespunzător” de autoritățile din județ. Premierul a explicat că a acceptat întâlnirea după ce Barbu i-ar fi spus că vrea să îi prezinte o persoană într-o chestiune politică. Ce s-a întâmplat în anchetă până acum În 6 noiembrie 2025, Bogos a fost reținut, iar Mihai Barbu a fost plasat sub control judiciar, fiind acuzat că și-ar fi folosit influența și autoritatea politică pentru a intermedia întâlniri între Bogos și înalți funcționari ai statului (detalii în materialul Biziday ). Anul acesta, pe 25 august, Cristina Trăilă – secretar general adjunct în Guvernul Bolojan și fostă deputată PNL – a fost pusă sub urmărire penală, fiind suspectată că i-ar fi ajutat pe Bogos și Barbu să facă presiuni pentru înlocuirea șefului DSVSA Vaslui. Trăilă a demisionat din funcție și a susținut că dosarul este „un scandal mediatic, artificial” (context în Biziday ). Biziday notează că informațiile sunt în curs de actualizare, pe măsură ce apar date oficiale noi. [...]
Audierea lui Ilie Bolojan ca martor la DNA Iași ridică miza de reglementare a dosarului Bogos , care vizează presupuse intervenții pentru schimbări la vârful ANSVSA și obținerea de despăgubiri, potrivit news.ro . Premierul demis a ajuns vineri dimineață la sediul DNA Iași, unde urmează să fie audiat ca martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos . Bolojan nu a făcut declarații la sosire și nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Anterior, la DNA au ajuns și avocații lui Bogos și ai Cristinei Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, urmărită penal în același dosar. La sediul DNA Iași, Bolojan a fost așteptat și de un grup de contestatari. De ce contează: dosarul atinge zona de decizie din ANSVSA și SGG Potrivit informațiilor prezentate, ancheta are ca element central presupuse demersuri de influențare a conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și a structurilor din subordine, în contextul intereselor financiare ale unei companii. În dosar, Fănel Bogos este acuzat de instigare la șantaj și cumpărare de influență. În plus, în acest dosar au mai fost audiați la DNA șefii Consiliilor Județene Vaslui și Botoșani. Contextul întâlnirii de la Guvern și pozițiile publice news.ro amintește că Ilie Bolojan a relatat într-o emisiune la Digi24 detalii despre întâlnirea de la Guvern cu liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu, și cu omul de afaceri Fănel Bogos. Bolojan a spus că întâlnirea a durat aproximativ un sfert de oră și că Bogos i-a prezentat probleme pe care le-ar avea cu autoritățile statului, iar el a avut „un ușor trac”, întrucât ar fi fost informat inițial că discuția vizează exclusiv probleme politice. Și președintele Nicușor Dan s-a pronunțat pe acest subiect: „Este normală interacţiunea între oameni politici şi oameni de afaceri. Acum, ce înseamnă interacţiune? Ce se discută acolo, bineînţeles că nu trebuie ca o limită de principialitate să fie depăşită. Şi eu n-am văzut ca domnul Bolojan să fi depăşit această limită de principialitate. Ăsta e răspunsul meu.” Ce susțin procurorii despre acuzațiile din dosar Potrivit procurorilor anticorupție citați de news.ro, în perioada martie–august 2025, Bogos ar fi promis și ar fi dat 200.000 de lei unei persoane, în schimbul unor intervenții pe lângă „oameni influenți” pentru a determina conducerea ANSVSA să îl înlocuiască pe șeful DSVSA Vaslui și pentru a promova ilegal interesele financiare ale societății sale, inclusiv pentru obținerea unor despăgubiri totale de aproximativ trei milioane de euro. DNA mai arată că primirea banilor ar fi fost disimulată printr-un contract de consultanță cu o societate controlată de un inculpat (P.U.S.), iar în același context acesta ar fi pretins și primit de la Bogos 15.000 de lei lunar, fiind angajat fictiv, promițând în schimb sprijin pentru formularea unor plângeri cu acuzații fictive la DIICOT și DNA împotriva directorului DSVSA Vaslui, cu scopul destituirii acestuia. În perioada iunie–septembrie 2025, Bogos ar fi promis 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei) altor doi inculpați pentru intervenții pe lângă persoane din conducerea ANSVSA, iar la 10 iunie 2025 ar fi remis 200.000 de euro (aprox. 1 milion lei) printr-un contract de consultanță/management. Începând din septembrie 2025 până în prezent, Bogos ar fi promis aproximativ 250.000 de euro (aprox. 1,25 milioane lei) unui alt inculpat (A.M.), care ar fi pretins influență asupra unor înalți funcționari și lideri politici. Procurorii mai susțin că persoanele implicate ar fi exercitat constrângeri asupra directorului executiv al DSVSA Vaslui pentru a-l determina să anuleze măsuri privind nereguli constatate în ferme și să aprobe dosare de despăgubire. Ce a spus Cristina Trăilă despre legătura cu premierul Audiată cu două săptămâni înainte, Cristina Trăilă a declarat că dosarul nu ar avea legătură cu Ilie Bolojan și că nu i-a menționat numele în declarațiile date procurorilor: „Acest dosar nu are nicio legătură cu premierul Ilie Bolojan şi nici nu au fost aspecte despre acesta în declaraţia mea. Nu este niciun element penal în ceea ce îl priveşte pe Ilie Bolojan.” Trăilă a mai afirmat că acuzația privind „traficul de influență” nu ar fi la adresa sa, ci ar viza pe fostul lider al PNL Vaslui Mihai Barbu, susținând că ea ar fi „complice”. Ce urmează: din informațiile disponibile în material, Ilie Bolojan urmează să fie audiat ca martor la DNA Iași, iar ancheta continuă în dosarul care vizează presupuse intervenții și plăți pentru influențarea deciziilor din zona ANSVSA și a structurilor conexe. [...]
Curtea Constituțională a amânat până pe 21 octombrie decizia privind sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care schimbă regulile de decarbonizare în energie, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: până la verdict, rămâne sub semnul întrebării dacă noile condiții pentru închiderea capacităților pe cărbune și pentru autorizarea unor noi unități sunt compatibile cu Constituția și cu obligațiile asumate de România. Parlamentul a trimis pe 7 august președintelui, pentru promulgare, Legea de modificare și completare a ordonanței de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. Șeful statului a sesizat CCR, iar Curtea urma să discute cauza miercuri, însă dezbaterile au fost reprogramate pentru 21 octombrie, conform aceleiași surse. Ce schimbă legea contestată Actul normativ intervine asupra mecanismului juridic de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă și asupra condițiilor în care pot fi autorizate anumite capacități pe cărbune. În esență, modificările descrise în sesizare includ: condiționarea scoaterii din exploatare a unor capacități existente de instalarea și punerea în funcțiune a unor „capacități energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”; instituirea unor excepții de la interdicția punerii în funcțiune a unor noi capacități pe cărbune; condiționarea, în anumite situații, a emiterii licențelor și permiselor necesare de obținerea unui aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. De ce invocă președintele neconstituționalitatea În argumentația transmisă Curții, președintele susține că intervențiile legislative modifică substanțial mecanismul decarbonizării și pot afecta atât îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cât și obiectivul constituțional al protecției mediului. Sesizarea vizează, între altele, compatibilitatea dispozițiilor criticate cu obligațiile europene și cu exigențele constituționale din materia protecției mediului și a politicii energetice, dar și cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, respectiv limitele constituționale ale competențelor autorităților publice. Un punct central este riscul ca retragerea capacităților existente să depindă de realizarea unei capacități alternative fără un termen maximal „suficient de determinat” și fără garanții juridice efective, ceea ce ar putea face măsura de reducere a impactului asupra mediului lipsită de caracter efectiv. „Aceste norme constituționale nu stabilesc un anumit model energetic și nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităților pe cărbune. Ele stabilesc însă un standard constituțional autonom de protecție a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea și modificarea instrumentelor prin care această protecție este realizată”, se susține în sesizare. Președintele mai arată că analiza trebuie făcută și independent de dreptul UE, PNRR și obligațiile europene privind decarbonizarea, prin raportare la articolele 35 și 135 alin. (2) lit. e) din Constituție. Ce urmează CCR va relua dezbaterile pe 21 octombrie. Până atunci, rămâne în așteptare un verdict care poate influența direct arhitectura legală a retragerii treptate a capacităților pe cărbune și condițiile de autorizare în sectorul energetic, inclusiv prin introducerea unor avize suplimentare în procedurile de licențiere și autorizare. [...]
Guvernul Bolojan nu va aloca acum bani pentru restanțele salariale ale magistraților, invocând imposibilitatea unei rectificări bugetare cât timp este demis , potrivit HotNews . Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), iar decizia instanței este definitivă și executorie, cu termene și penalități prevăzute explicit. Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a spus că Executivul „interimar” nu poate face rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma necesară. Ea a susținut că Guvernul a încercat să evite situația „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”. Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere Conform informațiilor citate de HotNews de la reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând „de astăzi”, pentru a începe procedurile de alocare a banilor. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că obligația vizează demararea „procedurii de conformare voluntară”, adică inițierea demersurilor pentru stingerea datoriilor. Hotărârea Curții de Apel București , menținută integral de instanța supremă, prevede și sancțiuni în cazul neexecutării în termen: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Ce a decis ÎCCJ și de ce contează bugetar Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor și a menținut decizia din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă și executorie. În comunicarea instanței, ÎCCJ acuză „caracterul nelegal” al conduitei autorităților executive pentru neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată „certe”, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin acte normative de eșalonare. Instanța mai afirmă că statul nu poate recunoaște datoria prin propriile acte și, simultan, să refuze resursele pentru executarea ei. Ce urmează: presiunea se mută pe viitorul guvern Potrivit HotNews, viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, ar urma să fie obligat să plătească restanțele salariale, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul a avut o miză de circa 1 miliard de euro și pronunțarea soluției a fost amânată de șapte ori, în timp ce ÎCCJ a susținut în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani. [...]
DIICOT a făcut 42 de percheziții într-un dosar cu componentă transfrontalieră, vizând o rețea suspectată că a spălat în România bani obținuți din infracțiuni comise în SUA , potrivit Biziday . Ancheta vizează importuri de autoturisme de lux din Statele Unite, pentru care ar fi fost folosite documente falsificate la autoritatea vamală, cu scopul diminuării taxelor vamale. Perchezițiile au avut loc în București și în județele Argeș, Vâlcea și Dolj, fiind efectuate de procurorii DIICOT împreună cu polițiști din Constanța. Cauza privește infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea, la autoritatea vamală, a unor documente vamale de transport sau comerciale falsificate. Miza anchetei: importuri de mașini de lux și taxe vamale diminuate DIICOT suspectează că, pe parcursul anului 2021, mai mulți cetățeni români ar fi inițiat și constituit o grupare de criminalitate organizată pentru a obține profituri materiale prin prezentarea de acte falsificate la vamă. Scopul ar fi fost reducerea taxelor vamale datorate pentru importuri de autoturisme de lux din SUA. Cooperare cu FBI și suspiciuni de spălare a banilor în România În urma investigațiilor derulate în cooperare cu reprezentanții FBI, anchetatorii susțin că membrii grupului ar fi acționat și pe teritoriul SUA, unde ar fi comis infracțiuni de furt, înșelăciune și tâlhărie. Ulterior, banii obținuți ar fi fost „spălați” în România prin achiziția de: proprietăți imobiliare; autoturisme de lux; bijuterii. [...]
