Știri
Știri din categoria Investiții
O investiție de 12 milioane de euro (aprox. 60 milioane lei) într-un complex balnear nou, la Vizantea, mizează pe turism și locuri de muncă într-o zonă fără investiții de decenii, potrivit news.ro. Premierul interimar Ilie Bolojan a participat vineri la inaugurarea Stațiunii Balneare Vizantea, descrisă ca primul complex balnear construit „de la zero” în România după 1989.
Proiectul este prezentat ca o relansare economică pentru Vizantea-Livezi, localitate care a avut statut de stațiune balneară de interes național în perioada 1895–1945, dar care, după distrugerile din război, a rămas „zeci de ani fără investiții”, conform mesajului publicat de Bolojan pe Facebook.
Investiția, estimată la aproximativ 12 milioane de euro, a fost realizată printr-o colaborare între:
Noua bază de tratament include recuperare medicală, SPA, piscine și cazare, ceea ce ar urma să susțină creșterea fluxului de turiști și să genereze activitate economică în zonă.
În mesajul său, premierul interimar a legat direct proiectul de efecte economice locale: atragerea de turiști, crearea de locuri de muncă și sprijinirea dezvoltării întregii zone.
„Este un proiect care va aduce turişti, va crea locuri de muncă şi va susţine dezvoltarea întregii zone.”
Bolojan a felicitat Primăria Vizantea-Livezi și pe cei implicați în implementare, subliniind și componenta de „încredere” că proiecte moderne pot fi realizate și în comunități mici.
Recomandate
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe împinge finanțarea deficitului extern spre datorie , un semnal de risc pentru echilibrele macroeconomice, avertizează prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea , într-o analiză citată de HotNews . Pe fondul comprimării fluxurilor de capital care nu generează împrumuturi, România riscă să se bazeze mai mult pe instrumente ce cresc datoria externă. În primul semestru din 2026, investițiile străine directe (ISD) ale nerezidenților au fost de 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere de aproximativ 82%, potrivit datelor BNR menționate în articol. În trimestrul al doilea, fluxul total a fost negativ, de 521 milioane euro (aprox. 2,6 miliarde lei), cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent. De ce contează: mai puțin „capital fără datorie”, mai multă presiune pe finanțare Badea explică faptul că ISD, împreună cu fondurile europene, ajută la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri care nu presupun datorie suplimentară. Când această componentă se restrânge, finanțarea se mută către instrumente care duc la creșterea datoriei externe, cu implicații pentru sustenabilitatea echilibrelor macroeconomice. Oficialul BNR leagă deciziile de repartizare a profitului (cât se distribuie ca dividende și cât se reinvestește) de percepția asupra perspectivelor economice și de predictibilitatea cadrului în care operează companiile, argumentând că evoluția din primul semestru este „un semnal care nu poate fi ignorat”. Ce a tras în jos ISD: dividende, profitabilitate mai slabă și o conjunctură specifică Potrivit analizei, scăderea are trei explicații principale: distribuția dividendelor , cu efecte care „se vor corecta cel puțin parțial” în a doua parte a anului; reducerea profitabilității operaționale , corelată cu încetinirea economiei; o conjunctură specifică , fără a fi detaliată în termeni generali, dar cu exemple punctuale în descompunerea pe componente. BNR arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din diferența de circa 3,05 miliarde euro (aprox. 15,3 miliarde lei) față de semestrul I 2025, aproximativ 1,2 miliarde euro (aprox. 6 miliarde lei) provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde euro (aprox. 3,75 miliarde lei) din participațiile la capital și 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) din creditele intra-grup. Determinantul principal este componenta profiturilor reinvestite , care a avut un sold negativ de 1,124 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei). Acest indicator este diferența dintre profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite; un rezultat negativ înseamnă că dividendele repartizate au depășit profitul realizat. Ce urmează: buget mai devreme și presiune pe absorbția de granturi UE Ca răspuns de politică economică, Badea recomandă repere guvernamentale „cât mai certe”, iar o măsură „primordială” este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor, pentru a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali. În paralel, el pune accent pe fondurile europene, mai ales pe granturi (finanțări nerambursabile), pe care le descrie drept una dintre puținele resurse semnificative ce pot finanța dezechilibrul extern fără a majora stocul de datorie, într-un moment în care cealaltă sursă tradițională – ISD – „s-a comprimat semnificativ”. Badea notează și că miza investițiilor străine depășește rolul lor în finanțarea deficitului de cont curent: ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare, însă deciziile investitorilor pot fi amânate în perioade cu incertitudine ridicată, cu efecte negative asupra mediului macro-financiar. [...]
Guvernul a aprobat un buget de 100 de milioane de euro (aprox. 500 de milioane de lei) pentru programul „Diaspora investește acasă”, care va oferi românilor din străinătate acces la finanțare pentru afaceri noi în România, potrivit Economica . Programul este implementat prin Banca de Investiții și Dezvoltare , mandată să susțină proiectul. Schema vizează cetățenii români care au avut reședința sau domiciliul în străinătate în ultimele nouă luni și care vor să își înființeze o afacere în România. Mecanismul de sprijin include un credit de maximum 200.000 de euro (aprox. 1 milion de lei), din care 60% ar urma să fie componentă nerambursabilă (grant), conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Cum se aplică și ce condiții sunt menționate Banca de Investiții și Dezvoltare va pune în practică schema de ajutor pe baza unei convenții cu Ministerul de Finanțe , care urmează să fie semnată în următoarele 30 de zile. Condiția operațională indicată pentru investiții este ca activele achiziționate să fie menținute în funcțiune cel puțin trei ani de la finalizarea investiției. De ce contează pentru finanțarea noilor afaceri Programul urmărește reintegrarea economică a românilor din diaspora prin creșterea accesului la finanțare pentru firme nou înființate și prin valorificarea experienței profesionale dobândite în străinătate. Din perspectiva pieței, combinația dintre credit și grant (60% din valoarea finanțării) poate reduce semnificativ costul efectiv al capitalului pentru antreprenorii eligibili, însă detaliile de implementare depind de convenția dintre bancă și Ministerul de Finanțe. [...]
Statul revine la împrumuturi de la populație cu dobânzi de până la 7,75% în lei și 6,60% în euro , în a doua ediție Fidelis din această toamnă, derulată între 2 și 9 octombrie 2026, potrivit HotNews . Pentru investitori, miza este randamentul neimpozabil și posibilitatea de a ieși înainte de scadență prin vânzare la bursă, cu prețul riscului de piață. Dobânzile oferite în ediția Fidelis din octombrie Programul include emisiuni denominate în lei și în euro, cu scadențe diferite, inclusiv tranșe dedicate donatorilor de sânge. În lei: 6,60% – scadență la 2 ani 7,60% – scadență la 2 ani (donatori de sânge) 7,15% – scadență la 4 ani 7,75% – scadență la 10 ani În euro: 4,50% – scadență la 3 ani 6,60% – scadență la 10 ani 5,50% – scadență la 3 ani (donatori de sânge) Facilități pentru donatorii de sânge: praguri minime mai mici În această ediție există două tranșe speciale pentru donatori, cu dobânzi și praguri minime de subscriere reduse: Tranșa în lei (2 ani, 7,60%) : prag minim redus de la 5.000 lei la 500 lei , cu plafon maxim de 100.000 lei . Tranșa în euro (3 ani, 5,50%) : prag minim redus de la 1.000 euro la 100 euro , cu plafon maxim de 20.000 euro (aprox. 100.000 lei). De aceste condiții pot beneficia persoanele care fac dovada donării de sânge începând din 1 mai 2026 . Cum se subscrie și ce înseamnă pentru investitori Titlurile Fidelis pot fi cumpărate de persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, prin intermediul băncilor partenere și al TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile sunt listate la Bursa de Valori București . Printre caracteristicile menționate se numără: venituri neimpozabile din dobânzi; posibilitatea de vânzare înainte de maturitate , cu dobânda aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul obținut pe bursă; flexibilitate pentru administrarea și diversificarea portofoliului. Valoarea nominală este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro, iar pragul minim standard de subscriere este de 5.000 lei , respectiv 1.000 euro . [...]
Banca Transilvania extinde investițiile în fonduri prin BT Pay pentru diaspora și clienții străini , o mutare care poate crește baza de investitori și volumul tranzacțiilor digitale în fondurile administrate de BT Asset Management , potrivit Banca Transilvania . Facilitatea vizează clienții BT cu rezidență fiscală în „aproape 40 de state”, inclusiv Marea Britanie, Italia, Spania, Germania, Austria, Belgia, Ungaria, Grecia, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova și Turcia. Rezidența fiscală este definită ca țara în care o persoană locuiește, obține venituri și își plătește impozitele. Ce se schimbă operațional pentru clienți Accesul la fondurile BT Asset Management se face „de oriunde și oricând” prin aplicația BT Pay, iar pentru investiții nu este necesară o sumă inițială minimă. Aplicația permite și transferuri recurente, precum și modificarea valorii acestora, ceea ce reduce fricțiunea pentru investiții periodice. Oferta de fonduri și monedele disponibile BT Asset Management pune la dispoziție 14 fonduri de investiții, în care se poate investi în lei, euro și dolari. Portofoliul include fonduri pentru profiluri de risc diferite (conservator, moderat, dinamic) și expuneri pe instrumente cu venit fix, acțiuni sau obligațiuni, inclusiv fonduri orientate către domenii precum tehnologie, energie, imobiliar sau agricultură. Dimensiunea bazei actuale și ponderea canalului digital Banca indică faptul că aproximativ 350.000 de persoane cu rezidența în România folosesc deja BT Pay pentru a investi în fondurile administrate de BT Asset Management, iar 90% din tranzacțiile în aceste fonduri sunt realizate prin aplicație. La nivelul BT Asset Management sunt deschise aproximativ 550.000 de conturi de investiții, iar activele în administrare sunt de 13,5 miliarde de lei (echivalentul a 2,5 miliarde de euro), conform datelor din comunicat. [...]
Google își extinde investițiile în Finlanda cu 13 miliarde euro (aprox. 65 miliarde lei) în infrastructură pentru AI și servicii digitale , mizând pe efecte economice directe prin locuri de muncă și contribuție la PIB, potrivit Google . Planul vizează următorii doi ani și include infrastructură digitală, proiecte de energie curată și parteneriate economice, pe fondul creșterii cererii pentru servicii precum Search, Maps și Gemini. Impact economic: locuri de muncă și PIB în anii de construcție Google afirmă că anunțul reprezintă „cea mai mare investiție unică” a companiei în Europa. În faza inițială de construcție, programată pentru 2027–2028, compania estimează că vor fi susținute peste 37.000 de locuri de muncă la nivel național și că proiectele vor contribui cu 3,6 miliarde euro anual (aprox. 18 miliarde lei) la PIB-ul Finlandei. După punerea completă în funcțiune, noile facilități ar urma să susțină „mii” de locuri de muncă permanente, de la ingineri și tehnicieni, la personal de securitate și servicii (inclusiv catering și administrarea facilităților). Efecte în lanț în economie: furnizori locali și operațiuni Compania leagă investiția de prezența sa în Hamina , unde a transformat o fostă fabrică de hârtie într-un centru de date în urmă cu 15 ani. Pentru perioada 2023–2025, Google spune că operațiunile din Hamina au susținut un ecosistem de peste 600 de furnizori finlandezi în construcții, operațiuni și fibră de rețea, cu „efect multiplicator” în economie. În paralel, Google menționează inițiative de mediu asociate centrului de date, inclusiv răcire pe bază de apă de mare și recuperarea căldurii distribuite către locuințe și companii printr-un proiect „offsite heat recovery”, detaliat într-un material separat al companiei. Energie: acord pe 22 de ani pentru nuclear, plus eolian și baterii Pentru a susține extinderea, Google anunță un portofoliu de soluții energetice, prezentat ca aliniat obiectivelor de menținere a energiei „accesibile” și de investiții în energie curată. Printre măsurile enumerate: un acord pe 22 de ani pentru a sprijini extinderea duratei de viață a centralei nucleare Loviisa ; adăugarea de capacitate nouă de energie eoliană onshore; contractarea unui sistem de baterii de 94 MW, cu rol de stabilizare a prețurilor în perioade reci și fără vânt. Investiții în comunități și formare: 31 milioane euro Separat de investiția principală, Google spune că va aloca 31 milioane euro (aprox. 155 milioane lei) în următorii patru ani pentru comunități din Hamina, Kajaani, Muhos și Vaala, cu accent pe educație și creștere economică. Pachetul include programe de perfecționare în AI pentru peste 4.400 de lucrători și oportunități de formare pentru 100 de studenți finlandezi pentru cariere viitoare în centre de date. Ce urmează Calendarul menționat de companie plasează vârful de activitate în etapa de construcție în 2027–2028, cu tranziția către operare completă ulterior. Google nu detaliază în material împărțirea exactă a celor 13 miliarde euro pe componente (infrastructură digitală vs. energie vs. parteneriate), astfel că amploarea fiecărui subproiect rămâne neprecizată în acest stadiu. [...]
Ministerul Finanțelor redeschide Tezaur cu dobânzi neimpozabile de până la 7,15% pe an , într-o nouă ediție derulată între 7 septembrie și 2 octombrie 2026, potrivit Mediafax . Miza pentru investitori este randamentul net (fără impozit pe dobândă), iar pentru stat – atragerea de finanțare pentru deficit și refinanțarea datoriei publice. Programul Tezaur din septembrie oferă maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,20%, 6,75% și, respectiv, 7,15%, conform Ministerului Finanțelor. Veniturile obținute sunt neimpozabile, iar titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (fără suport fizic). Condiții și dobânzi: ce primește investitorul Dobânda se plătește anual, la datele de plată din prospectul de emisiune, iar nivelul ei depinde de perioada aleasă: 1 an: 6,20% pe an 3 ani: 6,75% pe an 5 ani: 7,15% pe an Minimul de subscriere este de 1.000 de lei, iar eligibile sunt persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Cum pot fi cumpărate titlurile Tezaur în septembrie Ministerul Finanțelor indică mai multe canale de subscriere, cu intervale diferite: prin Ghișeul.ro : 7–30 septembrie; prin unitățile Trezoreriei Statului, pentru persoanele fizice înregistrate în SPV: 7 septembrie – 1 octombrie; direct la sediul unităților Trezoreriei Statului: 7 septembrie – 2 octombrie; prin subunitățile Poștei Române: în mediul rural: 7–30 septembrie; în mediul urban: 7 septembrie – 1 octombrie. Pentru subscrierile online, operațiunile menționate includ deschiderea contului de subscriere la o unitate a Trezoreriei selectată, subscrierea și viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. De ce contează: finanțare pentru deficit și datorie Fondurile atrase prin această emisiune vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, potrivit Ministerului Finanțelor. Prospectul de emisiune și eventualele modificări sunt publicate la secțiunea „Titluri de stat” și pe website-ul C.N. Poșta Română S.A., mai arată instituția. [...]
