Știri
Știri din categoria Investiții
Investitorii tineri împing tranzacționarea spre ETF-uri și acțiuni din tehnologie, iar datele sugerează o accelerare a intrării în piață după deschiderea contului, potrivit unei analize XTB citate de Economedia.
Analiza arată că un utilizator din patru al platformei are între 18 și 30 de ani (26%), iar peste 40% dintre aceștia sunt deja activi în piață. Prima investiție este realizată, în medie, la aproximativ 71 de zile de la deschiderea contului, ceea ce indică faptul că interesul inițial se transformă relativ rapid în tranzacții.
Pe segmente de vârstă, datele XTB indică o distribuție concentrată în zona 31–45 de ani, dar cu diferențe la viteza de „activare” (momentul primei investiții):
În rândul utilizatorilor de 18–30 de ani, ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă, care urmăresc un indice sau un coș de active) ocupă primele poziții în topul instrumentelor tranzacționate. Analiza menționează trei direcții principale:
Pe zona acțiunilor individuale, se remarcă interesul pentru Nvidia și AMD (semiconductori), alături de Tesla, un nume recurent în sectorul auto electric.
Analiza mai notează că, în zona CFD-urilor (instrumente derivate care permit expunere pe evoluția prețului fără deținerea activului), aurul este unul dintre cele mai urmărite instrumente în rândul utilizatorilor din Gen Z. Alături de aur, sunt menționate US100 (indicele celor mai mari 100 de companii non-financiare din SUA) și perechea valutară EUR/USD.
„În zona CFD-urilor, aurul se evidenţiază drept unul dintre cele mai urmărite instrumente în rândul utilizatorilor XTB care fac parte din Gen Z. Alături de aur, se remarcă şi US100 (...) dar şi EUR/USD (...)”, se menţionează în analiza citată.
Recomandate
Xpeng atrage 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru a accelera robotica umanoidă , într-o mișcare care îi poate schimba profilul investițional dintr-un producător de vehicule electrice într-un pariu pe „inteligența artificială întrupată” (AI integrată în roboți), potrivit South China Morning Post . Finanțarea a fost atrasă de Dogotix , subsidiară a Xpeng, într-o rundă care evaluează compania la 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,7 miliarde lei). Xpeng spune că este cea mai mare tranzacție unică de tip private equity (capital privat) care implică un producător chinez de robotică. Cine pune banii și cum se împarte runda Investitorii menționați includ Alibaba, Tencent Holdings, IDG și Gaorong Ventures. Conform companiei: investitorii au agreat o investiție cumulată de 600 milioane dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) în Dogotix; Xpeng s-a angajat cu 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei); executivi de top , inclusiv CEO-ul He Xiaopeng , participă cu 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) din fonduri proprii. De ce contează pentru investitori: capital pentru producție în masă și extindere externă Compania afirmă că banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea tehnologiei de robotică, construirea de facilități de producție în masă și întărirea expansiunii peste hotare. Miza este să capitalizeze interesul investitorilor pentru „embodied AI”, într-o competiție în care Xpeng vizează explicit poziționarea față de Tesla pe zona roboților umanoizi. Într-o declarație citată de publicație, CEO-ul He Xiaopeng a indicat ambiția de a transforma Xpeng într-un lider global în „physical AI” (AI aplicată în sisteme fizice), cu adopție și comercializare la scară a roboților umanoizi și a tehnologiilor de conducere autonomă. Pierderi mai mari, cheltuieli de cercetare în creștere Runda vine în contextul în care Xpeng a raportat o deteriorare a rezultatului net în trimestrul al doilea încheiat în iunie: pierderea netă a crescut cu 179% față de anul anterior, la 1,34 miliarde yuani (aprox. 199,4 milioane dolari, adică aproximativ 920 milioane lei), pe fondul unei creșteri de 32,1% a costurilor de cercetare și dezvoltare. Veniturile au urcat cu 8% , la 19,7 miliarde yuani . Calendar operațional: 1.000 de roboți pe lună și livrări comerciale din 2027 În iulie, Xpeng a anunțat că vizează producția de peste 1.000 de roboți umanoizi pe lună până la finalul lui 2026. Prima serie de roboți „Iron”, care ar urma să iasă de pe linie spre finalul acestui an, va fi folosită inițial ca asistenți de vânzări în showroom-urile din China. Compania spune că următoarea generație ar urma să înceapă livrările comerciale în 2027. În paralel, Tesla nu a vândut încă niciun robot umanoid Optimus, potrivit informațiilor din articol. În decembrie, CEO-ul Elon Musk a apreciat public „Iron” pe rețelele sociale și a prognozat că firmele chineze vor domina piața globală de robotică alături de Tesla. [...]
OpenAI își securizează capacitate de circa 8 GW-IT pentru centre de date la campusul tehnologic PORTS-Pike din Ohio, într-un acord care mută în prim-plan miza investițională: acces pe termen lung la energie și infrastructură pentru antrenarea modelelor de vârf, cu plăți eșalonate pe măsură ce capacitatea devine disponibilă, potrivit OpenAI . Proiectul este dezvoltat împreună cu SB Energy , NVIDIA și Departamentul Energiei al SUA. Acordul este structurat astfel încât OpenAI să fie clientul, iar SB Energy să construiască, să dețină și să opereze centrul de date, pe baza unui contract de închiriere pe 20 de ani. Capacitatea de calcul din amplasament ar urma să găzduiască exclusiv infrastructură NVIDIA pentru inteligență artificială, iar OpenAI spune că își contractează această capacitate în funcție de nevoile pe termen lung pentru antrenarea modelelor „frontier” și de creșterea cererii pentru produsele sale. Cum se finanțează și cine își asumă costurile de infrastructură Un element cheie pentru investitori și pentru piața de energie este alocarea costurilor: SB Energy va plăti integral modernizările de rețea și noile linii de transport necesare pentru alimentarea centrului de date, iar aceste costuri „nu vor fi transferate” către consumatorii din Ohio sau către alți plătitori de tarife din regiune, conform sursei. OpenAI precizează că va începe să plătească doar pe măsură ce capacitatea finalizată devine disponibilă pentru închiriere și că își va acoperi angajamentele din venituri, flux de numerar și capital atras de la investitori. Separat, NVIDIA va investi 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în SB Energy și va oferi sprijin de credit pentru teren, energie și construcția „carcasei” (shell buildout) asociate primilor 4,25 GW-IT. Calendarul livrării: primele 800 MW în 2028, dezvoltare etapizată până în 2032 Proiectul nu va fi construit „dintr-o singură etapă”, iar dezvoltarea depinde de infrastructură, autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Primele 800 MW sunt așteptate să devină disponibile în 2028, în mare parte folosind infrastructură existentă AEP, potrivit OpenAI. Pentru etapele ulterioare, sursa indică necesitatea unor noi centrale conectate la rețea, inclusiv producție pe gaze naturale, precum și noi linii de transport și infrastructura aferentă. Impact economic local: locuri de muncă, fond comunitar și taxe Din perspectiva efectelor economice regionale, proiectul este estimat să genereze: 35.000 de locuri de muncă în construcții pe durata unei dezvoltări de șase ani, până în 2032; 2.500 de locuri de muncă pe termen lung pentru operare. OpenAI anunță și un fond de granturi comunitare de 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), peste un angajament anterior de 40 milioane de dolari al SB Energy. În plus, proiectul este așteptat să producă „sute de milioane de dolari” venituri din taxe la nivel de stat și local pe durata de viață, fără a oferi o estimare numerică exactă. Apă și raportare publică: sistem în buclă închisă și indicatori anuali Pe partea operațională, centrul de date ar urma să folosească sisteme de răcire cu aer și recirculare a apei (buclă închisă), pentru a reduce consumul continuu. OpenAI afirmă că, după umplerea inițială a sistemului, utilizarea curentă de apă ar urma să fie comparabilă cu cea a unei clădiri de birouri cu un număr similar de persoane, iar compania spune că va raporta public consumul estimat după finalizarea designului amplasamentului. OpenAI mai precizează că va publica anual un raport cu indicatori privind angajările locale, investițiile în comunitate, consumul de apă și consumul de energie asociat proiectului. Componenta de „capital uman”: credite Codex pentru studenții din Ohio Separat de investiția în campus, OpenAI spune că va oferi până la 84 milioane de dolari (aprox. 386 milioane lei) în credite pentru Codex prin ChatGPT, pentru circa 844.000 de studenți eligibili din Ohio (18+), în anul universitar 2026–2027, câte 100 de dolari (aprox. 460 lei) per student. Detalii sunt disponibile pe pagina dedicată: chatgpt.com . În total, OpenAI indică beneficii de peste 160 milioane de dolari (aprox. 736 milioane lei) pentru rezidenții din Pike County și Ohio, incluzând investiția locală și creditele Codex, împreună cu grantul comunitar al SB Energy. Ce urmează În forma prezentată, proiectul intră într-o fază de execuție etapizată, cu un prim prag de capacitate în 2028 și cu dependențe explicite de autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Informații suplimentare despre proiect sunt publicate de dezvoltator pe PORTS-Pike . [...]
Previziunile de dublare a aurului până la 8.000 de dolari pe uncie pun în prim-plan rolul băncilor centrale ca motor de preț , nu doar apetitul investitorilor de retail, potrivit unei analize preluate de Adevărul . În scenariul discutat, cererea instituțională – în special din economiile emergente – ar putea menține presiunea de creștere, dar analiștii avertizează că volatilitatea rămâne ridicată, iar o dublare rapidă nu este un rezultat „automat”. În ultimii ani, aurul a avut o tendință ascendentă, iar articolul indică o creștere de la 1.585 de dolari pe uncie în 2020 la peste 4.500 de dolari pe uncie, cu o „perioadă de calmare” recentă. Contextul este unul în care dobânzile de referință sunt descrise ca relativ scăzute, ceea ce reduce atractivitatea economisirii clasice și împinge o parte din capital către active percepute drept „refugiu”, precum metalele prețioase. De ce contează: cumpărătorii „inelastici” schimbă dinamica pieței Un punct central al analizei este schimbarea structurii cererii. Michael Hsueh, analist la Deutsche Bank Research și coautor al unui studiu citat, susține că în perioada 2021–2025 cumpărătorii „inelastici” (care cumpără relativ constant, indiferent de preț), precum băncile centrale , i-au înlocuit treptat pe cumpărătorii „elastici” (mai sensibili la preț), cum sunt persoanele fizice – de pildă, cumpărătorii de bijuterii. Economiștii de la Deutsche Bank, într-un studiu publicat la 27 aprilie, arată că băncile centrale cumpără tot mai mult aur, iar în prim-plan sunt menționate China, Rusia, India și Turcia, alături de alte economii emergente care își măresc rezervele. Din această perspectivă, aurul ar putea ajunge până în 2031 la 8.000 de dolari pe uncie, ceea ce ar însemna dublarea prețului actual, conform scenariului prezentat. Ce împinge prețul: dobânzi, dolar, geopolitică și un nou tip de cerere Frank Schallenberger (Landesbank Baden-Württemberg – LBBW) pune creșterea aurului pe seama unui mix de factori: așteptări de reducere a dobânzilor, slăbirea dolarului american, achiziții masive ale băncilor centrale și cerere ridicată pentru monede și lingouri. În plus, el indică apariția criptomonedelor ca „participant” nou, prin ideea că această clasă de active își poate diversifica rezervele inclusiv prin cumpărarea de aur. O altă explicație vine de la Thomas Kulp (DZ Bank), care leagă scumpirea aurului de acumularea incertitudinilor geopolitice și de funcția de „refugiu sigur” asociată metalului prețios. Aurul ca „refugiu”: util, dar nu fără riscuri Pe tema protecției economiilor, opiniile experților citați sunt nuanțate. Schallenberger nu vede aurul ca soluție „pe scară largă”, dar îl consideră util ca instrument de protecție într-un portofoliu, indicând o pondere de 5%–10% pentru reducerea volatilității. Hsueh argumentează că aurul rămâne relevant ca rezervă de valoare, invocând diversificarea, protecția la riscuri geopolitice și apărarea împotriva inflației. Kulp merge mai departe și îl numește „refugiul sigur suprem”, dar avertizează că prețul poate avea fluctuații considerabile. Cât de realistă e „dublarea”: consensul lipsește Deși studiul Deutsche Bank susține ținta de 8.000 de dolari pe uncie până în 2031, Schallenberger respinge explicit ideea unei dublări în următorii cinci ani, invocând diminuarea interesului din partea fondurilor ETF pe aur și a băncilor centrale, fără factori suficient de puternici care să împingă prețul de la nivelurile deja ridicate. Hsueh își menține însă prognoza, legând-o de o posibilă „reconstrucție” a rezervelor de aur ale băncilor centrale, pe fondul unei creșteri a incertitudinilor geopolitice comparabile cu perioada Războiului Rece . În această logică, el discută și ipoteza unei ponderi a aurului de 40% în rezervele băncilor centrale, în anumite condiții privind rezervele valutare ale economiilor emergente. Kulp rămâne mai prudent: spune că astfel de prognoze nu sunt surprinzătoare după evoluțiile recente, dar anticipează, pe termen mai scurt, o revenire către 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni, menționând că „factorii fundamentali” ai cererii rămân valabili. În ansamblu, mesajul pentru investitori este că scenariile de creștere se sprijină tot mai mult pe comportamentul băncilor centrale și pe riscul geopolitic, însă chiar și în acest cadru, estimările diferă semnificativ, iar volatilitatea rămâne un element pe care portofoliile trebuie să îl poată absorbi. [...]
Raiffeisen Bank mizează pe educația financiară pentru a lărgi baza de investitori de retail , prin promovarea unui volum care explică „fără jargon” administrarea veniturilor, economiilor și investițiilor, potrivit Raiffeisen . Cartea „Stau la Unirii, investesc ca pe Wall Street ”, semnată de Andrei Perianu și publicată de Editura Corint, a fost prezentată în avanpremieră la Wealth & Investment Forum , înaintea lansării oficiale de la Gaudeamus. Evenimentul a reunit peste 100 de antreprenori, investitori și profesioniști din industria financiară, într-o discuție despre construirea, alocarea, protejarea și dezvoltarea capitalului pe termen lung. Participanții au avut și o sesiune de „Meet & Greet” cu autorul și cu Mihail Ion, vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, care semnează cuvântul-înainte. Ce propune volumul și cui i se adresează Cartea își propune să apropie investițiile de viața de zi cu zi și să ofere repere practice despre cum pot fi gestionate mai bine veniturile, economiile și investițiile, „fără promisiuni de îmbogățire rapidă”. Temele acoperite includ, conform comunicatului, economisirea și creditul, proprietățile, pensia și libertatea financiară, combinate cu experiențe personale ale autorului. În declarația citată de bancă, Andrei Perianu spune că volumul este destinat celor care vor să-și organizeze mai bine banii, dar nu știu de unde să înceapă, insistând pe disciplină, înțelegerea riscului, diversificare și pe rolul timpului în acumulare. „Investițiile nu sunt rezervate celor care trăiesc pe Wall Street și nici nu presupun să găsești mereu momentul perfect. Încep cu decizii simple, repetate cu disciplină: să economisești, să înțelegi riscul, să te diversifici și să lași timpul să lucreze în favoarea ta.” Mesajul băncii: decizii informate, pe termen lung În cuvântul-înainte, Mihail Ion plasează mesajul cărții în contextul transformării veniturilor în siguranță financiară și libertate de alegere, prin decizii informate și o perspectivă pe termen lung. El leagă explicit această direcție de rolul băncilor în consolidarea culturii financiare, „dincolo de produsele și serviciile” oferite. „Această carte nu promite formule miraculoase, ci propune un mod sănătos de a privi administrarea banilor: ca pe un proces construit în timp, cu răbdare, disciplină și decizii informate.” Ce urmează Lansarea oficială a volumului este programată la ediția cu numărul 33 a Târgului de Carte Gaudeamus, care are loc între 2 și 6 decembrie 2026, la Romexpo, conform comunicatului. [...]
ING Bank spune că 68% dintre utilizatorii Depo Invest nu investiseră anterior , un semnal că produsele „mix” pot muta o parte dintre economisitori către fonduri mutuale , potrivit Ziarul Financiar . ING Bank România încearcă să aducă investițiile mai aproape de clienții obișnuiți să economisească, prin produse care combină depozitele bancare cu fondurile mutuale și prin acces la bursele europene direct din aplicația Home’Bank, conform informațiilor prezentate la ZF Live de Mihai Lazăr, investments tribe lead în cadrul băncii. Primele rezultate pentru produsul Depo Invest indică faptul că 68% dintre utilizatori nu mai investiseră anterior, în timp ce aproximativ 80-81% aveau deja experiență în economisire. Practic, banca urmărește să transforme economisirea într-o „rampă” către investiții, fără a cere clienților să renunțe la instrumentele tradiționale. De ce contează: conversia de la economisire la investiții, țintă operațională Mesajul central al ING este că trecerea de la economisire la investiții depinde mai puțin de „apetit” în abstract și mai mult de felul în care este construită experiența pentru client: acces, simplitate, costuri și informare despre riscuri. În intervenția de la ZF Live, Mihai Lazăr a descris obiectivul pe termen scurt al băncii: „Pe noi ne interesează, cel puţin în următorul an şi jumătate, să construim condiţiile. Şi aici înseamnă ofertă, acces facil, procesul uşor de înţelegere, o structură simplă de comisioane şi de costuri, cât şi informaţii cu privire la riscuri, astfel încât clienţii să aibă toate informaţiile ca să investească când sunt ei confortabili.” Cum arată „mixul” Depo Invest Potrivit explicațiilor din articol, Depo Invest este gândit ca un produs care alătură: un depozit bancar cu dobândă preferențială; o investiție într-un fond mutual (instrument de investiții administrat profesionist, care plasează banii în mai multe active, în funcție de politica fondului). Direcția indicată de ING sugerează o strategie de extindere a bazei de investitori de retail (persoane fizice), prin integrarea investițiilor în canalele digitale uzuale ale băncii și prin reducerea fricțiunilor operaționale (proces, comisioane, înțelegerea riscului). [...]
ING aduce tranzacționarea de acțiuni și ETF-uri direct în Home’Bank , mizând pe comisioane zero pentru primii utilizatori și pe simplificarea accesului la piața de capital, potrivit Economedia . Noua platformă, ING Invest , țintește în special investitorii de retail (persoane fizice), într-o piață locală care a crescut, dar rămâne sub nivelul altor state europene. Prin ING Invest, clienții pot cumpăra și vinde acțiuni listate la Bursa de Valori București și pe piețe internaționale, precum și fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri), fără să iasă din aplicația Home’Bank. Pentru primii 50.000 de investitori, banca oferă zero comisioane de tranzacționare pentru acțiuni și ETF-uri până la finalul lui 2026 , conform condițiilor ofertei menționate de bancă. Ce se schimbă operațional pentru clienți Elementul central este integrarea tranzacționării în aplicația de mobile banking, ceea ce reduce fricțiunea de a deschide și folosi o platformă separată. În logica băncii, această integrare ar trebui să sprijine intrarea unor noi investitori, inclusiv prin materiale de educație financiară: ING spune că a pregătit tutoriale pentru lansare, ca utilizatorii să înțeleagă mai bine pașii de început. Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, a plasat lansarea și în contextul revenirii grupului pe zona de brokeraj, după ce ING a avut în trecut activități de profil (ING Barings), înainte de retragerea din perioada crizei financiare din 2008–2010. „Mă bucur să revenim, practic, pe piața de capital, într-o nouă formulă, într-un nou mod de operare, în ton cu vremurile de astăzi. În acest moment, ne adresăm micilor investitori, persoanelor fizice, printr-un demers care își propune, de fapt, să democratizeze investițiile, să facă simple investițiile, să putem să creăm mai multă predictibilitate și bunăstare, prosperitate pentru români în viitor.” Context: piața locală crește, dar decalajul rămâne Șefa ING Bank România a indicat că participarea populației la investiții este mai redusă decât în alte piețe, inclusiv în Europa, și a legat acest decalaj de nivelul de prosperitate. În același timp, a descris evoluții recente drept încurajatoare: între 600.000 și 700.000 de persoane ar investi în titluri de stat (estimare prezentată la eveniment); numărul investitorilor de la Bursa de Valori București se apropie de 300.000 , iar acesta „s-a dublat” în ultimii ani, potrivit declarațiilor sale. În opinia sa, interesul este susținut și de deschiderea românilor către servicii digitale, ING România fiind menționată ca una dintre piețele din grup cu adopție ridicată a serviciilor de mobile banking. Bariere și riscuri: „nu am suficienți bani” și pericolul fraudelor Mirela Stanca, CEO Amundi România, a indicat drept barieră majoră percepția că investițiile cer sume mari: 45–46% dintre respondenții unui studiu prezentat la eveniment au spus că nu au suficienți bani pentru a investi. Ea a susținut că investițiile recurente cu sume mici pot ajuta începătorii să-și formeze disciplină și să evite deciziile impulsive. Din perspectiva reglementatorului, reprezentantul ASF Ovidiu Petru a avertizat că lipsa de informare poate expune investitorii la fraude și a recomandat începătorilor să se informeze și să lucreze cu intermediari autorizați. „Poți cădea victimă unei fraude. Dacă nu știi ce presupune deschiderea unui cont sau cum ar trebui să interacționezi cu un broker, poți fi păcălit de persoane care te contactează pe WhatsApp, îți recomandă anumite criptomonede și îți cer să depui bani. Ulterior, când vrei să retragi fondurile, ți se pot cere sume suplimentare.” În ansamblu, lansarea ING Invest se înscrie în tendința de „retailizare” a investițiilor prin canale digitale, dar mesajul comun al vorbitorilor este că accesul mai simplu nu elimină nevoia de informare, înțelegerea riscurilor și alegerea instrumentelor potrivite fiecărui profil de investitor. [...]
