Știri
Știri din categoria Justiție
Înalta Curte ar putea valida extinderea unui spor care urcă veniturile unor magistrați cu circa 60%, într-o decizie așteptată luni și cu potențial impact bugetar dacă mecanismul se aplică pe scară mai largă, potrivit G4Media.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dezbate luni, 20 aprilie 2026, o sesizare a Curții de Apel București (CAB) privind „sporul SIIJ” (fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție). Miza: dacă sporul de 2% pe zi trebuie primit de toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel sau doar de cei care îndeplineau aceste condiții în perioada de funcționare a fostei secții (2018–2022).
CAB cere ÎCCJ o rezolvare de principiu asupra naturii acestui drept: dacă procentul de 2% este un element al indemnizației de încadrare (salariul de bază din sistem) care poate intra în mecanismul de „egalizare la nivel maxim” în situații comparabile, ori un beneficiu individualizat, dependent de contextul normei inițiale.
În funcție de răspuns, decizia ar putea:
Demersul vine după un ordin din martie 2026 al președintei ÎCCJ, Lia Savonea, care a introdus „sporul SIIJ” în salariul de bază al magistraților care îndeplineau condițiile de a activa la SIIJ, arată publicația.
G4Media notează că ordinele pot fi atacate în contencios administrativ, însă o decizie a completului de dezlegare a unor chestiuni de drept „ar putea cimenta acest ordin”.
Potrivit explicațiilor din articol, includerea sporului de 2% pe zi „pentru toate zilele calendaristice” ar echivala cu o majorare de circa 60% din brut pentru magistrații vizați (cei care, în perioada SIIJ, aveau 18 ani vechime și grad de Curte de Apel).
Conform estimărilor citate de G4Media din propriile surse, cel puțin 1.000 de magistrați ar beneficia de majorarea acordată prin ordin, iar creșterea ar fi de 12.000–13.000 de lei în plus la salariu.
În plus, aceeași sursă arată că decizia de luni ar putea extinde sporul la toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel, nu doar la cei care îndeplineau condițiile în perioada 2018–2022.
Recomandate
Guvernul Bolojan nu va aloca acum bani pentru restanțele salariale ale magistraților, invocând imposibilitatea unei rectificări bugetare cât timp este demis , potrivit HotNews . Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), iar decizia instanței este definitivă și executorie, cu termene și penalități prevăzute explicit. Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a spus că Executivul „interimar” nu poate face rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma necesară. Ea a susținut că Guvernul a încercat să evite situația „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”. Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere Conform informațiilor citate de HotNews de la reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând „de astăzi”, pentru a începe procedurile de alocare a banilor. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că obligația vizează demararea „procedurii de conformare voluntară”, adică inițierea demersurilor pentru stingerea datoriilor. Hotărârea Curții de Apel București , menținută integral de instanța supremă, prevede și sancțiuni în cazul neexecutării în termen: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Ce a decis ÎCCJ și de ce contează bugetar Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor și a menținut decizia din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă și executorie. În comunicarea instanței, ÎCCJ acuză „caracterul nelegal” al conduitei autorităților executive pentru neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată „certe”, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin acte normative de eșalonare. Instanța mai afirmă că statul nu poate recunoaște datoria prin propriile acte și, simultan, să refuze resursele pentru executarea ei. Ce urmează: presiunea se mută pe viitorul guvern Potrivit HotNews, viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, ar urma să fie obligat să plătească restanțele salariale, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul a avut o miză de circa 1 miliard de euro și pronunțarea soluției a fost amânată de șapte ori, în timp ce ÎCCJ a susținut în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani. [...]
Decizia definitivă a Curții de Apel București menține arestul preventiv al lui Călin Georgescu , ceea ce prelungește blocajul procedural în dosarul DIICOT privind o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne în Arestul Central al Poliției Capitalei, unde se află din 29 septembrie. Hotărârea Curții de Apel București desființează decizia din 13 octombrie a Tribunalului București, care dispusese înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu. Complet de divergență: soluție pronunțată cu majoritate Decizia a fost luată de un complet de divergență, după ce judecătorii Cristian Dumitru și Daniela Maria Manolache au avut opinii diferite asupra contestației formulate de procurorii DIICOT. În aceste condiții, a fost cooptat un al treilea magistrat, iar soluția a fost pronunțată cu majoritate de voturi. Este a doua oară când situația juridică a lui Călin Georgescu este tranșată prin complet de divergență, conform informațiilor din dosar prezentate de publicație. Ce a contestat DIICOT și ce a decis anterior Tribunalul București Pe 13 octombrie, judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București admisese cererea lui Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu, invocând circumstanțe personale precum lipsa antecedentelor penale, existența unui domiciliu stabil și respectarea obligațiilor impuse anterior prin control judiciar. DIICOT a contestat hotărârea, susținând necesitatea menținerii arestării preventive, iar Curtea de Apel București a admis contestația și a anulat soluția Tribunalului. Acuzațiile din dosar și contextul procedural Călin Georgescu este cercetat într-un dosar DIICOT care vizează o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit anchetatorilor, omul de afaceri Răzvan Leu ar fi fost convins să vireze bani ca „garanție” pentru obținerea unei linii de credit necesare unor tranzacții cu metale prețioase; creditul promis nu ar fi fost acordat, iar banii nu ar fi fost restituiți. În dosar apare și numele omului de afaceri Ionel Rusen, despre care anchetatorii susțin că ar fi avut un rol în operațiunile cercetate. Separat, Mediafax notează că Georgescu a fost audiat de DIICOT și într-un alt dosar, distinct de cauza privind presupusa fraudă de peste un milion de euro, în care anchetatorii au făcut percheziții într-o investigație legată de presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și tentative de alterare a integrității datelor informatice. [...]
Decizia CEDO privind plata eșalonată a restanțelor salariale ale magistraților oferă Guvernului baza să limiteze presiunea pe buget , susține Ilie Bolojan , care cere Executivului să tranșeze „o chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, potrivit HotNews . Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că magistraților români nu le-au fost încălcate drepturile fundamentale prin plata eșalonată a drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești. Într-o reacție pe Facebook, liderul PNL afirmă că verdictul confirmă poziția sa și invocă riscul ca statul să fie obligat să achite „imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei”, fără a ține cont de impactul bugetar. Miza: cine decide politica bugetară și cum se execută hotărârile În motivarea deciziei prin care a respins plângerile a cinci magistrați, CEDO arată că nu este de competența instanței naționale să se substituie autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare. Curtea menționează că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit la „reconfigurarea cadrului juridic” privind remunerația judecătorilor. Bolojan interpretează hotărârea ca pe un semnal că „instanțele și-au depășit atribuțiile” și că deciziile despre „modul în care sunt împărțiți banii țării” trebuie luate de Guvern și Parlament. El mai spune că decizia CEDO „pune sub semnul întrebării” unele hotărâri din România, invocând suspiciuni de conflict de interese în cazul judecătorilor care le-ar fi pronunțat. Reacția ÎCCJ: CEDO nu tranșează litigiul inițiat de instanța supremă Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că decizia CEDO trebuie analizată „cu toate argumentele și nuanțele”. Ulterior, Înalta Curte a transmis că speța de la CEDO a vizat compatibilitatea mecanismelor de eșalonare și a întârzierilor în executarea hotărârilor cu garanțiile Convenției. În schimb, potrivit comunicatului, litigiul inițiat de ÎCCJ nu a urmărit contestarea, „în principiu”, a posibilității legale de eșalonare, ci respectarea de către autoritățile executive a propriului cadru normativ și îndeplinirea obligațiilor care decurg din acesta, inclusiv asigurarea resurselor bugetare necesare executării hotărârilor, conform calendarului stabilit de guvern. Instanța supremă insistă asupra distincției dintre dreptul statului de a stabili modalitatea și calendarul executării obligațiilor și obligația autorităților de a respecta regulile pe care le-au instituit, subliniind că decizia CEDO „nu reprezintă o soluționare” a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretenții dintr-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte. [...]
Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
Anularea definitivă a PUG-ului Timișoarei blochează cadrul legal de urbanism al orașului , după ce Curtea de Apel Timișoara a respins recursul municipalității și a menținut hotărârea Tribunalului Timiș, potrivit Antena 3 . Decizia vizează Planul Urbanistic General (PUG) adoptat în octombrie 2023 și are impact direct de reglementare asupra dezvoltării imobiliare și a autorizărilor din oraș. PUG-ul a fost anulat în urma unei acțiuni deschise de Bega Invest SA , companie controlată de oamenii de afaceri Emil și Marius Cristescu, care a cerut anularea hotărârii de Consiliu Local prin care au fost aprobate PUG-ul și regulamentul de aplicare. De ce a fost anulat PUG-ul: procedură considerată nelegală Tribunalul Timiș a reținut că administrația condusă de Dominic Fritz ar fi încălcat în mod repetat legislația în procesul de adoptare a PUG-ului. Un punct central a fost consultarea publică, considerată o etapă obligatorie, pe care instanța a apreciat-o ca fiind viciată. Primăria a susținut că au existat patru consultări publice în 2013 și una în 2023, însă instanța a notat că, la ultima ședință, reprezentanții municipalității au comunicat că nu se pot face modificări punctuale ale zonelor de încadrare în raport cu realitățile din teren. Tribunalul a concluzionat că, procedând astfel, obligația legală de consultare efectivă a cetățenilor a fost „golită de conținut”. În plus, instanța a reținut că documentațiile de fundamentare folosite la adoptarea PUG-ului erau depășite: studiile privind dezvoltarea economică și socială aveau 12 ani, iar planurile topografice 10 ani, fără legătură cu situația reală din unele zone ale orașului. Avizele, miza juridică decisivă Un alt element esențial în dosar a fost lipsa avizului obligatoriu al Comisiei de circulație din primărie. Administrația a invocat în instanță că avizul nu ar fi necesar, întrucât exista avizul Poliției Rutiere, care face parte din comisie. Tribunalul a stabilit însă că avizul Comisiei de circulații și siguranță rutieră este obligatoriu și condiționează legalitatea procedurii de adoptare a hotărârii de Consiliu Local. Instanța a mai arătat că nu poate „separa” partea afectată de lipsa avizului de restul reglementării pentru a limita anularea doar la o anumită secțiune. În motivare se mai precizează că, odată constatat primul motiv de nulitate, instanța nu a mai analizat celelalte două motive invocate: nerespectarea avizului Agenției pentru Protecția Mediului Timiș și nerespectarea avizului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Ce urmează: efectul unei anulări definitive După sentința Tribunalului Timiș, municipalitatea a formulat recurs, însă Curtea de Apel Timișoara l-a respins, ceea ce face anularea PUG-ului definitivă. Materialul mai menționează că Dominic Fritz a părăsit administrația din cauza unui conflict de interese, în contextul adoptării „Amendamentului Fritz” din Legea ANI. În articolul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii administrativi concreți care vor fi urmați pentru înlocuirea PUG-ului anulat. [...]
