Știri
Știri din categoria Justiție
Un tribunal din Taiwan a dat pedepse grele într-un caz de furt de secrete comerciale de la TSMC, cu efect direct asupra protecției proprietății intelectuale în lanțul de aprovizionare al industriei semiconductorilor, potrivit IT之家. Fostul inginer TSMC Chen Li-ming a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru sustragerea de date proprietare ale companiei.
Instanța specializată în proprietate intelectuală și cauze comerciale a pronunțat o hotărâre în primă instanță într-un dosar care implică patru foști și actuali angajați TSMC, dar și compania japoneză Tokyo Electron (Tokyo Weili Kechuang) și o manageră a acesteia. Cazul poate fi atacat cu apel.
Conform informațiilor citate de presa locală, instanța a decis:
Potrivit relatării, Chen Li-ming a lucrat la fabrica „12” a TSMC, în zona de randament (yield), iar după plecare s-a angajat la Tokyo Electron, în departamentul de marketing, la un furnizor de echipamente pentru semiconductori.
Din a doua jumătate a anului 2023, acesta ar fi folosit relațiile construite în perioada TSMC pentru a contacta foști colegi și a le cere să îl ajute să se conecteze de la distanță la baza de date TSMC, în întâlniri la restaurant sau acasă. Ar fi fotografiat ecranul telefonului pentru a obține peste zece imagini cu documente considerate secrete comerciale, care vizau tehnologii „cheie” și „de bază”.
Separat, ar fi încercat să obțină și materiale legate de „tehnologii de fabricație IC sub 14 nm și gazele, chimicalele și echipamentele-cheie” asociate, prin intermediul lui Chen Wei-jie, conform aceleiași surse.
Până la momentul publicării, un purtător de cuvânt al Tokyo Electron nu comentase cazul.
Recomandate
Prinderea la Calafat a unui condamnat pentru trafic de migranți, urmărit internațional, activează mecanismul de extrădare pe mandat european de arestare , într-un dosar în care autoritățile române au rolul de a-l reține și preda statului emitent, potrivit Mediafax . Bărbatul, în vârstă de 32 de ani și cu dublă cetățenie bulgară și sârbă, a fost depistat sâmbătă pe DN 56, în apropierea stației de taxare Calafat–Vidin, de polițiștii de frontieră din Calafat. Acesta era urmărit la nivel internațional. Pentru preluarea cazului și continuarea cercetărilor au fost solicitați polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Dolj. Mandat european de arestare emis de Serbia Pe numele bărbatului, autoritățile judiciare din Serbia au emis un mandat european de arestare, în vederea extrădării. Conform informațiilor transmise, acesta fusese condamnat la pedeapsa de 2 ani de închisoare pentru comiterea, pe teritoriul Serbiei, a infracțiunii de trafic de migranți. Ce urmează procedural în România Bărbatul a fost preluat și prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova , care a emis o ordonanță de reținere pentru 24 de ore. Ulterior, el a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj și urmează să fie prezentat Curții de Apel Craiova, pentru emiterea mandatului de arestare. [...]
Șefa ÎCCJ, Lia Savonea , anunță că ia în calcul acțiuni în instanță după un material RISE Project , invocând un risc de afectare a încrederii publice în actul de justiție, potrivit G4Media . Miza imediată este una de reglementare și funcționare instituțională: un posibil litigiu care poate pune presiune suplimentară pe relația dintre sistemul judiciar și spațiul public, inclusiv prin clarificări în instanță asupra acuzațiilor vehiculate. În reacția transmisă, Savonea respinge „ferm” orice insinuare privind „comportamente nelegale”, „interese personale” sau „orice formă de influență” în exercitarea atribuțiilor de judecător, afirmând că activitatea sa s-a desfășurat „exclusiv în cadrul legal”, cu respectarea independenței, imparțialității și integrității funcției. „Resping ferm orice insinuare privind existența unor comportamente nelegale, a unor interese personale sau a oricărei forme de influență în exercitarea atribuțiilor mele de judecător.” Ce contestă și ce efect invocă Magistrata susține că afirmațiile apărute în spațiul public ar reprezenta „o construcție artificială și denaturată” și le încadrează într-o „campanie de defăimare”. În același context, afirmă că materialul ar fi construit pe „asocieri forțate” și „speculații” despre persoane și situații care, în opinia sa, nu ar avea o legătură reală între ele. Savonea mai transmite că „nu au existat niciodată raporturi de afaceri” ale soțului său „ori de altă natură” cu persoane pe care ea le-a judecat. Ce urmează: demersuri legale anunțate Șefa Înaltei Curți spune că intenționează să folosească „toate mijloacele legale” pentru apărarea reputației profesionale și precizează că are în vedere inclusiv o acțiune în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea și susținerea afirmațiilor contestate. „Gravitatea acestor afirmații, precum și impactul direct asupra încrederii publice în actul de justiție și în integritatea funcției de judecător mă determină să utilizez toate mijloacele legale pentru apărarea reputației mele profesionale, inclusiv formularea unei acțiuni în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea şi susținerea acestor afirmații.” Materialul G4Media menționează că reacția vine după un material publicat de RISE Project; articolul citat nu este redat în detaliu în textul sursei, astfel că natura exactă a acuzațiilor rămâne neprecizată aici. [...]
Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European a votat ridicarea imunității Dianei Șoșoacă , un pas procedural care, dacă va fi confirmat în plen, deblochează ancheta Parchetului General din România fără să îi afecteze mandatul de eurodeputat, potrivit Adevărul . Decizia a fost luată joi, 21 aprilie, în Comisia JURI, iar raportul urmează să ajungă la votul final al plenului Parlamentului European de la Strasbourg săptămâna viitoare. Ce înseamnă decizia pentru dosarul din România Măsura vine după o solicitare a Parchetului General, care a inițiat anul trecut o acțiune penală împotriva eurodeputatei. Dacă plenul confirmă ridicarea imunității, autoritățile române vor putea continua urmărirea penală și ancheta în legătură cu faptele invocate. În același timp, ridicarea imunității nu echivalează cu pierderea mandatului în Parlamentul European, notează publicația. Acuzațiile invocate de Parchetul General Potrivit informațiilor prezentate de Antena3, autoritățile române o acuză pe Diana Șoșoacă de 11 infracțiuni, între care: lipsire de libertate (patru fapte); promovarea în public a cultului unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război (patru fapte), precum și promovarea unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; promovarea în public a ideilor antisemite; negarea sau minimalizarea Holocaustului și a efectelor acestuia; ultraj. Context și ce urmează După audierea din 24 martie, Diana Șoșoacă a afirmat că ar fi primit oferte de „azil politic” din partea a cinci state, fără să ofere detalii. Votul din plenul Parlamentului European, așteptat săptămâna viitoare, va stabili dacă procedurile judiciare din România pot continua fără protecția imunității parlamentare europene. [...]
ANAF a deschis o analiză pe cazul șefului ITM asociat cu folosirea unui Lamborghini de 300.000 de euro , după ce în spațiul public au apărut informații că mașina nu figurează în declarația de avere și că ar avea legături cu o firmă din Iași, potrivit Antena 3 . Miza este una de conformare și control fiscal: dacă există beneficii nedeclarate sau un posibil conflict de interese în relația dintre un funcționar public și entități private. Directorul ANAF, Adrian Nica, a spus că instituția are „în analiză” cazul lui Costel Grojdea, fost șef al ITM București , și că reacția vine inclusiv pe baza informațiilor apărute în presă. „Avem în analiză inclusiv povestea cu un coleg care a venit cu un Urus verde. Vom vedea, reacţionăm la ce scrie presa”, a afirmat directorul ANAF, Adrian Nica. Ce a declanșat verificarea Scandalul a pornit după ce presa a relatat că șeful ITM București ar fi folosit zilnic un Lamborghini Urus evaluat la aproximativ 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei), vehicul care, potrivit informațiilor prezentate, nu apare în declarația sa de avere. Conform informațiilor apărute în spațiul public, citate de Antena 3, autoturismul ar aparține unei firme din Iași, iar leasingul ar fi fost achitat de o companie verificată în trecut de Grojdea. Articolul nu indică documente sau concluzii oficiale care să confirme aceste legături, menționându-le ca informații vehiculate public. Context administrativ: detașarea a fost încetată Ministrul Muncii a dispus încetarea detașării lui Costel Grojdea din funcția de inspector-șef al ITM București, începând cu 16 aprilie 2026, la scurt timp după apariția scandalului public legat de mașina de lux. Poziția lui Costel Grojdea Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Costel Grojdea a respins acuzațiile și a susținut că nu este proprietarul mașinii, afirmând că ar fi adus autoturismul la București pentru revizia tehnică, la rugămintea proprietarului, o cunoștință din Iași. Ce urmează ANAF spune că are cazul „în analiză”, fără a detalia în acest stadiu ce tip de verificări derulează sau un termen pentru concluzii. În lipsa unor rezultate oficiale comunicate, rămâne de văzut dacă analiza se va concretiza într-un control fiscal sau în alte măsuri. [...]
Condamnarea la 19 ani a lui Vladimir Plahotniuc rămâne, deocamdată, o decizie fără efect final , ceea ce menține deschisă incertitudinea juridică într-un dosar cu miză publică ridicată, potrivit Profit . Instanța a decis condamnarea lui Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare, însă hotărârea „ nu este definitivă ”, ceea ce înseamnă că poate fi contestată și nu reprezintă încă un verdict final. Ce contează acum: procedura, nu doar sentința Faptul că decizia nu este definitivă mută centrul de greutate către pașii următori din justiție: cazul poate continua prin căile legale de atac, iar consecințele concrete ale sentinței depind de soluția finală. Profit nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre instanță, capetele de acuzare sau calendarul procedural, astfel că aceste elemente nu pot fi precizate pe baza sursei disponibile. [...]
DNA a extins ancheta privind achizițiile publice la două consilii județene, cu 69 de percheziții în mai multe județe și inclusiv în Franța , într-un dosar care vizează suspiciuni de corupție, infracțiuni asimilate corupției și spălare de bani, potrivit G4Media . Miercuri dimineață au loc percheziții la Radu Moldovan (PSD), președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, și la Dinu Iancu Sălăjanu (PNL), președintele Consiliului Județean Sălaj, pe fondul unor suspiciuni de fraude la achiziții. Ce investighează DNA și de ce contează Direcția Națională Anticorupție (Serviciul teritorial Cluj) a confirmat, într-un comunicat, că desfășoară cercetări în trei cauze penale care privesc perioada 2022 – prezent, în legătură cu „achizițiile unor lucrări de utilitate publică” la nivelul Consiliilor Județene Bistrița-Năsăud și Sălaj. Miza operațională și economică este directă: ancheta vizează modul în care au fost atribuite și derulate contracte publice pentru lucrări, iar perchezițiile includ atât instituții publice, cât și operatori economici, ceea ce poate bloca temporar proceduri, plăți și proiecte în derulare, în funcție de evoluția dosarului. Amploarea perchezițiilor Potrivit comunicatului DNA, în 22 aprilie 2026 au loc percheziții domiciliare în 69 de locații din județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iași și municipiul București. Sunt vizate: sediile a două instituții publice ; domiciliile unor persoane fizice; sedii și puncte de lucru ale unor operatori economici. DNA mai precizează că, în baza unui ordin european de anchetă, se desfășoară percheziții și pe teritoriul Franței . Cine este vizat și ce companii apar în dosar Conform informațiilor publicate, perchezițiile au loc acasă și la birou la Radu Moldovan și, de asemenea, acasă și la birou la Dinu Iancu Sălăjanu. G4Media notează că informația a fost publicată inițial de Bistrițeanul, care a difuzat și imagini. În actualizările articolului, sunt menționate și companiile de construcții Dimex și Frasinul , descrise ca „abonate la mari contracte din bani publici”. Publicația arată că Dimex este implicată în construcția centurii Clujului , iar Frasinul în construcția centurii Comarnic. Sunt menționate percheziții și la birourile companiei Frasinul, precum și la notarul Vaida Marsineta. Infracțiunile indicate de procurori În comunicatul DNA, ancheta vizează suspiciuni privind: infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție; spălare de bani , în contextul achizițiilor publice. Separat, potrivit surselor G4Media, faptele cercetate sunt în principal abuz în serviciu în legătură cu achiziții publice, precum și luare și dare de mită . Context: al treilea dosar major al DNA Cluj în ultimele luni G4Media mai notează că acesta este al treilea dosar major instrumentat de DNA Cluj în ultimele luni, după cel al șefului Autorității Rutiere, Cristian Anton, și cel care a vizat fosta arhitectă-șefă a Primăriei Baia Mare. Ancheta este „în curs de actualizare”, iar până la acest moment nu sunt prezentate în articol informații despre acuzații formulate oficial împotriva persoanelor vizate sau despre eventuale rețineri. [...]
