Știri
Știri din categoria Justiție
Tribunalul București a confirmat, în motivare, că încălcarea unei clauze de publicitate poate genera despăgubiri consistente, obligându-l pe Sorin Bontea să plătească 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) către Antena 1, potrivit HotNews. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Miza economică a cazului ține de modul în care instanța tratează clauzele contractuale care condiționează colaborările comerciale ale unei vedete TV, inclusiv în mediul online, de acordul scris al postului cu care are contract.
Tribunalul București își motivează hotărârea prin faptul că Sorin Bontea ar fi încălcat o clauză contractuală care îi interzicea să facă publicitate unor branduri fără acordul Antena, conform Pagina de Media, citată de HotNews.
Antena Group a susținut în proces că fostul jurat „Chefi la Cuțite” ar fi realizat 48 de postări online de publicitate sau promovare pentru produse fără legătură cu trustul, încălcând un contract semnat în 2017. Potrivit aceleiași surse, contractul prevedea că Antena trebuia să își dea acordul în scris dacă Bontea dorea să participe la alte emisiuni sau să facă publicitate pentru alte branduri, iar acest acord nu ar fi existat. Reclamele ar fi fost făcute în perioada 2022–2023.
În instanță, Sorin Bontea a invocat că noțiunea de „materiale online” ar fi vagă și imprecisă și că postările sale nu s-ar încadra în clauza contractuală invocată de Antena, potrivit Pagina de Media.
Judecătorii au respins însă argumentele, reținând că noțiunile din contract ar fi fost clare și că respectiva clauză a fost negociată între părți. În motivare, instanța arată:
„Limitarea libertăţii de exprimare prin contract este legală, dacă este asumată voluntar”.
Decizia Tribunalului București din 17 aprilie nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. În paralel, cazul rămâne relevant pentru piața media și de publicitate prin semnalul că încălcarea unor clauze de exclusivitate/avizare a colaborărilor comerciale poate fi sancționată cu despăgubiri mari, inclusiv pentru activitatea de promovare din online.
Recomandate
Antena Group a obținut în primă instanță daune de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) de la Sorin Bontea , într-unul dintre procesele deschise după ruptura dintre juratul „Chefi la cuțite” și postul TV, potrivit HotNews . Decizia Tribunalului București îl obligă pe Bontea la plata a 100.000 de euro „pentru perioada cuprinsă între 04.11.2023 şi până la data plăţii efective a debitului principal”, la care se adaugă cheltuieli de judecată, conform informațiilor publicate de PaginadeMedia. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel . Contextul litigiilor dintre Antena Group și foștii jurați „Chefi la cuțite” Procesul face parte dintr-o serie mai amplă de litigii apărute după ce, în urmă cu trei ani, Sorin Bontea, Cătălin Scărlătescu și Florin Dumitrescu au refuzat să mai filmeze sezonul 13 al emisiunii, invocând oboseala. În urma acestui refuz, Antena Group a decis să îi acționeze în instanță. Ulterior, cei trei bucătari au semnat cu PRO TV și au început să realizeze „Masterchef”, ceea ce a amplificat disputa juridică dintre părți, potrivit aceleiași surse. [...]
Reluarea dosarului Tel Drum redeschide riscul anulării unor probe-cheie, după ce Înalta Curte a scos din joc interceptările pe mandate de siguranță națională. Procesul în care Liviu Dragnea și alți inculpați sunt judecați pentru corupție și fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total indicat de anchetatori de peste 100 de milioane de lei, a reintrat pe rolul Tribunalului București, iar apărarea atacă acum legalitatea probelor invocând posibile „echipe operative” mixte DNA–SRI, potrivit Libertatea . Miza imediată este una de procedură, dar cu efect direct asupra fondului: dacă instanța constată nereguli privind cooperarea dintre instituții sau modul de punere în executare a supravegherii tehnice, anumite probe pot fi declarate nule, ceea ce poate schimba substanțial parcursul dosarului. De ce contează: dosar de corupție cu fonduri UE și prejudiciu de peste 100 mil. lei În dosarul Tel Drum, Dragnea este judecat pentru infracțiuni de corupție și fraude cu fonduri europene, iar prejudiciul total este indicat la 110.319.550 lei (în text este menționat și echivalentul de 22.063.910 euro ). Potrivit rechizitoriului citat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și ANAF s-au constituit părți civile cu sume detaliate în dosar, în timp ce Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă. Cum s-a ajuns la reluare: interceptări declarate nelegale Procedura de cameră preliminară a fost suspendată 1 an, 7 luni și 12 zile , interval în care Înalta Curte a verificat legalitatea încheierilor prin care au fost autorizate mandatele de interceptare puse în executare cu sprijinul SRI. Este vorba despre 31 de mandate de interceptare autorizate în perioada 29.08.2007–17.08.2009 , în baza legii siguranței naționale. La 29 mai 2025 , instanța supremă a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate și a anulat probele rezultate din ele. Contextul mai larg, prezentat în material, este seria de decizii ale Curții Constituționale care au limitat implicarea SRI în dosare penale și utilizarea anumitor tipuri de înregistrări: Decizia 51/2016 (implicarea SRI ca „alte organe specializate ale statului”), Decizia 26/2019 (protocoalele dintre Parchetul General și SRI), Decizia 55/2020 (utilizarea înregistrărilor obținute pe mandate de siguranță națională în procese penale). Noua linie de apărare: „echipe operative” DNA–SRI și cereri de adrese La reluarea camerei preliminare, la 20 februarie 2026 , avocații au cerut Tribunalului București să trimită adrese către DNA și SRI pentru a lămuri dacă, în această cauză, au existat „echipe operative” mixte și în ce a constat cooperarea dintre instituții, inclusiv în legătură cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În încheierea de ședință din 20.02.2026, instanța consemnează solicitări distincte formulate de inculpați și de societatea Tel Drum, inclusiv cereri de clarificări privind aplicarea unui protocol DNA–SRI (menționat în material ca fiind nr. 00750/04.02.2009) și solicitări de atașare a unor dosare. Următorul termen al procedurii de cameră preliminară a fost stabilit pentru 17 aprilie 2026 , la Tribunalul București. Cine este trimis în judecată și pentru ce perioadă Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu , fapte plasate în perioada 2001–2017 , în legătură cu atribuirea unor contracte „cu dedicație” către Tel Drum SA și obținerea, prin fraudă, de fonduri europene și naționale. În dosar au mai fost trimise în judecată alte opt persoane și societatea Tel Drum . Ce urmează depinde de soluțiile din camera preliminară, etapă în care instanța verifică legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală; în funcție de concluzii, dosarul poate merge mai departe cu probele rămase sau poate fi afectat prin excluderi suplimentare. [...]
Condamnarea definitivă a unui fost director din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene întărește riscul penal pentru „taxele” cerute din salariile subordonaților , într-un caz în care instanța a dispus și confiscarea sumelor primite, potrivit Agerpres . Dragoș Adrian Iorga a fost condamnat definitiv, joi, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București , care i-a respins apelul și a menținut condamnarea dată în noiembrie 2025 de Tribunalul București. Instanța a dispus și confiscarea sumei de 75.600 lei, reprezentând banii primiți de Iorga ca „taxă” de la subordonații săi. Ce a reținut DNA în dosar Potrivit procurorilor, la începutul anului 2021, Iorga – la acel moment director al Organismului Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman, Regiunea București-Ilfov – ar fi ajutat două persoane să ocupe, prin concurs, două posturi într-un proiect derulat prin instituția pe care o conducea, prin remiterea nelegală a subiectelor și a răspunsurilor corecte. În schimb, anchetatorii susțin că ar fi pretins de la fiecare dintre cele două persoane câte 1.500 lei lunar, de la primirea primului salariu și până la 30 noiembrie 2023, data finalizării proiectului. Conform înțelegerii descrise de DNA, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, ar fi încasat în total 75.600 lei. Confiscare dispusă, dar fără confiscare extinsă la fond La judecarea pe fond, Tribunalul București a respins solicitarea DNA privind confiscarea extinsă a unor sume și bunuri, menționate în dosar ca fiind vizate: 10.000 dolari (aprox. 46.000 lei), 11.000 euro (aprox. 55.000 lei), 174.600 lei, precum și 62,5 grame de lingouri de aur. În timpul anchetei, DNA a făcut percheziții la domiciliul și biroul lui Iorga din București, de unde au fost ridicate, între altele, 174.600 lei, 10.000 de dolari, 11.000 euro și lingouri de aur cu o greutate totală de 65,2 grame, mai arată informațiile din dosar. [...]
Un tribunal din Taiwan a dat pedepse grele într-un caz de furt de secrete comerciale de la TSMC , cu efect direct asupra protecției proprietății intelectuale în lanțul de aprovizionare al industriei semiconductorilor, potrivit IT之家 . Fostul inginer TSMC Chen Li-ming a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru sustragerea de date proprietare ale companiei. Instanța specializată în proprietate intelectuală și cauze comerciale a pronunțat o hotărâre în primă instanță într-un dosar care implică patru foști și actuali angajați TSMC, dar și compania japoneză Tokyo Electron (Tokyo Weili Kechuang) și o manageră a acesteia. Cazul poate fi atacat cu apel. Pedepse pentru persoane și sancțiune pentru companie Conform informațiilor citate de presa locală, instanța a decis: Chen Li-ming (fost inginer TSMC) – 10 ani de închisoare (considerat principalul autor); Wu Bing-jun – 3 ani ; Yi Yi-ping – 2 ani ; Chen Wei-jie – 6 ani ; Lu Yi-yin (manageră Tokyo Electron) – 10 luni de închisoare , cu suspendare pe 3 ani ; Tokyo Electron – amendă de 150 milioane dolari taiwanezi . Cum ar fi fost obținute documentele Potrivit relatării, Chen Li-ming a lucrat la fabrica „12” a TSMC, în zona de randament (yield), iar după plecare s-a angajat la Tokyo Electron, în departamentul de marketing, la un furnizor de echipamente pentru semiconductori. Din a doua jumătate a anului 2023, acesta ar fi folosit relațiile construite în perioada TSMC pentru a contacta foști colegi și a le cere să îl ajute să se conecteze de la distanță la baza de date TSMC, în întâlniri la restaurant sau acasă. Ar fi fotografiat ecranul telefonului pentru a obține peste zece imagini cu documente considerate secrete comerciale, care vizau tehnologii „cheie” și „de bază”. Separat, ar fi încercat să obțină și materiale legate de „tehnologii de fabricație IC sub 14 nm și gazele, chimicalele și echipamentele-cheie” asociate, prin intermediul lui Chen Wei-jie, conform aceleiași surse. Până la momentul publicării, un purtător de cuvânt al Tokyo Electron nu comentase cazul. [...]
Prinderea la Calafat a unui condamnat pentru trafic de migranți, urmărit internațional, activează mecanismul de extrădare pe mandat european de arestare , într-un dosar în care autoritățile române au rolul de a-l reține și preda statului emitent, potrivit Mediafax . Bărbatul, în vârstă de 32 de ani și cu dublă cetățenie bulgară și sârbă, a fost depistat sâmbătă pe DN 56, în apropierea stației de taxare Calafat–Vidin, de polițiștii de frontieră din Calafat. Acesta era urmărit la nivel internațional. Pentru preluarea cazului și continuarea cercetărilor au fost solicitați polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Dolj. Mandat european de arestare emis de Serbia Pe numele bărbatului, autoritățile judiciare din Serbia au emis un mandat european de arestare, în vederea extrădării. Conform informațiilor transmise, acesta fusese condamnat la pedeapsa de 2 ani de închisoare pentru comiterea, pe teritoriul Serbiei, a infracțiunii de trafic de migranți. Ce urmează procedural în România Bărbatul a fost preluat și prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova , care a emis o ordonanță de reținere pentru 24 de ore. Ulterior, el a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj și urmează să fie prezentat Curții de Apel Craiova, pentru emiterea mandatului de arestare. [...]
Șefa ÎCCJ, Lia Savonea , anunță că ia în calcul acțiuni în instanță după un material RISE Project , invocând un risc de afectare a încrederii publice în actul de justiție, potrivit G4Media . Miza imediată este una de reglementare și funcționare instituțională: un posibil litigiu care poate pune presiune suplimentară pe relația dintre sistemul judiciar și spațiul public, inclusiv prin clarificări în instanță asupra acuzațiilor vehiculate. În reacția transmisă, Savonea respinge „ferm” orice insinuare privind „comportamente nelegale”, „interese personale” sau „orice formă de influență” în exercitarea atribuțiilor de judecător, afirmând că activitatea sa s-a desfășurat „exclusiv în cadrul legal”, cu respectarea independenței, imparțialității și integrității funcției. „Resping ferm orice insinuare privind existența unor comportamente nelegale, a unor interese personale sau a oricărei forme de influență în exercitarea atribuțiilor mele de judecător.” Ce contestă și ce efect invocă Magistrata susține că afirmațiile apărute în spațiul public ar reprezenta „o construcție artificială și denaturată” și le încadrează într-o „campanie de defăimare”. În același context, afirmă că materialul ar fi construit pe „asocieri forțate” și „speculații” despre persoane și situații care, în opinia sa, nu ar avea o legătură reală între ele. Savonea mai transmite că „nu au existat niciodată raporturi de afaceri” ale soțului său „ori de altă natură” cu persoane pe care ea le-a judecat. Ce urmează: demersuri legale anunțate Șefa Înaltei Curți spune că intenționează să folosească „toate mijloacele legale” pentru apărarea reputației profesionale și precizează că are în vedere inclusiv o acțiune în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea și susținerea afirmațiilor contestate. „Gravitatea acestor afirmații, precum și impactul direct asupra încrederii publice în actul de justiție și în integritatea funcției de judecător mă determină să utilizez toate mijloacele legale pentru apărarea reputației mele profesionale, inclusiv formularea unei acțiuni în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea şi susținerea acestor afirmații.” Materialul G4Media menționează că reacția vine după un material publicat de RISE Project; articolul citat nu este redat în detaliu în textul sursei, astfel că natura exactă a acuzațiilor rămâne neprecizată aici. [...]
