Știri
Știri din categoria Justiție
Cristina Chiriac își începe mandatul de procuror general cu o miză de credibilitate pentru parchete, anunțând că va urmări o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a Ministerului Public, potrivit Digi24. Ea a preluat miercuri funcția la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru o perioadă de trei ani.
În prima declarație după învestire, Chiriac a spus că își asumă responsabilitatea „sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului”, în beneficiul cetățenilor. Mesajul ei pune accent pe refacerea încrederii publice în actul de justiție, într-un moment în care numirile la vârful marilor parchete au fost intens discutate în spațiul public.
Chiriac indică drept direcții de lucru, în principal:
Cu o săptămână înainte, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire pentru mai multe funcții de conducere: Cristina Chiriac la Parchetul General, Viorel Cerbu la DNA și Codrin-Horațiu Miron la DIICOT, alături de numiri pentru posturi de adjuncți.
Președintele nu a semnat decretul de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici ca procuror-șef adjunct DIICOT.
Tot Nicușor Dan a respins afirmațiile potrivit cărora „numirile sunt ale PSD” și a justificat opțiunile prin discuții informale cu procurori și prin performanțele unor structuri, inclusiv DNA Iași, condusă anterior de Cristina Chiriac. În acest context, șeful statului a spus că a fost „extrem de surprins” de „atacurile” la adresa acesteia și a invocat trimiterile în judecată realizate de structura respectivă în perioada în care a fost condusă de Chiriac.
Din declarațiile publice, direcția imediată a noului mandat este legată de modul în care Parchetul General va livra rezultate și va funcționa mai previzibil și mai transparent. Sursa citată nu oferă, deocamdată, un calendar sau măsuri concrete de implementare pentru aceste obiective.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că vede deja „rezultate” în activitatea parchetelor după numirea noilor șefi , deși, potrivit propriilor estimări, ar fi fost nevoie de circa șase luni pentru ca schimbările să devină vizibile, relatează HotNews . Mesajul are miză de reglementare și funcționare instituțională: președintele validează public direcția conducerilor nou numite la PICCJ, DNA și DIICOT și indică o orientare spre dosare „importante”, nu spre volum. Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României la Paris, Nicușor Dan a afirmat că este „mulțumit spre foarte mulțumit” de activitatea parchetelor și că „toate trei se mișcă foarte bine”, deși nu a trecut încă intervalul de șase luni invocat anterior ca reper pentru evaluare. Ce „progrese” invocă președintele la DIICOT, PICCJ și DNA Șeful statului a dat exemple distincte pentru fiecare structură: DIICOT : a legat activitatea de reducerea incidentelor asociate consumului de droguri la festivaluri, afirmând că „anul ăsta am fost bine”. Parchetul General (PICCJ) : a vorbit despre reluarea unor „anchete serioase privind magistrații”, făcând trimitere la cazul celor doi procurori din Constanța arestați preventiv într-un dosar de corupție (context prezentat de HotNews și în materialul despre caz: HotNews ). DNA : a susținut că au fost anchetate „persoane importante” și a insistat pe ideea că parchetele nu mai funcționează „la alibi”, ascunzând lipsa de substanță în spatele numărului de dosare, ci se concentrează pe cauze cu impact. Context: numirile din 8 aprilie și așteptările transmise atunci Nicușor Dan a semnat pe 8 aprilie decretele de numire pentru conducerile PICCJ, DNA și DIICOT (detalii într-un material anterior: HotNews ). Potrivit listei publicate, au fost numiți: Cristina Chiriac – procuror general al PICCJ Marius Voineag – procuror adjunct al procurorului general (PICCJ) Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef DNA Marinela Mincă – procuror-șef adjunct DNA Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct DNA Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef DIICOT Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct DIICOT La momentul numirilor, președintele spunea că se așteaptă ca procurorii-șefi să comunice atât cu procurorii din subordine, cât și public „deficiențele” întâlnite în activitate, criticând presiunea „miilor de dosare” care ar împinge procurorii spre un rol de „funcționari”, în detrimentul cauzelor de impact. De ce contează Evaluarea publică pozitivă, făcută înainte de termenul de șase luni invocat inițial, funcționează ca un semnal politic și instituțional de susținere pentru actualele conduceri ale marilor parchete și pentru o prioritizare a dosarelor considerate relevante social (corupție, criminalitate organizată, anchete privind magistrați). În lipsa unor indicatori cantitativi în declarațiile citate, rămâne de urmărit dacă această schimbare de accent se va reflecta în rezultate confirmabile în perioada următoare. [...]
Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării baza legală a cotelor de recoltare a ursului brun pentru 2026 , după ce a intrat în dezbatere sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: șeful statului susține că actul normativ are lacune de monitorizare și sancționare și ar putea intra în conflict cu obligații europene. În sesizare, președintele arată că „nivelul de prevenție” concretizat în vânătoare anuală planificată poate fi o măsură disproporționată dacă nu este demonstrat științific că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că alte soluții nu sunt suficiente. În acest context, el invocă riscul încălcării unor norme europene. Un punct central este raportarea la Directiva Habitate , care impune verificarea faptului că nu există „alternative satisfăcătoare” înainte de a se ajunge la eliminarea urșilor. Președintele susține că această condiție nu apare explicit în lege și că, prin modul de reglementare, o derogare specială ar fi transformată parțial într-un mecanism normativ, deși derogările ar trebui să rămână excepții temporare, justificate punctual. Totodată, el amintește că posibila încălcare a dreptului UE poate fi analizată în controlul de constituționalitate, prin prisma art. 148 din Constituție. Critici de tehnică legislativă: de la „lege” la operațiune administrativă Nicușor Dan mai susține că, prin stabilirea unor niveluri de prevenție și intervenție și repartizarea lor pe „numărul exact de 528 de fonduri cinegetice”, actul își pierde caracterul general și abstract, specific unei legi, și ajunge să substituie o operațiune tehnico-administrativă care ar fi trebuit adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ. În opinia sa, Parlamentul ar ajunge astfel să exercite o funcție administrativă, care aparține Executivului și are un regim distinct de procedură și control judiciar. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării „în timp real” Șeful statului atrage atenția și asupra interdicției recoltării femelelor însoțite de pui sub doi ani, pentru care legea nu ar prevedea o sancțiune. În sesizare, el argumentează: „O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală.” O altă critică vizează faptul că aprobarea a 859 de exemplare ca nivel de prevenție la nivel național, fără un sistem de monitorizare digital „în timp real” (de tip bază de date accesibilă simultan gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților), ar face imposibilă respectarea plafonului. Președintele mai arată că, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerile după atingerea numărului alocat unui fond și în absența sancțiunilor pentru depășire, cadrul ar permite implicit depășirea cotelor. Ce prevede legea trimisă la controlul CCR Actul normativ supus controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru anul 2026: 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național; 110 exemplare de urs brun ca nivel de intervenție la nivel național. Față de anul 2024, legea majorează nivelul de prevenție de la 426 la 859 exemplare și nivelul de intervenție de la 55 la 110 exemplare. Legea mai stabilește că recoltarea din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă potrivit Legii nr. 407/2006. De asemenea, reglementează regimul bunurilor rezultate (blană și craniu) pentru exemplarele extrase, inclusiv situațiile în care acestea rămân în gestiunea gestionarului sau se predau Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, în condițiile descrise în actul normativ. Decizia CCR nu este menționată în materialul citat; rămâne de văzut dacă instanța constituțională va valida forma actuală a legii sau va impune corecții care să întărească obligațiile de monitorizare, sancționare și compatibilitate cu dreptul UE. [...]
Curtea Constituțională a blocat modificări-cheie la Codul de procedură penală , după ce a constatat, în unanimitate, că mai multe articole din legea de modificare încalcă Constituția, potrivit Mediafax . Decizia are impact direct de reglementare: prevederile declarate neconstituționale nu pot intra în vigoare în forma adoptată de Parlament. Curtea a stabilit că dispozițiile art. I pct. 2, pct. 3, pct. 45 (cu referire la art. 343 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală) și pct. 50 din lege sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Ce a contestat Înalta Curte și de ce contează Prevederile au fost criticate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin sesizarea Secțiilor Unite, înainte de promulgare, pe motiv că ar fi afectat: coerența procedurii penale; drepturile procesuale ale părților; regulile privind judecata în camera preliminară (faza în care se verifică legalitatea trimiterii în judecată și a probelor). Sesizarea a fost făcută de ÎCCJ la 22 mai 2026, după ce proiectul de lege inițiat de 43 de deputați și senatori din toate partidele politice a fost adoptat de Parlament. Motivele de neconstituționalitate reținute de CCR În motivarea soluției, Curtea a reținut, între altele, că: reglementarea competenței judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea cauzelor (art. I pct. 2 și pct. 3) este în dezacord cu natura procedurii camerei preliminare și creează „o incoerență legislativă” incompatibilă cu cerințele de calitate a legii; dispozițiile care transferă către participanții la proces obligația de a afla termenele de judecată (art. I pct. 45) mută asupra părților o sarcină care, potrivit Curții, revine organelor judiciare prin procedura de citare, ca garanție a drepturilor fundamentale; aceeași soluție legislativă (art. I pct. 45) este criticată și pentru că prevede acordarea „termenului în continuare” fără a preciza procedura concretă prin care participanții își pot îndeplini obligația de a urmări dosarul, ceea ce contravine principiului legalității și standardelor de calitate a legii; asocierea încheierilor judecătorului de cameră preliminară cu autoritatea de lucru judecat și cu principiul „ne bis in idem” (art. I pct. 50) încalcă standardele de calitate a legii, deoarece aceste încheieri nu soluționează fondul cauzei penale. Curtea a mai reținut că reglementarea efectelor de tip „lucru judecat” pentru aceste încheieri ar putea duce la imposibilitatea invocării ulterioare a unor cauze de nulitate absolută care, în prezent, pot fi invocate în orice stare a procesului, cu consecințe inclusiv asupra excluderii probelor obținute sau administrate nelegal. Ce urmează Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. În consecință, legea nu poate fi promulgată în forma care conține dispozițiile declarate neconstituționale, iar legiuitorul trebuie să revină asupra textelor vizate pentru a le pune în acord cu Constituția. Pentru comunicatul CCR, trimiterea este disponibilă aici . [...]
Schimbul de replici dintre DIICOT și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, riscă să erodeze credibilitatea comunicării instituționale a justiției , într-un moment în care anchetele vizează dosare cu impact public major, potrivit HotNews . Deputata PNL Raluca Turcan a criticat miercuri postarea DIICOT cu tentă ironică la adresa ministrului, pe care o descrie drept „amenințătoare” și „în bătaie de joc”. Turcan susține că DIICOT „a sărit calul” și s-a îndepărtat de rolul său, argumentând că, într-o țară percepută ca fiind coruptă, instituțiile de anchetă trebuie să livreze rezultate „cu credibilitate”, nu prin „miștouri” sau presiuni. În postarea sa, ea spune că mesajul poate fi interpretat în mai multe feluri, „deloc în cheia corectă” a unei justiții eficiente și serioase. Ce a declanșat reacția: ironia DIICOT pe Facebook DIICOT l-a vizat pe Pîslaru într-o postare pe Facebook , după ce procurorii au făcut percheziții la Casa de Pensii. Mesajul a fost pus pe o imagine „generată cu inteligența artificială”, conform mențiunii din postare: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!” Contextul este legat de tensiunile apărute după descinderile DIICOT în cazul azilelor ilegale din Bihor, când Pîslaru a revocat-o pe Alexandra Zară de la conducerea Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, invocând că nu a fost informat înainte de acțiunea DIICOT. Ulterior, ministrul a acuzat-o pe Zară că este o „sinecuristă PSD” și că ar fi fost numită politic. Miza: comunicarea publică a procurorilor și efectul asupra încrederii În reacția sa, Raluca Turcan sugerează că cei responsabili de mesaj ar trebui cel puțin sancționați la nivel intern, mergând până la ideea unei demisii, prin analogie cu standardele aplicate oamenilor politici pentru „declarații neinspirate”. Totuși, ea adaugă că „despre plecarea din funcție probabil că nici nu poate fi vorba”. În paralel, DIICOT a anunțat miercuri percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București , într-un dosar în care acesta este acuzat că ar face parte dintr-o grupare specializată în înșelăciune, prin falsificarea datelor pentru emiterea deciziilor de pensionare pentru „peste 860 de persoane”, conform informațiilor din articol. [...]
DIICOT a ales să comunice cu ironie o anchetă cu miză bugetară , după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, s-a plâns public că nu a fost informat înainte de o acțiune a procurorilor, potrivit HotNews . Instituția a publicat pe Facebook o imagine „generată cu inteligența artificială”, asociată perchezițiilor de miercuri de la Casa de Pensii București . În postare, DIICOT a atașat o fotografie cu mesajul: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!” Contextul: nemulțumirea ministrului după descinderile din Bihor Ironia DIICOT vine pe fondul reacțiilor lui Dragoș Pîslaru după descinderile din Bihor, în cazul azilului ilegal al lui Viorel Pașca. Atunci, ministrul a revocat-o pe șefa Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, Alexandra Zară, invocând că nu a fost informat înainte de acțiunea DIICOT. Ulterior, Pîslaru a revenit cu declarații în care a acuzat-o pe Zară că este o „sinecuristă PSD” și că ocupa funcția de președintă a ANPDPD „numai din considerente politice”. HotNews amintește, în acest context, și materialul despre măsurile anunțate după descinderile din Bihor, disponibil aici . Ancheta de la Casa de Pensii: suspiciuni de înșelăciune și date falsificate pentru pensionări Miercuri, procurorii DIICOT au făcut percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București. Acesta este acuzat că ar face parte dintr-o grupare specializată în înșelăciune „cu consecințe deosebit de grave”, prin falsificarea datelor folosite la emiterea deciziilor de pensionare pentru peste 860 de persoane , conform informațiilor citate. Potrivit DIICOT, începând din 2018, grupul infracțional ar fi introdus date fictive în bazele de date ale ANAF, pentru a atesta o vechime falsă în muncă, astfel încât casele de pensii să emită decizii de pensionare și să stabilească nivelul pensiei pe baza acestor informații. Din informațiile disponibile în material nu rezultă, deocamdată, un cuantum al prejudiciului sau ce măsuri procesuale urmează în dosar. [...]
Apple acuză OpenAI de deturnare de secrete comerciale prin recrutări din interior. Potrivit Wccftech , care citează plângerea depusă pe 10 iulie 2026 la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei (divizia San Jose) , Apple susține că foști angajați ar fi sustras informații confidențiale pentru a sprijini eforturile OpenAI de a intra pe piața de hardware de consum. Acțiunea în instanță vizează, între alții, pe Chang Liu și Tang Yew Tan, alături de OpenAI Foundation, OpenAI Group PBC și io Products, LLC (fosta io Products, Inc.). Apple cere judecată cu juriu și invocă, între capetele de acuzare, deturnarea de secrete comerciale și încălcarea contractului. Ce reclamă Apple: acces neautorizat și folosirea informațiilor interne În plângere, Apple afirmă că investește „sute de miliarde de dolari” și decenii de muncă în dezvoltarea produselor și a lanțurilor de producție, iar o parte esențială a modelului său operațional este confidențialitatea până la lansare. Compania spune că o investigație internă ar fi scos la iveală un „tipar” în care angajați plecați la OpenAI ar fi folosit sau transferat informații confidențiale. În cazul lui Chang Liu, descris ca fost inginer senior în zona de dezvoltare hardware, Apple susține că acesta ar fi: păstrat un laptop de serviciu și ar fi indicat că mai are „un alt computer” pe care intenționa să acceseze informații Apple; folosit fără autorizare computerul de serviciu al unui fost coleg, autentificat în rețeaua Apple; exploatat un „bug” rar, necunoscut anterior, pentru a accesa foldere partajate din rețeaua Apple și ar fi descărcat „zeci” de fișiere confidențiale legate de hardware (inclusiv informații despre produse nelansate, specificații și date de proiect). Apple mai afirmă că Liu ar fi „antrenat” un fost coleg pe care îl recruta către OpenAI cum să evite probleme cu echipa de securitate atunci când copiază fișiere confidențiale și i-ar fi recomandat ce materiale despre produse neanunțate să studieze înainte de interviu, folosind canale private de comunicare. „Show and tell” cu „piese reale”: acuzațiile legate de Tang Yew Tan Tang Yew Tan, fost vicepreședinte Apple pentru design de produs (iPhone și Apple Watch) și, conform plângerii, actual Chief Hardware Officer la OpenAI, este acuzat că ar fi folosit în mod sistematic informații confidențiale Apple în procesul de recrutare și dezvoltare hardware. Apple susține că Tan ar fi cerut candidaților care încă lucrau la Apple să aducă la interviuri „piese reale” pentru sesiuni de „show and tell”, pentru a obține informații suplimentare. În document este menționată reacția unui candidat, surprins de solicitare, care ar fi spus că „nici nu știa că putem lua acelea din birou”. Plângerea mai afirmă că OpenAI ar fi instruit candidați sau noi angajați să aducă „artefacte CAD/design” și „prototipuri” și să ofere detalii despre selecția de componente, instrumente de integrare (inclusiv software CAD și simulare) și despre selecția și colaborarea cu furnizori. Miza: intrarea OpenAI pe hardware și riscul de litigii în lanț Din perspectiva Apple, cazul nu este doar despre plecări de personal, ci despre folosirea informațiilor interne pentru a accelera dezvoltarea unei linii de hardware la OpenAI. Compania afirmă că ar fi semnalat îngrijorările către OpenAI încă din februarie (în stadiu incipient al investigației), cerând discuții despre măsuri de prevenție și remediere, însă OpenAI „nu a răspuns”, ceea ce ar fi determinat continuarea investigației și, în final, procesul. Dacă acuzațiile se confirmă, disputa poate avea consecințe operaționale și juridice pentru proiectele de hardware ale OpenAI: de la restricții privind utilizarea anumitor soluții tehnice și relații cu parteneri, până la măsuri impuse de instanță în zona de protecție a secretelor comerciale (în funcție de probele administrate în faza de „discovery”, adică schimbul de documente și depoziții între părți). Apple afirmă că ar fi identificat un fenomen mai amplu: foști angajați plecați la OpenAI care și-ar fi trimis informații confidențiale pe conturi personale „pe drumul de ieșire” și ar fi folosit cunoștințe protejate pentru a ajuta dezvoltarea de hardware la OpenAI. Documentul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii complete despre toate persoanele sau despre cifra „peste 400” menționată în titlul materialului, dincolo de susținerea generală privind amploarea recrutărilor și a tiparului investigat. [...]
