Știri
Știri din categoria Investiții
Nvidia a pompat deja peste 40 mld. dolari în companii de AI în 2026, iar cea mai mare parte a sumei a mers către OpenAI, într-o mișcare care poate consolida controlul companiei asupra ecosistemului de inteligență artificială – de la modele și aplicații până la cererea de infrastructură de calcul. Datele sunt prezentate de IT Home, care citează CNBC.
Potrivit informațiilor, Nvidia a investit în primele luni din 2026 peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 mld. lei) în participații (equity) la companii din zona AI. Cea mai mare parte a venit dintr-o singură tranzacție: o investiție de 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) în OpenAI.
Pe lângă finanțarea OpenAI, Nvidia a anunțat și șapte investiții de ordinul mai multor miliarde de dolari în companii listate, iar cele mai recente două sunt:
Materialul notează că Nvidia investește frecvent în companii care îi sunt și clienți sau parteneri, ceea ce a alimentat critici recurente că astfel de tranzacții ar putea semăna cu o „investiție circulară”, în care capitalul se rotește între entități conectate.
Analistul Matthew Bryson, de la Wedbush Securities, consideră că investițiile se încadrează în această logică, dar adaugă că, dacă strategia reușește, Nvidia își poate construi o „fortăreață” competitivă (un avantaj greu de replicat de rivali) în jurul propriului ecosistem.
În 2025, Nvidia ar fi realizat 67 de tranzacții de tip venture capital (capital de risc), iar în 2026 ar fi participat la „peste douăzeci” de runde de finanțare pentru startup-uri nelistate, potrivit datelor FactSet citate în articol.
Informațiile din sursă nu detaliază evaluările companiilor, structura exactă a rundelor sau condițiile investițiilor, astfel că impactul financiar complet (inclusiv drepturi, conversii sau termeni preferențiali) nu poate fi estimat din datele disponibile.
Recomandate
OpenAI își securizează capacitate de circa 8 GW-IT pentru centre de date la campusul tehnologic PORTS-Pike din Ohio, într-un acord care mută în prim-plan miza investițională: acces pe termen lung la energie și infrastructură pentru antrenarea modelelor de vârf, cu plăți eșalonate pe măsură ce capacitatea devine disponibilă, potrivit OpenAI . Proiectul este dezvoltat împreună cu SB Energy , NVIDIA și Departamentul Energiei al SUA. Acordul este structurat astfel încât OpenAI să fie clientul, iar SB Energy să construiască, să dețină și să opereze centrul de date, pe baza unui contract de închiriere pe 20 de ani. Capacitatea de calcul din amplasament ar urma să găzduiască exclusiv infrastructură NVIDIA pentru inteligență artificială, iar OpenAI spune că își contractează această capacitate în funcție de nevoile pe termen lung pentru antrenarea modelelor „frontier” și de creșterea cererii pentru produsele sale. Cum se finanțează și cine își asumă costurile de infrastructură Un element cheie pentru investitori și pentru piața de energie este alocarea costurilor: SB Energy va plăti integral modernizările de rețea și noile linii de transport necesare pentru alimentarea centrului de date, iar aceste costuri „nu vor fi transferate” către consumatorii din Ohio sau către alți plătitori de tarife din regiune, conform sursei. OpenAI precizează că va începe să plătească doar pe măsură ce capacitatea finalizată devine disponibilă pentru închiriere și că își va acoperi angajamentele din venituri, flux de numerar și capital atras de la investitori. Separat, NVIDIA va investi 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în SB Energy și va oferi sprijin de credit pentru teren, energie și construcția „carcasei” (shell buildout) asociate primilor 4,25 GW-IT. Calendarul livrării: primele 800 MW în 2028, dezvoltare etapizată până în 2032 Proiectul nu va fi construit „dintr-o singură etapă”, iar dezvoltarea depinde de infrastructură, autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Primele 800 MW sunt așteptate să devină disponibile în 2028, în mare parte folosind infrastructură existentă AEP, potrivit OpenAI. Pentru etapele ulterioare, sursa indică necesitatea unor noi centrale conectate la rețea, inclusiv producție pe gaze naturale, precum și noi linii de transport și infrastructura aferentă. Impact economic local: locuri de muncă, fond comunitar și taxe Din perspectiva efectelor economice regionale, proiectul este estimat să genereze: 35.000 de locuri de muncă în construcții pe durata unei dezvoltări de șase ani, până în 2032; 2.500 de locuri de muncă pe termen lung pentru operare. OpenAI anunță și un fond de granturi comunitare de 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), peste un angajament anterior de 40 milioane de dolari al SB Energy. În plus, proiectul este așteptat să producă „sute de milioane de dolari” venituri din taxe la nivel de stat și local pe durata de viață, fără a oferi o estimare numerică exactă. Apă și raportare publică: sistem în buclă închisă și indicatori anuali Pe partea operațională, centrul de date ar urma să folosească sisteme de răcire cu aer și recirculare a apei (buclă închisă), pentru a reduce consumul continuu. OpenAI afirmă că, după umplerea inițială a sistemului, utilizarea curentă de apă ar urma să fie comparabilă cu cea a unei clădiri de birouri cu un număr similar de persoane, iar compania spune că va raporta public consumul estimat după finalizarea designului amplasamentului. OpenAI mai precizează că va publica anual un raport cu indicatori privind angajările locale, investițiile în comunitate, consumul de apă și consumul de energie asociat proiectului. Componenta de „capital uman”: credite Codex pentru studenții din Ohio Separat de investiția în campus, OpenAI spune că va oferi până la 84 milioane de dolari (aprox. 386 milioane lei) în credite pentru Codex prin ChatGPT, pentru circa 844.000 de studenți eligibili din Ohio (18+), în anul universitar 2026–2027, câte 100 de dolari (aprox. 460 lei) per student. Detalii sunt disponibile pe pagina dedicată: chatgpt.com . În total, OpenAI indică beneficii de peste 160 milioane de dolari (aprox. 736 milioane lei) pentru rezidenții din Pike County și Ohio, incluzând investiția locală și creditele Codex, împreună cu grantul comunitar al SB Energy. Ce urmează În forma prezentată, proiectul intră într-o fază de execuție etapizată, cu un prim prag de capacitate în 2028 și cu dependențe explicite de autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Informații suplimentare despre proiect sunt publicate de dezvoltator pe PORTS-Pike . [...]
Amazon a virat integral 50 mld. dolari (aprox. 225 mld. lei) către OpenAI mai devreme decât era obligată , ajungând la o participație de circa 5%, potrivit IT Home . Mișcarea contează pentru piață deoarece consolidează poziția Amazon în cursa pentru inteligența artificială, chiar și în lipsa îndeplinirii unor condiții inițiale, și poate schimba echilibrul de putere în jurul OpenAI. Conform publicației, Amazon a finalizat în avans tranșa de investiție ulterioară de 35 mld. dolari (aprox. 157,5 mld. lei), ridicând investiția totală la 50 mld. dolari. Informația apare în dezvăluirile financiare ale companiei pentru săptămâna în curs (ora locală), iar surse citate indică faptul că plata ultimei tranșe a fost făcută în această săptămână. Investiția a fost accelerată, deși condițiile nu au fost atinse Parteneriatul strategic multianual dintre Amazon și OpenAI a fost convenit în februarie: 15 mld. dolari (aprox. 67,5 mld. lei) investiți inițial, cu încă 35 mld. dolari condiționați de îndeplinirea unor criterii. IT Home notează că OpenAI nu a îndeplinit două dintre cerințe – listarea și un „salt” tehnologic – însă Amazon a ales totuși să își respecte angajamentul înainte de termen. Renegocierea cu Microsoft, un „prag” pentru banii Amazon Un element-cheie pentru deblocarea investiției totale a fost renegocierea contractului OpenAI cu Microsoft, realizată în aprilie, potrivit sursei. Această renegociere ar fi creat „mai multe posibilități” pentru cooperarea Amazon–OpenAI și a fost o condiție prealabilă importantă pentru ca Amazon să accepte investiția integrală. Context competitiv: Amazon finanțează și Anthropic IT Home mai arată că Amazon este, în același timp, un susținător financiar important al Anthropic, un competitor major al OpenAI. În acest context, investiția accelerată în OpenAI sugerează o strategie de acoperire pe mai multe fronturi în zona modelelor de inteligență artificială, cu potențial impact asupra competiției și alianțelor din industrie. [...]
Revolut își leagă planurile plătite de acces la ChatGPT Go , gratuit până la 12 luni , într-o mișcare care poate crește retenția și poate împinge utilizatorii spre abonamente mai scumpe, potrivit Profit . Serviciul este oferit în România printr-un parteneriat cu OpenAI și este gratuit „timp de până la 12 luni”, în funcție de planul deținut. Cine primește ChatGPT Go și pentru cât timp Accesul fără costuri suplimentare este disponibil pentru clienții cu cont personal Revolut, cu durate diferite în funcție de abonament: Ultra : 12 luni gratuit + un „Buddy pass” de 12 luni Metal : 12 luni gratuit Premium, Revolut Pro și Revolut Mobile : 6 luni gratuit Plus și Standard : 3 luni gratuit, „pe baza promoției” Publicația nu detaliază condițiile promoției pentru planurile Plus și Standard și nici ce se întâmplă după expirarea perioadei gratuite. Context: Revolut își extinde oferta locală, inclusiv pe zona de investiții În același material sunt trecute în revistă și alte inițiative recente ale Revolut în România, inclusiv extinderea ofertei pentru investitori individuali către piețe private (active nelistate), prin fonduri administrate de Apollo, Ares, Hamilton Lane și Partners Group. Oferta este disponibilă direct în aplicație și include expunere la capital privat, credit privat și infrastructură privată, cu fonduri structurate prin cadrul ELTIF 2.0 (un tip de fond european gândit să faciliteze accesul investitorilor de retail la strategii folosite tradițional de instituții). Revolut indică faptul că aceste investiții sunt pentru investitori cu orizont lung și implică riscuri specifice. Date despre companie și operațiunile din România Revolut a fost fondată în 2015 și are aproximativ 70 de milioane de utilizatori. Compania a început în ultimii ani să migreze spre licențe bancare în piețele în care operează; în România, Revolut operează din 2024 printr-o sucursală a Revolut Bank Vilnius. Potrivit informațiilor citate, grupul Revolut a încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari, în creștere cu două treimi față de anul precedent. [...]
O potențială investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) într-un centru de date AI ar testa capacitatea României de a livra rapid avize și racordări la rețea , într-un moment în care proiectele mari depind de accesul la energie verde și de stabilitate administrativă, potrivit Adevărul . Gigantul american Nvidia analizează posibilitatea dezvoltării unui centru de date în România, cu un buget estimat la circa 4 miliarde de dolari, informație apărută inițial în HotNews. Surse din sectorul energetic citate de HotNews indică un interes concentrat pe sudul și sud-estul țării, unde sunt cele mai multe proiecte eoliene și fotovoltaice. De ce contează: „bottleneck”-ul nu e tehnic, ci administrativ Analistul economic Adrian Negrescu, citat de publicație, spune că România rămâne atractivă „pe hârtie”, însă devine riscantă în practică din cauza impredictibilității administrative. În această logică, miza nu este doar atragerea unei investiții mari, ci capacitatea statului de a o face realizabilă într-un calendar compatibil cu proiecte de tip „hyperscale” (centre de date foarte mari, cu consum energetic ridicat). Un semnal în acest sens este și episodul relatat: reprezentanți ai companiei ar fi venit la București pentru discuții cu parteneri și oficiali, însă vizita a coincis cu căderea Guvernului în urma unei moțiuni de cenzură, ceea ce ridică problema continuității decizionale. De ce ar alege Nvidia Dobrogea: energie verde, climă, conectivitate Potrivit lui Negrescu, România are trei avantaje majore pentru un astfel de proiect: energie regenerabilă : sudul și sud-estul (inclusiv Dobrogea) sunt „pilonii” producției eoliene și fotovoltaice, iar un centru de date AI consumă „volume uriașe” de electricitate; accesul la energie verde și proiecte cu baterii de stocare ar fi important pentru respectarea standardelor ESG (mediu, social, guvernanță); climă și răcire : oficiali ai Nvidia ar fi invocat tehnologii noi de răcire cu lichid și clima temperată, care pot ajuta operarea centrelor de date; infrastructură digitală : viteza internetului și nodurile de fibră optică ar susține latențe mici, relevante pentru calcule complexe. Ce poate întârzia proiectul: avize, racordare și „resetul” politic Deși investitorii mari privesc pe termen lung și nu își schimbă planurile la fiecare episod politic, Negrescu indică drept critice două componente: schemele de ajutor de stat și accelerarea procedurilor . În evaluarea sa, România pierde timp la capitole precum: avizul de racordare la rețeaua electrică de mare putere ( Transelectrica ) ; autorizațiile de construcție , care „pot dura ani de zile”. În plus, schimbările politice pot întrerupe continuitatea negocierilor tehnice, prin reluarea evaluărilor de la zero de către noii miniștri. Ce ar însemna economic o investiție de 4 miliarde de dolari Negrescu afirmă că o investiție de 4 miliarde de dolari ar fi „cea mai mare investiție străină directă din istoria modernă a României pe o singură componentă industrială/tehnologică” și o plasează, ca ordin de mărime, peste investiții realizate în timp de companii precum Ford, Renault sau Continental. El mai spune că suma ar reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul României . Pe piața muncii, efectul imediat ar fi mai ales în faza de construcție și infrastructură energetică, cu angajări de ingineri energetici, constructori și instalatori pe durata unui șantier estimat la 2–3 ani, potrivit analistului. Totodată, ar putea beneficia și parteneri locali, fiind menționat ClusterPower, descris ca operator certificat NVIDIA DGX-Ready în România. În concluzie, proiectul ar depinde nu doar de avantajele naturale și tehnice ale României, ci și de capacitatea autorităților de a oferi predictibilitate, avize rapide și continuitate decizională, astfel încât intenția de investiție să se transforme într-un proiect efectiv. [...]
Revolut își extinde modelul dincolo de aplicație, investind în prezență fizică în aeroporturi , printr-un nou concept de lounge-uri pentru pasageri, potrivit Profit . Primul parteneriat este cu Aeroportul Copenhaga (CPH), unde „Revolut Lounge” ar urma să se deschidă în 2027 și să devină cel mai mare lounge pentru pasageri din spațiul Schengen. Proiectul din Copenhaga va fi dezvoltat împreună cu Plaza Premium Group , descris ca partener operațional și de investiție al Revolut pentru această locație. Inițiativa este prezentată ca o extensie „fizică” a beneficiilor premium de călătorie oferite de Revolut, în linie cu strategia companiei de a-și extinde ecosistemul către experiențe cu prezență la sol, cu miză ridicată pentru clienți. De ce contează: fintech-ul mizează pe infrastructură și încredere, nu doar pe creștere digitală Mutarea indică o schimbare de abordare în rândul fintech-urilor care încearcă să depășească modelul exclusiv digital și să construiască încredere prin puncte de contact fizice. În același registru, Profit amintește că Revolut a deschis recent primul său magazin permanent la Barcelona, debutul companiei în retailul fizic. Reprezentanții Revolut spun că spațiul nu va funcționa ca o sucursală bancară tradițională, ci ca o „experiență interactivă și vizibilă”, menită să apropie tehnologia financiară de utilizatori și să crească nivelul de încredere în brand. Context: extindere pe licențe bancare și rezultate financiare Revolut a fost fondată în 2015 și are aproximativ 70 de milioane de utilizatori, conform informațiilor citate. Compania a început în ultimii ani să migreze către licențe bancare în piețele în care operează: a lansat sucursala bancară din Marea Britanie, a cerut autorizare bancară în SUA și a deschis o sucursală în Ungaria. În România, Revolut operează din 2024 printr-o sucursală a Revolut Bank Vilnius. La nivel de grup, Revolut ar fi încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,7 miliarde lei), în creștere cu două treimi față de anul precedent, potrivit datelor menționate de Profit. [...]
Familia Umbrărescu pregătește reluarea producției la combinatul siderurgic Oțelu Roșu printr-un program de investiții de „câteva sute de milioane de lei”, mizând pe integrarea unei tehnologii de laminare în premieră europeană , potrivit Economica . Miza economică este reducerea dependenței de furnizori externi pentru materiale folosite în marile șantiere de infrastructură ale UMB Group, printr-o capacitate industrială proprie. UMB Steel derulează de aproape un an lucrări pe platforma de la Oțelu Roșu, cu obiectivul reluării activității combinatului, închis din 2012. Conform informațiilor citate de publicație, aici ar urma să fie produse fier beton striat și sârmă, materiale destinate în principal activității de bază a grupului – construcția de drumuri, viaducte și poduri. Tehnologie „la cheie” și producție continuă Un element central al investiției este livrarea de către SMS group (Germania) a primei tehnologii Continuous Mill Technology (CMT® 700) din Europa, care va fi integrată în complexul siderurgic existent de la Oțelu Roșu. Compania germană susține că noul laminor va funcționa într-un proces continuu, cu „minime de carbon” și eficiență ridicată a producției, pentru a răspunde cererii de materiale de construcții sustenabile, sprijinind în principal operațiunile de autostrăzi ale grupului UMB. În material este menționat că SMS group va livra proiectul „la cheie”, inclusiv sistemele mecanice, electrice și de automatizare necesare pentru integrarea noii mașini de turnare continuă și a laminorului. Capacitate anunțată și ce ar putea însemna operațional Potrivit descrierii SMS group, instalația CMT® 700 ar permite o producție anuală de aproximativ 700.000 de tone de: bare drepte, colaci compacți, sârmă laminată. Tehnologia ar moderniza infrastructura uzinei prin posibilitatea producerii neîntrerupte de produse lungi din fier vechi, alimentând continuu semifabricatele turnate din oțelărie direct către laminar. Contextul tranzacției: combinat cumpărat la licitație Grupul UMB, descris ca cel mai mare constructor de autostrăzi din România, a achiziționat combinatul siderurgic Oțelu Roșu (Caraș-Severin) prin firma Eco Wind Power, în urma unei licitații, la un preț de aproape 142 de milioane de lei, sumă care include cheltuielile de procedură. Combinatul are o tradiție de peste 220 de ani (atestat documentar din 1796) și a fost închis în 2012, pe fondul datoriilor acumulate. În prezent, lucrările de pe amplasament vizează pregătirea reluării producției, iar un video publicat de canalul de YouTube „Natură și Infrastructură” arată stadiul montării structurilor metalice pentru hala principală a noului laminor. [...]
