Știri
Știri din categoria Investiții
Investitorii tineri împing tranzacționarea spre ETF-uri și acțiuni din tehnologie, iar datele sugerează o accelerare a intrării în piață după deschiderea contului, potrivit unei analize XTB citate de Economedia.
Analiza arată că un utilizator din patru al platformei are între 18 și 30 de ani (26%), iar peste 40% dintre aceștia sunt deja activi în piață. Prima investiție este realizată, în medie, la aproximativ 71 de zile de la deschiderea contului, ceea ce indică faptul că interesul inițial se transformă relativ rapid în tranzacții.
Pe segmente de vârstă, datele XTB indică o distribuție concentrată în zona 31–45 de ani, dar cu diferențe la viteza de „activare” (momentul primei investiții):
În rândul utilizatorilor de 18–30 de ani, ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă, care urmăresc un indice sau un coș de active) ocupă primele poziții în topul instrumentelor tranzacționate. Analiza menționează trei direcții principale:
Pe zona acțiunilor individuale, se remarcă interesul pentru Nvidia și AMD (semiconductori), alături de Tesla, un nume recurent în sectorul auto electric.
Analiza mai notează că, în zona CFD-urilor (instrumente derivate care permit expunere pe evoluția prețului fără deținerea activului), aurul este unul dintre cele mai urmărite instrumente în rândul utilizatorilor din Gen Z. Alături de aur, sunt menționate US100 (indicele celor mai mari 100 de companii non-financiare din SUA) și perechea valutară EUR/USD.
„În zona CFD-urilor, aurul se evidenţiază drept unul dintre cele mai urmărite instrumente în rândul utilizatorilor XTB care fac parte din Gen Z. Alături de aur, se remarcă şi US100 (...) dar şi EUR/USD (...)”, se menţionează în analiza citată.
Recomandate
Nvidia a pompat deja peste 40 mld. dolari în companii de AI în 2026 , iar cea mai mare parte a sumei a mers către OpenAI , într-o mișcare care poate consolida controlul companiei asupra ecosistemului de inteligență artificială – de la modele și aplicații până la cererea de infrastructură de calcul. Datele sunt prezentate de IT Home , care citează CNBC. Potrivit informațiilor, Nvidia a investit în primele luni din 2026 peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 mld. lei) în participații (equity) la companii din zona AI. Cea mai mare parte a venit dintr-o singură tranzacție: o investiție de 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) în OpenAI. Unde se duc banii: OpenAI și două pariuri „industriale” Pe lângă finanțarea OpenAI, Nvidia a anunțat și șapte investiții de ordinul mai multor miliarde de dolari în companii listate, iar cele mai recente două sunt: o investiție de până la 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 mld. lei) în producătorul de sticlă Corning ; o investiție de până la 2,1 miliarde de dolari (aprox. 9,7 mld. lei) în operatorul de centre de date IREN. De ce contează pentru piață: „cerc închis” sau avantaj competitiv Materialul notează că Nvidia investește frecvent în companii care îi sunt și clienți sau parteneri, ceea ce a alimentat critici recurente că astfel de tranzacții ar putea semăna cu o „investiție circulară”, în care capitalul se rotește între entități conectate. Analistul Matthew Bryson, de la Wedbush Securities, consideră că investițiile se încadrează în această logică, dar adaugă că, dacă strategia reușește, Nvidia își poate construi o „fortăreață” competitivă (un avantaj greu de replicat de rivali) în jurul propriului ecosistem. Context: ritmul investițiilor a rămas ridicat În 2025, Nvidia ar fi realizat 67 de tranzacții de tip venture capital (capital de risc), iar în 2026 ar fi participat la „peste douăzeci” de runde de finanțare pentru startup-uri nelistate, potrivit datelor FactSet citate în articol. Informațiile din sursă nu detaliază evaluările companiilor, structura exactă a rundelor sau condițiile investițiilor, astfel că impactul financiar complet (inclusiv drepturi, conversii sau termeni preferențiali) nu poate fi estimat din datele disponibile. [...]
BT Asset Management are peste 300.000 de investiții recurente lunare , un semnal că economisirea prin fonduri începe să capete tracțiune în România, dar rămâne mult spațiu de creștere față de depozitele bancare, potrivit Banca Transilvania . Dan Dascăl, CEO BT Asset Management, a vorbit la Forumul Investitorilor organizat de ziarul Bursa despre evoluția industriei fondurilor și despre rolul investițiilor recurente (contribuții periodice, de regulă lunare, cu sume relativ mici) în extinderea bazei de investitori. Piața fondurilor crește, dar depozitele domină încă economisirea Potrivit declarațiilor sale, industria fondurilor de investiții din România a depășit pragul de 1,2 milioane de investitori, după un an anterior „foarte bun”, iar începutul acestui an ar confirma tendința. În același timp, dimensiunea pieței rămâne modestă în raport cu economisirea tradițională. Fondurile deschise de investiții însumează aproximativ 41 de miliarde de lei, în timp ce depozitele populației sunt de circa 410 miliarde de lei, adică un raport de 1 la 10 în favoarea depozitelor. Ce împinge investițiile recurente: digitalizarea și disciplina economisirii Dascăl pune creșterea pe seama schimbării comportamentului după pandemie și a digitalizării, care a făcut investițiile „simple și prietenoase”, atât în fonduri, cât și în acțiuni. În acest context, investițiile recurente devin un mecanism de disciplină financiară: contribuții constante, pe termen mai lung, care ar putea duce la rezultate bune, inclusiv acumularea „unei mici averi” într-un cont de investiții, conform aceleiași surse. Așteptări pentru restul anului: fără pesimism, pe fondul fluxurilor constante Pentru perioada următoare, CEO-ul BT Asset Management spune că nu are motive „particulare” de pesimism și că piețele tind să absoarbă relativ rapid șocurile, inclusiv pe cele recente, fără ca încrederea investitorilor în bursă să pară afectată semnificativ. În România, un element de susținere ar fi intrările constante de bani din partea fondurilor de pensii, la care se adaugă fluxuri din partea investitorilor noi care se familiarizează cu investițiile în fonduri. În paralel, compania își propune să ofere mai multe produse, mizând pe interesul pentru investiții pe un orizont mediu și lung. [...]
O investiție de 12 milioane de euro (aprox. 60 milioane lei) într-un complex balnear nou, la Vizantea, mizează pe turism și locuri de muncă într-o zonă fără investiții de decenii , potrivit news.ro . Premierul interimar Ilie Bolojan a participat vineri la inaugurarea Stațiunii Balneare Vizantea, descrisă ca primul complex balnear construit „de la zero” în România după 1989. Proiectul este prezentat ca o relansare economică pentru Vizantea-Livezi , localitate care a avut statut de stațiune balneară de interes național în perioada 1895–1945, dar care, după distrugerile din război, a rămas „zeci de ani fără investiții”, conform mesajului publicat de Bolojan pe Facebook. Cum a fost finanțat proiectul și ce include Investiția, estimată la aproximativ 12 milioane de euro, a fost realizată printr-o colaborare între: administrația locală, Guvernul României, fonduri europene, comunitatea locală. Noua bază de tratament include recuperare medicală, SPA, piscine și cazare, ceea ce ar urma să susțină creșterea fluxului de turiști și să genereze activitate economică în zonă. Miza economică: turism, ocupare și efecte în lanț În mesajul său, premierul interimar a legat direct proiectul de efecte economice locale: atragerea de turiști, crearea de locuri de muncă și sprijinirea dezvoltării întregii zone. „Este un proiect care va aduce turişti, va crea locuri de muncă şi va susţine dezvoltarea întregii zone.” Bolojan a felicitat Primăria Vizantea-Livezi și pe cei implicați în implementare, subliniind și componenta de „încredere” că proiecte moderne pot fi realizate și în comunități mici. [...]
Guvernul a aprobat un Fond de Fonduri de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) care ar urma să devină operațional din 2027 și să direcționeze capital către start-up-uri și companii românești aflate în creștere, cu accent pe domenii considerate strategice, potrivit Agerpres . Miza economică este crearea unui mecanism „permanent” care să atragă bani publici, dar și investiții private și instituționale, într-o piață locală încă subdimensionată de capital de risc și private equity. Fondul de Fonduri (un vehicul care investește în alte fonduri, nu direct în companii) ar urma să fie administrat de Fondul European de Investiții (FEI) , în parteneriat cu Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) , conform memorandumului aprobat de Guvern. Ce finanțează și cine ar urma să beneficieze Ținta declarată este finanțarea start-up-urilor, a IMM-urilor și a companiilor românești aflate în dezvoltare, în special în faze de creștere și expansiune. Investițiile ar urma să fie orientate către mai multe sectoare strategice, între care: cercetare-dezvoltare și producție în transformare digitală (semiconductori, inteligență artificială, tehnologii cuantice, Internet-of-Things); generarea și stocarea de energie curată și sigură (inclusiv baterii); securitate și apărare; agricultură inteligentă și economie circulară; sănătate și biotehnologii, robotică; materii prime critice și lanțurile lor de valoare. Cum ar urma să funcționeze mecanismul și calendarul Implementarea ar urma să se facă prin fonduri specializate de private equity și venture capital, selectate de FEI. Calendarul indicativ menționat de Executiv include semnarea unui Memorandum de Înțelegere între FEI și BID, urmată de un acord de mandat între cele două instituții, astfel încât fondul să fie lansat începând cu 2027. Bugetul este descris ca „indicativ”, de aproximativ 200 milioane euro, iar sursa nu detaliază în acest stadiu structura exactă a contribuțiilor (publice vs. private) sau criteriile de selecție pentru fondurile intermediare. [...]
România urcă pe locul 9 în Europa ca destinație de investiții, dar rămâne vulnerabilă la birocrație și impredictibilitate fiscală , într-un moment în care companiile globale își redesenează lanțurile de producție și caută piețe „aproape de casă”, potrivit unei analize publicate de HotNews , pe baza datelor PwC Global CEO Survey 2026 . România a urcat față de ediția precedentă de pe locul 13 pe locul 9 în Europa și de pe 33 pe 28 la nivel global. În același timp, 51% dintre liderii de companii la nivel mondial spun că plănuiesc expansiune internațională în acest an, ceea ce amplifică competiția între țări pentru capital. De ce contează: capitalul vine, dar costurile și regulile pot frâna proiectele Un semnal important este că România a depășit în clasament piețe cu tradiție în atragerea capitalului internațional, precum Portugalia, Elveția, Belgia și Grecia. În paralel, soldul cumulat al investițiilor străine directe (ISD) s-a dublat în deceniul 2014–2024, de la 62 miliarde euro la 125 miliarde euro. După o contracție a fluxurilor de ISD în 2023, 2024 și în prima parte a lui 2025, analiza notează o „revenire puternică” în a doua parte a anului trecut, intrările de capital închizând anul la peste 8 miliarde euro. Cine investește și ce se schimbă în regiune Profilul investitorilor care aleg România este „predominant european”, cu țări menționate precum Polonia, Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia și Ucraina. Un element de context cu impact pentru companii este schimbarea comportamentului investitorilor din Europa Centrală: dacă în urmă cu cinci ani companiile poloneze se orientau mai ales către Germania, Marea Britanie sau Olanda, acum preferă investiții în Europa Centrală, iar România este indicată ca destinație de top. Sunt menționate exemple de companii poloneze deja prezente pe piața locală: Zabka, Maspex, Polenergia și Elemental Holdings. În același timp, doar 10% dintre liderii de companii care au menționat România sunt din afara Europei, ceea ce sugerează că proximitatea și integrarea europeană cântăresc mult, dar și că România are încă de recuperat la capitolul vizibilitate în Asia, Orientul Mijlociu sau America. Sectoarele care atrag capital și „golul” din tehnologie În investițiile planificate, domeniile vizate includ: industria prelucrătoare; inginerie și construcții; retail; servicii pentru companii; sector bancar și piețe de capital; transport și logistică. Pe de altă parte, tehnologia nu apare ca prioritate pentru investitorii care se uită la România, deși analiza subliniază că există talent IT și ecosistem, dar avantajul nu se transformă încă în investiții „semnificative”. Frânele: birocrație, reglementare și costuri mai mari după pachetele fiscale Deși semnalele din sondaj sunt favorabile, percepția investitorilor rămâne „mai nuanțată”. România este descrisă ca necompetitivă din cauza birocrației, poverii de reglementare, lipsei de transparență și consecvență în aplicarea politicilor, poverii fiscale și infrastructurii. Singurul domeniu considerat competitiv este disponibilitatea forței de muncă adecvate. Analiza mai arată că pachetele fiscale adoptate anul trecut au crescut costurile operaționale, au redus profitabilitatea și cererea și au împins companiile să prioritizeze lichiditățile, amânând proiecte de creștere pe termen lung. Ce urmează: reforme, OCDE, PNRR și proiecte mari ca potențial catalizator Pentru a „restabili încrederea”, sunt indicate predictibilitatea, transparența și dialogul cu mediul de afaceri, alături de reforme fiscale și administrative. Printre obiectivele pe termen mediu menționate se află aderarea la OCDE (care „ar putea avea loc chiar anul acesta”) și finalizarea implementării PNRR. Sunt indicate și posibile surse de interes investițional: Neptun Deep, programul SAFE, investițiile în apărare, absorbția fondurilor UE, precum și sectoare precum energia, infrastructura, retailul și serviciile financiare. Totodată, analiza argumentează că diversificarea către „sectoarele viitorului” (tehnologie și AI, energie verde, servicii digitale) rămâne insuficient valorificată. În plan macro, materialul notează confirmarea de către S&P a ratingului suveran la nivel investițional („BBB-”), cu mențiunea progreselor în consolidarea fiscală din primul trimestru 2026, dar și avertismente privind riscurile politice. S&P anticipează, potrivit textului, o stagnare în 2026 și o revenire cu o creștere de 2,5% în 2027, scenariu condiționat de disciplina bugetară, consens politic pentru reforme și absorbția fondurilor europene — elemente care pot fi întârziate de instabilitatea guvernamentală. [...]
Guvernul Milei a aprobat stimulente pentru extinderea unei mine de litiu susținute de China, într-o decizie cu miză economică directă , printr-un proiect de investiții de 1,24 miliarde dolari (aprox. 5,7 miliarde lei), potrivit Global Times . Măsura vizează o exploatare din provincia Jujuy și este prezentată ca un pas neobișnuit pentru administrația libertariană, care a prioritizat relațiile cu SUA. Proiectul este derulat printr-un joint venture condus de Ganfeng Lithium Group , alături de Lithium Argentina AG (companie cu acțiuni listate în SUA) și compania de stat JEMSE. Conform Bloomberg, Ganfeng este cel mai mare acționar, cu 47% din proiect. De ce contează: investiția în litiu, între nevoia de capital și geopolitica materiilor prime Decizia este explicată în primul rând prin nevoile economice ale Argentinei și prin avantajele operaționale ale companiilor chineze în lanțurile de aprovizionare și în procesarea mineralelor, susține Zhou Mi, cercetător la Chinese Academy of International Trade and Economic Cooperation. Argumentul central: considerentele practice – accesul la tehnologie, capacitate de execuție și efecte locale – cântăresc mai mult decât aliniamentele politice. În același timp, litiul este descris ca mineral critic utilizat pe scară largă în industrii emergente, de la vehicule cu energie nouă și stocare de energie până la comunicații mobile, tratamente medicale și combustibil pentru reactoare nucleare, potrivit Xinhua. Context: Argentina încearcă să-și diversifice parteneriatele, fără să excludă China Materialul plasează aprobarea în contextul unor demersuri paralele ale Buenos Aires către Washington. Argentina a semnat pe 4 februarie un acord privind mineralele cu SUA, iar ulterior a precizat că „nu exclude investițiile chineze” în sector. Reuters este citată cu privire la planurile SUA de a forma un „bloc comercial preferențial pentru minerale critice”, cu scopul de a reduce dependența de materiale considerate esențiale pentru producția avansată. Tot Reuters relatează că Argentina a convenit și un cadru de cooperare cu SUA pentru întărirea și diversificarea lanțurilor de aprovizionare, în condițiile în care țara urmărește să-și crească exporturile de cupru și litiu. În acest cadru, ministrul argentinian de externe Pablo Quirno a declarat, potrivit Reuters: „Acest lucru, începând de astăzi, nu implică faptul că China nu poate sau nu va participa la investiții în Argentina. De fapt, are investiții în Argentina, în minerale.” Ce urmează Aprobarea stimulentelor deschide calea investiției de 1,24 miliarde dolari în extinderea minei din Jujuy. Din perspectiva invocată în material, miza pentru Argentina este accelerarea dezvoltării industriale locale și valorificarea mai eficientă a resurselor, într-un moment în care competiția pentru minerale critice se intensifică și presiunea de „rearanjare” a lanțurilor de aprovizionare crește. [...]
