Știri
Știri din categoria Justiție
Decizia CCR blochează impunerea prin lege a unei cote de 40% sportivi români în echipe, obligând Parlamentul să reia actul normativ și să-l alinieze Constituției și dreptului UE, potrivit Digi24.
Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea care impunea ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie români. În consecință, legea a fost declarată neconstituțională și se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.
În comunicatul citat, CCR arată că măsura ar fi restrâns accesul sportivilor din alte state membre ale Uniunii Europene la echipele din România, ceea ce ridică probleme din perspectiva libertății de circulație în UE. Curtea invocă tratatele europene, care interzic discriminarea pe motiv de cetățenie și garantează libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii.
În motivare este menționată și jurisprudența Curții de Justiție a UE, inclusiv decizia din dosarul Bosman, ca reper pentru incompatibilitatea unor reguli similare cu piața europeană a muncii în sport.
CCR a decis că întregul act normativ este neconstituțional, nu doar prevederea privind cota de 40%, argumentând că restul dispozițiilor erau strâns legate de aceasta. Decizia este definitivă și obligatorie.
În sesizarea sa, Nicușor Dan a susținut că legea este discriminatorie și afectează inclusiv dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Președintele a arătat, totodată, că sprijinirea sportivilor formați local poate fi făcută fără criterii bazate pe cetățenie, prin investiții în academii și programe de formare.
Parlamentul va trebui să reia legea și să o modifice astfel încât să respecte atât Constituția, cât și regulile UE privind nediscriminarea și libera circulație.
Recomandate
Curtea Constituțională a blocat modificări-cheie la Codul de procedură penală , după ce a constatat, în unanimitate, că mai multe articole din legea de modificare încalcă Constituția, potrivit Mediafax . Decizia are impact direct de reglementare: prevederile declarate neconstituționale nu pot intra în vigoare în forma adoptată de Parlament. Curtea a stabilit că dispozițiile art. I pct. 2, pct. 3, pct. 45 (cu referire la art. 343 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală) și pct. 50 din lege sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Ce a contestat Înalta Curte și de ce contează Prevederile au fost criticate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin sesizarea Secțiilor Unite, înainte de promulgare, pe motiv că ar fi afectat: coerența procedurii penale; drepturile procesuale ale părților; regulile privind judecata în camera preliminară (faza în care se verifică legalitatea trimiterii în judecată și a probelor). Sesizarea a fost făcută de ÎCCJ la 22 mai 2026, după ce proiectul de lege inițiat de 43 de deputați și senatori din toate partidele politice a fost adoptat de Parlament. Motivele de neconstituționalitate reținute de CCR În motivarea soluției, Curtea a reținut, între altele, că: reglementarea competenței judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea cauzelor (art. I pct. 2 și pct. 3) este în dezacord cu natura procedurii camerei preliminare și creează „o incoerență legislativă” incompatibilă cu cerințele de calitate a legii; dispozițiile care transferă către participanții la proces obligația de a afla termenele de judecată (art. I pct. 45) mută asupra părților o sarcină care, potrivit Curții, revine organelor judiciare prin procedura de citare, ca garanție a drepturilor fundamentale; aceeași soluție legislativă (art. I pct. 45) este criticată și pentru că prevede acordarea „termenului în continuare” fără a preciza procedura concretă prin care participanții își pot îndeplini obligația de a urmări dosarul, ceea ce contravine principiului legalității și standardelor de calitate a legii; asocierea încheierilor judecătorului de cameră preliminară cu autoritatea de lucru judecat și cu principiul „ne bis in idem” (art. I pct. 50) încalcă standardele de calitate a legii, deoarece aceste încheieri nu soluționează fondul cauzei penale. Curtea a mai reținut că reglementarea efectelor de tip „lucru judecat” pentru aceste încheieri ar putea duce la imposibilitatea invocării ulterioare a unor cauze de nulitate absolută care, în prezent, pot fi invocate în orice stare a procesului, cu consecințe inclusiv asupra excluderii probelor obținute sau administrate nelegal. Ce urmează Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. În consecință, legea nu poate fi promulgată în forma care conține dispozițiile declarate neconstituționale, iar legiuitorul trebuie să revină asupra textelor vizate pentru a le pune în acord cu Constituția. Pentru comunicatul CCR, trimiterea este disponibilă aici . [...]
Comisia Europeană indică „unele progrese” la declarațiile de avere, dar eficiența sistemului depinde de o modificare legislativă aflată încă în discuție , potrivit news.ro , care citează raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România. În evaluarea Comisiei, un element concret este utilizarea în continuare a platformei e-DAI, gestionată de Agenția Națională de Integritate (ANI) , pentru simplificarea completării și depunerii digitale a declarațiilor de avere. Raportul notează însă și o schimbare importantă: declarațiile depuse în format digital „nu mai sunt publicate”. Ce schimbări legislative sunt pe masă Raportul arată că, în noiembrie 2025, ANI a transmis Ministerului Justiției o propunere legislativă amplă privind integritatea. Proiectul urmărește: clarificarea unor ambiguități; armonizarea anumitor prevederi; actualizarea cadrului legal, în special în privința formatului declarațiilor de avere. Un punct sensibil rămas neacoperit de cadrul actual este declararea averii de către soți și copii. Documentul menționează că regulile din acest domeniu au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională , aspect semnalat și în raportul de anul trecut. Ce urmează și de ce contează Proiectul este „în prezent în discuție”, iar Ministerul Justiției intenționează să organizeze consultări suplimentare. Comisia Europeană concluzionează că, „prin prisma acestor evoluții”, România a înregistrat unele progrese în direcția eficientizării sistemului declarațiilor de avere, însă rezultatul final depinde de forma și adoptarea modificărilor legislative aflate încă în lucru. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că vede deja „rezultate” în activitatea parchetelor după numirea noilor șefi , deși, potrivit propriilor estimări, ar fi fost nevoie de circa șase luni pentru ca schimbările să devină vizibile, relatează HotNews . Mesajul are miză de reglementare și funcționare instituțională: președintele validează public direcția conducerilor nou numite la PICCJ, DNA și DIICOT și indică o orientare spre dosare „importante”, nu spre volum. Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României la Paris, Nicușor Dan a afirmat că este „mulțumit spre foarte mulțumit” de activitatea parchetelor și că „toate trei se mișcă foarte bine”, deși nu a trecut încă intervalul de șase luni invocat anterior ca reper pentru evaluare. Ce „progrese” invocă președintele la DIICOT, PICCJ și DNA Șeful statului a dat exemple distincte pentru fiecare structură: DIICOT : a legat activitatea de reducerea incidentelor asociate consumului de droguri la festivaluri, afirmând că „anul ăsta am fost bine”. Parchetul General (PICCJ) : a vorbit despre reluarea unor „anchete serioase privind magistrații”, făcând trimitere la cazul celor doi procurori din Constanța arestați preventiv într-un dosar de corupție (context prezentat de HotNews și în materialul despre caz: HotNews ). DNA : a susținut că au fost anchetate „persoane importante” și a insistat pe ideea că parchetele nu mai funcționează „la alibi”, ascunzând lipsa de substanță în spatele numărului de dosare, ci se concentrează pe cauze cu impact. Context: numirile din 8 aprilie și așteptările transmise atunci Nicușor Dan a semnat pe 8 aprilie decretele de numire pentru conducerile PICCJ, DNA și DIICOT (detalii într-un material anterior: HotNews ). Potrivit listei publicate, au fost numiți: Cristina Chiriac – procuror general al PICCJ Marius Voineag – procuror adjunct al procurorului general (PICCJ) Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef DNA Marinela Mincă – procuror-șef adjunct DNA Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct DNA Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef DIICOT Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct DIICOT La momentul numirilor, președintele spunea că se așteaptă ca procurorii-șefi să comunice atât cu procurorii din subordine, cât și public „deficiențele” întâlnite în activitate, criticând presiunea „miilor de dosare” care ar împinge procurorii spre un rol de „funcționari”, în detrimentul cauzelor de impact. De ce contează Evaluarea publică pozitivă, făcută înainte de termenul de șase luni invocat inițial, funcționează ca un semnal politic și instituțional de susținere pentru actualele conduceri ale marilor parchete și pentru o prioritizare a dosarelor considerate relevante social (corupție, criminalitate organizată, anchete privind magistrați). În lipsa unor indicatori cantitativi în declarațiile citate, rămâne de urmărit dacă această schimbare de accent se va reflecta în rezultate confirmabile în perioada următoare. [...]
Dosarul de evaziune fiscală al influencerului Alexandru Zidaru („Makaveli”) a fost clasat după achitarea integrală a prejudiciului , un rezultat posibil în baza modificărilor legislative care permit evitarea răspunderii penale la prejudicii de până la 1 milion de euro, dacă suma este plătită integral, potrivit Adevărul . Decizia de clasare a fost luată după ce Zidaru ar fi achitat prejudiciul stabilit de anchetatori, conform unor documente consultate de G4Media . Prejudiciul imputat se ridica la 531.047 de lei (peste 100.000 de euro). Zidaru fusese reținut în luna iunie în acest dosar și propus pentru arestare preventivă, însă instanța a decis ulterior plasarea sa sub control judiciar. De ce contează: efectul direct al legii „plătești și scapi” la evaziune sub 1 milion de euro Clasarea a fost posibilă în baza modificărilor aduse legislației privind evaziunea fiscală, care prevăd că persoanele acuzate de producerea unui prejudiciu de până la un milion de euro pot evita răspunderea penală dacă achită integral suma datorată statului. În acest caz, plata prejudiciului a închis practic dosarul penal. Context: profil public și alte dosare în care a apărut numele lui „Makaveli” Alexandru Zidaru este cunoscut pe TikTok sub pseudonimul „Makaveli” și a fost asociat în spațiul public cu fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, după implicarea sa în campania electorală din 2024. Separat de dosarul de evaziune, Adevărul amintește că influencerul s-a prezentat pe 2 iulie la Direcția Națională Anticorupție , unde a fost audiat într-un dosar deschis în urma denunțului depus de el privind alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025. Declarațiile sale de atunci au fost relatate de Mediafax . În același context, Zidaru a susținut că senatorul Ninel Peia i-ar fi falsificat semnăturile fără acordul său, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
Blocajul procedural de la Tribunalul București prelungește incertitudinea asupra conducerii și regulilor interne ale PNL , după ce două judecătoare s-au abținut succesiv din dosarul privind aprobarea noului statut al partidului, potrivit Agerpres . Tribunalul București a amânat dezbaterile în cererea PNL de aprobare a statutului adoptat la Congresul Extraordinar din 21 iunie , după ce judecătoarea Mihaela Luciani a formulat cerere de abținere (admisă pe 16 iulie), iar dosarul a fost repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu. La rândul ei, Evelina Vîlcu a cerut abținerea, admisă luni, astfel că dosarul urmează să fie înaintat unui alt magistrat. Miza este direct legată de efectele juridice ale deciziilor luate la Congres: neaprobarea noului statut de către instanță a fost motivul principal pentru care, pe 8 iulie, Tribunalul București a suspendat toate hotărârile adoptate atunci. De ce contează: statutul neînregistrat a dus la suspendarea hotărârilor Congresului În 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat hotărârile Congresului Extraordinar, reținând că deciziile au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În motivarea indicată de instanță, PNL ar fi trebuit să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres. Suspendarea a venit în urma unei solicitări depuse de contestatari din partid, care au reclamat că procedura Congresului — de la depunerea candidaturilor și alegerea conducerii până la modificările statutare și măsurile sancționatorii — s-a desfășurat pe baza unor dispoziții care, la acel moment, nu intraseră în vigoare și nu puteau produce efecte juridice. Printre reclamanți sunt menționați Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Ce hotărâri au fost suspendate Instanța a suspendat, între altele, hotărârile Congresului prin care: Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului; era reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD; se stabilea excluderea din partid a membrilor care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanți din tabăra contestatarilor, respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Totodată, a fost suspendată și modificarea statutului prin care PNL urmărea, între altele, introducerea formulei moțiunilor pentru candidaturi la congres, crearea Biroului Permanent Național ca principală structură internă de conducere și întărirea disciplinei de partid. În acest context, amânarea dezbaterilor pe fondul cererii de aprobare a statutului — cauzată de abținerile succesive — întârzie o clarificare judiciară care condiționează efectele deciziilor luate la Congresul din 21 iunie. [...]
Ministra de Externe Oana Țoiu spune că a părăsit o recepție din Washington după ce unul dintre frații Tate a încercat să intre în vorbă cu un grup în care se afla , potrivit HotNews . Episodul ridică o problemă de protocol și de gestionare a riscurilor reputaționale în contexte diplomatice, în condițiile în care frații Tate sunt vizați de anchete penale în România și au fost arestați recent în SUA la solicitarea Marii Britanii. Țoiu a relatat într-un interviu pentru Adevărul că recepția a avut loc săptămâna trecută, în Washington, și a fost organizată de Paolo Zampolli, prezentat drept emisarul lui Donald Trump pentru România. Evenimentul ar fi avut loc cu o zi înaintea întâlnirii ministrei cu Marco Rubio. Ce spune ministra despre incident și de ce a plecat În relatarea sa, ministra afirmă că prezența fraților Tate nu a fost semnalată părții române atunci când a fost transmisă invitația și că delegația nu avea control asupra listei de invitați. „În momentul în care a fost semnalată prezența fraților Tate acolo, de altfel unul din frații Tate ne-a abordat într-un grup mai larg de conversație, evident că am cerut să plec.” Țoiu susține că discuțiile erau publice, în cadru public, în prezența mai multor persoane, și că a ales să părăsească recepția când unul dintre frați a încercat să deschidă o conversație într-un grup în care se afla și ea. „În acel moment am plecat eu și mai mulți dintre cei prezenți de la acea recepție.” Ministra mai spune că nu a existat nicio conversație privată „1 la 1” și nicio discuție oficială legată de dosarele fraților Tate, adăugând că a dat instrucțiuni echipei din ambasadă ca orice cerere de întrevedere în acest sens să nu primească răspuns afirmativ din partea României. Contextul juridic: arestarea din SUA și dosarele din România Andrew Tate și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă seară la Miami de autoritățile federale americane, la solicitarea Marii Britanii, care urmărește extrădarea lor, potrivit informațiilor prezentate. Procurorii britanici îl acuză pe Andrew Tate (39 de ani) de șapte fapte de viol și alte infracțiuni, inclusiv trafic sexual și pornografie infantilă, iar pe Tristan Tate (38 de ani) de agresiune sexuală, două fapte de viol și trei infracțiuni legate de organizarea sau facilitarea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. În România, frații Tate sunt în continuare cercetați penal, fiind acuzați, între altele, de trafic de minori, relații sexuale cu un minor și spălare de bani, precum și de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat pentru exploatarea sexuală a femeilor. În noiembrie 2024, instanța a trimis dosarul de trafic de persoane, viol și formarea unui grup infracțional înapoi la procurori, iar în aprilie 2026 Tribunalul București le-a ridicat toate măsurile preventive de control judiciar. La începutul lunii iulie 2026, DIICOT a anunțat extinderea cercetărilor, cu infracțiuni suplimentare față de acuzațiile de la finalul lui 2024. [...]
