Știri
Știri din categoria Justiție
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat constituțională legea pensiilor magistraților, iar documentul a apărut în Monitorul Oficial, potrivit Digi24. Actul normativ urmează să fie transmis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare, după comunicarea oficială a deciziei CCR.
În motivare, judecătorii constituționali arată că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile, criteriile și modul de calcul al drepturilor de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile, cu respectarea Constituției. CCR subliniază că nu are competența de a stabili cuantumul concret al pensiilor și nici procentul aplicat bazei de calcul, dar reiterează că statutul magistraților impune ca pensia de serviciu să fie „cât mai apropiată” de ultimul salariu.
Curtea precizează că nu poate analiza oportunitatea unei inițiative legislative și nici impactul bugetar al acesteia. De asemenea, arată că nu poate condiționa reforma pensiilor magistraților de modificarea pensiilor de serviciu din alte domenii, această decizie revenind exclusiv Parlamentului sau Guvernului.
CCR a respins și solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, argumentând că instanța europeană nu oferă avize consultative în cadrul procesului legislativ intern și nu se pronunță asupra constituționalității unei norme naționale înainte de promulgare.
Documentul include opinii concurente și o opinie separată a judecătorilor care au contestat soluția majoritară. Odată publicată motivarea, legea poate fi promulgată, în conformitate cu articolul 77 din Constituție, doar după primirea oficială a deciziei CCR la Administrația Prezidențială.
Recomandate
CCR a declarat constituțional proiectul de lege privind pensiile magistraților , iar actul normativ urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Decizia vine după cinci amânări și are miză și în plan financiar, proiectul fiind prezentat ca un jalon important din PNRR. Proiectul modifică atât condițiile de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrați, prin creșterea vârstei de pensionare și schimbarea plafonului maxim raportat la veniturile din activitate. Principalele schimbări menționate în proiect sunt: stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 de ani ca vârstă minimă de pensionare până la 31 decembrie 2026; condiție de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați; eșalonarea în etape până la atingerea vârstei standard, iar după ultima etapă atingerea vârstei de 65 de ani; introducerea treptată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură. În privința cuantumului, proiectul stabilește o pensie de 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări sociale din ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare. Totodată, cuantumul net al pensiei de serviciu este limitat la 70% din venitul net din ultima lună de activitate, anterioară pensionării. După avizul de constituționalitate al Curții Constituționale, următorul pas este promulgarea de către președinte, conform informațiilor din articol. În practică, intrarea în vigoare ar urma să influențeze atât calendarul de pensionare în sistem, cât și cheltuielile bugetare asociate pensiilor de serviciu ale magistraților, în condițiile noilor reguli de calcul și plafonare. [...]
Curtea Constituțională discută astăzi dacă trimite la CJUE legea privind pensiile magistraților , proiect blocat din decembrie și contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit HotNews.ro . Ședința începe la ora 11.00 și este a șasea pe acest subiect. Pe masa judecătorilor se află solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a clarifica dacă modificările propuse de Guvernul Bolojan respectă dreptul european. O cerere similară a fost formulată și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan. Surse din CCR spun că balanța înclină spre sesizarea CJUE, însă o decizie finală nu este stabilită. Ce ar însemna trimiterea la CJUE Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean , a explicat că o astfel de procedură poate dura până la doi ani, timp în care legea nu ar putea intra în vigoare. CJUE nu dă un verdict direct asupra constituționalității, ci oferă interpretări privind aplicarea dreptului european. Există un singur precedent de sesizare a CJUE de către CCR – cazul Coman-Hamilton. În 2018 și 2019, alte solicitări similare au fost respinse ca inadmisibile. Dacă CCR decide să nu trimită cauza la CJUE, ar putea pronunța o hotărâre pe fond. Pentru aceasta este necesară prezența tuturor celor nouă judecători. Absența unuia dintre ei ar duce la o nouă amânare. Ce prevede legea contestată Proiectul Guvernului stabilește: pensia de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni; plafonarea la maximum 70% din ultima indemnizație netă; creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2042; posibilitatea pensionării anticipate cu 35 de ani vechime, dar cu penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard. În prezent, pensia magistraților este de 80% din ultimul salariu brut. Argumentele ICCJ Înalta Curte susține că legea ar putea încălca principiile proporționalității, egalității și securității juridice și ar crea discriminare față de alte categorii de pensii de serviciu. De asemenea, invocă lipsa unei fundamentări riguroase și riscul afectării independenței justiției. Decizia a fost amânată deja de patru ori, pe fondul unor retrageri din ședință și al depunerii de documente suplimentare. Hotărârea de astăzi poate clarifica dacă reforma pensiilor magistraților va fi tranșată intern sau va fi amânată printr-o procedură europeană de durată. [...]
Au început interviurile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , iar primii evaluați, luni, 23 februarie 2026, au fost candidații pentru conducerea Ministerului Public. Potrivit HotNews.ro , pentru funcția de procuror general candidează Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și procurorul militar Bogdan Pîrlog, iar pentru postul de adjunct s-a înscris actualul șef al DNA, Marius Voineag . Ce propun candidații la Parchetul General Cristina Chiriac a pledat pentru un Minister Public „modern” și mai vizibil în spațiul public, afirmând că procurorul general trebuie să fie „principala voce” a instituției și să ofere răspunsuri clare societății. Ea a indicat deficitul de personal drept una dintre principalele probleme și a vorbit despre nevoia de creștere a capacității investigative, digitalizare și consolidarea încrederii publice. Întrebată care ar fi prima decizie managerială, a răspuns că ar trebui să stabilească mai întâi un plan de priorități. Bogdan Pîrlog a vorbit despre „o profundă criză la nivel de sistem” și despre pierderea încrederii publice în justiție. El a criticat promovările bazate pe interviu la instanța supremă și a susținut necesitatea regândirii organigramei, apreciind că există unități „profund ineficiente” și prea multe funcții de conducere. Întrebat despre sancțiunea disciplinară primită anul trecut, Pîrlog a afirmat că legea ar trebui să stabilească reguli clare și unitare privind condițiile de acces la funcțiile de vârf. Marius Voineag, singur candidat pentru funcția de adjunct Actualul șef al DNA, Marius Voineag, candidează fără contracandidat pentru postul de adjunct al procurorului general. El a anunțat că obiectivul central este transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General, cu accent pe: creșterea capacității investigative; extinderea programelor de formare profesională; promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției; integrarea unor soluții de inteligență artificială; îmbunătățirea comunicării publice. Întrebat despre cel mai mare eșec la conducerea DNA , Voineag a indicat comunicarea, apreciind că explicațiile publice ar fi putut fi mai clare pentru a consolida încrederea în instituție. Calendarul selecției Interviurile pentru DNA sunt programate marți, 24 februarie, iar cele pentru DIICOT miercuri și joi, 25-26 februarie. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, după care ministrul Justiției va trimite propunerile motivate către CSM pentru aviz consultativ. Decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan. Miza acestor audieri este stabilirea noii conduceri a marilor parchete într-un moment în care candidații invocă atât presiunea publică asupra sistemului judiciar, cât și nevoia de reformă internă și recâștigare a încrederii societății. [...]
Înalta Curte de Casație și Justiție va sesiza instituțiile europene după ce Curtea Constituțională a declarat constituționale modificările privind pensiile speciale ale magistraților, a transmis președinta instanței supreme, Lia Savonea, potrivit Digi24.ro . În reacția oferită publicației, șefa ÎCCJ a precizat că instanța „a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților” și a avertizat că „slăbirea standardelor de protecție constituțională este profund îngrijorătoare”. Potrivit acesteia, instituția va acționa prin toate mijloacele legale și instituționale pentru a apăra independența justiției, inclusiv prin sesizarea forurilor europene competente. Declarațiile vin după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care prevede tăierea pensiilor speciale și majorarea vârstei de pensionare a magistraților este în acord cu Legea fundamentală. Decizia CCR a generat reacții divergente în spațiul public și instituțional. La polul opus, președintele Nicușor Dan a descris hotărârea Curții drept „un gest de echitate așteptat de societate”. De asemenea, premierul Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul va continua demersurile pentru recuperarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în contextul reformelor asumate. Contextul este unul sensibil, întrucât modificările privind pensiile magistraților au fost parte a angajamentelor asumate de România în relația cu instituțiile europene. Rămâne de văzut care va fi parcursul sesizării anunțate de ÎCCJ și dacă aceasta va produce efecte la nivel european. [...]
Curtea Constituțională a amânat de cinci ori decizia pe pensiile magistraților , iar ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , acuză CCR de tergiversare cu efect direct asupra reformei și a banilor din PNRR, potrivit Euronews . Într-o intervenție la Euronews România, Pîslaru a legat întârzierile CCR de un „conflict vădit de interese” în jurul legii pensiilor magistraților și a susținut că amânările blochează îndeplinirea unui jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), cu consecințe financiare pentru România. Criticile lui Dragoș Pîslaru la adresa CCR și a „tergiversărilor” Ministrul afirmă că reforma ar fi trebuit făcută încă din 2021 și că actualul proiect a fost discutat și verificat în raport cu Comisia Europeană, astfel încât „jalonul era îndeplinit dacă promulgam această lege”. În această logică, amânările CCR ar fi împiedicat finalizarea procedurii interne necesare pentru ca România să poată susține îndeplinirea angajamentului. Pîslaru a descris explicit succesiunea amânărilor de la CCR drept o serie de întârzieri consecutive, invocând inclusiv motive precum imposibilitatea întrunirii și concediul parental al unui judecător. În același timp, el a susținut că atacarea legii la CCR, în condițiile în care magistrații sunt beneficiari direcți ai regimului de pensii vizat, ar ridica o problemă de separație a puterilor și de imparțialitate instituțională. Disputa privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene Un punct central al criticilor vizează argumentul invocat de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea , privind necesitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Pîslaru a susținut că proiectul este același „fără nicio virgulă” din septembrie și că, dacă existau întrebări de drept european, acestea ar fi trebuit ridicate de la început, nu după luni de parcurs. „Tu nu recunoști prerogativa Guvernului de a stabili bugete, de a avea grijă de finanțele țării, de a păstra lucrurile în sustenabilitate și echitate și ataci la CCR. Și faci acest demers, după care, la CCR, ai cinci întârzieri consecutive, că nu s-au putut întruni, că n-au venit, apoi motivația perfectă, concediu parental.” În intervenția sa, ministrul a respins ideea că Guvernul ar pune presiune pe CCR și a calificat drept „vizibile de la distanță” amânările și justificările procedurale, în contextul în care miza ar fi îndeplinirea unui angajament internațional și menținerea finanțării europene. Miza financiară și reacția Comisiei Europene Pîslaru a anunțat oficial că România pierde 231 de milioane de euro , sumă asociată jalonului PNRR privind reforma pensiilor speciale. În relatarea sa, blocajul este legat direct de imposibilitatea implementării reformei cât timp procedura rămâne suspendată prin amânări și prin trimiterea chestiunii către CJUE. În același material este prezentată și reacția Comisiei Europene, care arată că a luat act de amânarea deciziei CCR și reamintește că, în mai 2025, a suspendat 231 de milioane de euro în legătură cu etapa 215, ce vizează reforma pensiilor speciale. Comisia precizează că evaluează în prezent cererea transmisă de autoritățile române la 28 noiembrie 2025 și că nu poate comenta evaluările în curs. Ce urmează și de ce contează pentru reforma pensiilor speciale Un răspuns al CJUE ar putea veni peste un an sau chiar doi, potrivit fostului președinte al CCR, Augustin Zegrean, și ministrului Justiției, Radu Marinescu. În acest interval, reforma pensiilor magistraților și, mai larg, a pensiilor speciale ar rămâne blocată, cu efecte atât asupra calendarului PNRR, cât și asupra bugetului. În paralel, rămâne relevant faptul că CCR a decis pe 11 februarie 2026 a cincea amânare a pronunțării pe acest subiect. În lectura ministrului, această succesiune de amânări alimentează o critică mai amplă la adresa Curții Constituționale: aceea că, într-un dosar cu impact bugetar și european, CCR ar tolera sau ar produce întârzieri care afectează capacitatea statului de a-și respecta angajamentele și de a menține finanțarea aferentă. [...]
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea , cere Curții Constituționale să sesizeze CJUE cu privire la reforma pensiilor magistraților, motivând posibile încălcări ale dreptului european aflăm prin intermediul HotNews.ro . Solicitarea survine cu o zi înaintea unei noi dezbateri în cadrul Curții Constituționale privind proiectul de lege al Guvernului Bolojan, blocat anterior din cauza lipsei unanimității și a contestărilor repetate. Instanța supremă argumentează că proiectul legislativ ar încălca principii fundamentale ale Uniunii Europene, precum proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime , afectând astfel independența justiției. Într-un comunicat transmis marți, ICCJ a formulat cinci obiecții majore asupra proiectului legislativ: Tratament discriminatoriu față de alte categorii cu pensii de serviciu; Lipsa unei fundamentări riguroase care să permită evaluarea proporționalității; Reducerea siguranței financiare a magistraților sub un nivel adecvat; Instabilitate legislativă perpetuată; Regim tranzitoriu inegal și dificil de justificat obiectiv. ICCJ subliniază că solicitarea intervenției Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este un instrument legitim, care sprijină interpretarea unitară a dreptului european și consolidarea cooperării între instanțele naționale și cele europene. Totodată, Lia Savonea a contestat oficial proiectul Guvernului Bolojan și în fața Curții Constituționale. Conform proiectului de lege, pensiile de serviciu ale magistraților ar urma să fie plafonate la 70% din ultima indemnizație netă și calculate pe baza mediei indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni. Vârsta de pensionare ar crește gradual până la 65 de ani, într-un interval de 15 ani. Pensia actuală reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar Guvernul propune ca doar cei cu o vechime de 35 de ani să se poată pensiona anticipat, cu penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard. Reforma a fost reluată de Guvern în decembrie 2025, după ce prima variantă a fost respinsă de CCR în octombrie. În noua formă, singura modificare substanțială este extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani. Dezbaterea de miercuri, 11 februarie, din cadrul CCR este așteptată să fie amânată din nou, în contextul absenței unui judecător ( Gheorghe Stan, aflat în concediu paternal) , ceea ce face imposibilă luarea unei decizii, conform regulamentului CCR. Contextul acestei acțiuni trebuie înțeles în cheia unei dispute politice și juridice extinse, în care Guvernul invocă nevoia de echitate și sustenabilitate financiară, iar instanțele reclamă o intervenție agresivă asupra independenței sistemului judiciar. [...]
