Știri
Știri din categoria Investiții
Guvernul a aprobat un Fond de Fonduri de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) care ar urma să devină operațional din 2027 și să direcționeze capital către start-up-uri și companii românești aflate în creștere, cu accent pe domenii considerate strategice, potrivit Agerpres. Miza economică este crearea unui mecanism „permanent” care să atragă bani publici, dar și investiții private și instituționale, într-o piață locală încă subdimensionată de capital de risc și private equity.
Fondul de Fonduri (un vehicul care investește în alte fonduri, nu direct în companii) ar urma să fie administrat de Fondul European de Investiții (FEI), în parteneriat cu Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), conform memorandumului aprobat de Guvern.
Ținta declarată este finanțarea start-up-urilor, a IMM-urilor și a companiilor românești aflate în dezvoltare, în special în faze de creștere și expansiune.
Investițiile ar urma să fie orientate către mai multe sectoare strategice, între care:
Implementarea ar urma să se facă prin fonduri specializate de private equity și venture capital, selectate de FEI. Calendarul indicativ menționat de Executiv include semnarea unui Memorandum de Înțelegere între FEI și BID, urmată de un acord de mandat între cele două instituții, astfel încât fondul să fie lansat începând cu 2027.
Bugetul este descris ca „indicativ”, de aproximativ 200 milioane euro, iar sursa nu detaliază în acest stadiu structura exactă a contribuțiilor (publice vs. private) sau criteriile de selecție pentru fondurile intermediare.
Recomandate
Guvernul a aprobat un buget de 100 de milioane de euro (aprox. 500 de milioane de lei) pentru programul „Diaspora investește acasă”, care va oferi românilor din străinătate acces la finanțare pentru afaceri noi în România, potrivit Economica . Programul este implementat prin Banca de Investiții și Dezvoltare , mandată să susțină proiectul. Schema vizează cetățenii români care au avut reședința sau domiciliul în străinătate în ultimele nouă luni și care vor să își înființeze o afacere în România. Mecanismul de sprijin include un credit de maximum 200.000 de euro (aprox. 1 milion de lei), din care 60% ar urma să fie componentă nerambursabilă (grant), conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Cum se aplică și ce condiții sunt menționate Banca de Investiții și Dezvoltare va pune în practică schema de ajutor pe baza unei convenții cu Ministerul de Finanțe , care urmează să fie semnată în următoarele 30 de zile. Condiția operațională indicată pentru investiții este ca activele achiziționate să fie menținute în funcțiune cel puțin trei ani de la finalizarea investiției. De ce contează pentru finanțarea noilor afaceri Programul urmărește reintegrarea economică a românilor din diaspora prin creșterea accesului la finanțare pentru firme nou înființate și prin valorificarea experienței profesionale dobândite în străinătate. Din perspectiva pieței, combinația dintre credit și grant (60% din valoarea finanțării) poate reduce semnificativ costul efectiv al capitalului pentru antreprenorii eligibili, însă detaliile de implementare depind de convenția dintre bancă și Ministerul de Finanțe. [...]
România pregătește un nou mecanism de finanțare pentru companii, cu o contribuție publică de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) , după ce Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții (EIF) au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru crearea RoBOOST, un „fond de fonduri” dedicat start-up-urilor și IMM-urilor, potrivit News . Memorandumul vizează extinderea accesului la finanțare pentru companii românești aflate în diferite etape de creștere și este prezentat ca o premieră pentru România. BID, mandatată de Guvern, ar urma să reprezinte statul în implementarea inițiativei, în parteneriat cu EIF. Ce înseamnă RoBOOST și de ce contează pentru piață RoBOOST este descris ca un model de tip „fond de fonduri”, adică un vehicul care nu investește direct în companii, ci alocă bani către fonduri de investiții (intermediari financiari), care apoi investesc în economie. Miza este mobilizarea capitalului public și privat și creșterea capacității de finanțare a administratorilor de fonduri, inclusiv prin atragerea capitalului instituțional și privat. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor arată că mecanismul urmărește să folosească „capital public care mobilizează capital privat și instituțional”, în locul finanțărilor bazate exclusiv pe alocări bugetare. Cine sunt actorii și ce roluri au Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) : bancă de dezvoltare deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor; are în vedere o contribuție de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru noul mecanism investițional. Fondul European de Investiții (EIF) : parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, specializat în garanții și investiții de tip equity (capital) pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor și start-up-urilor. Potrivit declarațiilor din comunicat, RoBOOST este gândit să susțină finanțarea pentru: start-up-uri și IMM-uri; companii în creștere și extindere; proiecte de infrastructură, inclusiv în energie regenerabilă și eficiență energetică. Ce urmează: acordul de creare și selecția fondurilor În etapele următoare, BID și EIF ar urma să semneze un acord bilateral pentru crearea fondului de fonduri, iar EIF va selecta intermediarii financiari, respectiv fondurile de equity care vor investi mai departe în România. Memorandumul include și posibilitatea extinderii colaborării prin programe paneuropene, inclusiv în tehnologie (European Tech Champions Initiative – ETCI 2.0) și în apărare și securitate cibernetică (DEF 2.0). [...]
Banca de Investiții și Dezvoltare își construiește capacitatea de investiții în capital prin recrutarea unui director care să conducă Direcția Instrumente și Investiții de Capital, rol ce include coordonarea investițiilor în fonduri de venture capital și private equity, potrivit Economedia . Miza este operațională: banca își definește strategia, guvernanța și procesele prin care va putea plasa capital, inclusiv alături de investitori privați și instituționali. BID este singura bancă de dezvoltare din România, deținută integral de statul român prin Ministerul Finanțelor. Instituția a fost creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Ce va face direcția condusă de noul director Conform anunțului citat de publicație, Direcția Instrumente și Investiții de Capital este responsabilă de dezvoltarea și administrarea activităților de investiții în fonduri de capital, inclusiv: participații directe și investiții prin vehicule dedicate; structuri de tip „fond de fonduri” (investiții într-un portofoliu de fonduri); co-investiții alături de investitori privați și instituționali; instrumente de cvasicapital (finanțări cu caracteristici între datorie și capital), implementate în nume și cont propriu, pe baza mandatelor de stat sau din fonduri europene. Responsabilități: strategie, guvernanță și produse investiționale Viitorul director ar urma să coordoneze dezvoltarea strategiei pentru linia de „equity investments” (investiții de capital), precum și definirea cadrului de guvernanță, a proceselor investiționale și a infrastructurii operaționale necesare. În plus, rolul include dezvoltarea produselor investiționale ale băncii, cu accent pe investiții în fonduri de venture capital și private equity (VC/PE), co-investiții și vehicule tematice dedicate sectoarelor strategice. Tot el ar urma să propună noi instrumente și programe și să coordoneze selecția, evaluarea și monitorizarea administratorilor de fonduri și a partenerilor de investiții. Profilul cerut: senioritate în investiții și management Pentru acest post, BID cere, între altele: studii superioare în domeniul economic, financiar, juridic sau relevant; minimum 10 ani experiență în investiții, piețe de capital, private equity, venture capital, administrarea activelor sau corporate finance; minimum 5 ani într-o funcție de conducere; experiență în dezvoltarea/structurarea/administrarea instrumentelor financiare și/sau a investițiilor de capital; cunoștințe despre structuri de investiții, fonduri și instrumente de capital; colaborarea cu instituții financiare internaționale este un avantaj; limba engleză la nivel avansat. Din perspectiva pieței, recrutarea indică faptul că banca intră într-o etapă în care trebuie să transforme mandatul public și sursele de finanțare (inclusiv europene) în procese concrete de investiții, cu reguli de guvernanță și selecție comparabile cu cele din industria fondurilor. [...]
Xpeng atrage 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru a accelera robotica umanoidă , într-o mișcare care îi poate schimba profilul investițional dintr-un producător de vehicule electrice într-un pariu pe „inteligența artificială întrupată” (AI integrată în roboți), potrivit South China Morning Post . Finanțarea a fost atrasă de Dogotix , subsidiară a Xpeng, într-o rundă care evaluează compania la 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,7 miliarde lei). Xpeng spune că este cea mai mare tranzacție unică de tip private equity (capital privat) care implică un producător chinez de robotică. Cine pune banii și cum se împarte runda Investitorii menționați includ Alibaba, Tencent Holdings, IDG și Gaorong Ventures. Conform companiei: investitorii au agreat o investiție cumulată de 600 milioane dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) în Dogotix; Xpeng s-a angajat cu 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei); executivi de top , inclusiv CEO-ul He Xiaopeng , participă cu 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) din fonduri proprii. De ce contează pentru investitori: capital pentru producție în masă și extindere externă Compania afirmă că banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea tehnologiei de robotică, construirea de facilități de producție în masă și întărirea expansiunii peste hotare. Miza este să capitalizeze interesul investitorilor pentru „embodied AI”, într-o competiție în care Xpeng vizează explicit poziționarea față de Tesla pe zona roboților umanoizi. Într-o declarație citată de publicație, CEO-ul He Xiaopeng a indicat ambiția de a transforma Xpeng într-un lider global în „physical AI” (AI aplicată în sisteme fizice), cu adopție și comercializare la scară a roboților umanoizi și a tehnologiilor de conducere autonomă. Pierderi mai mari, cheltuieli de cercetare în creștere Runda vine în contextul în care Xpeng a raportat o deteriorare a rezultatului net în trimestrul al doilea încheiat în iunie: pierderea netă a crescut cu 179% față de anul anterior, la 1,34 miliarde yuani (aprox. 199,4 milioane dolari, adică aproximativ 920 milioane lei), pe fondul unei creșteri de 32,1% a costurilor de cercetare și dezvoltare. Veniturile au urcat cu 8% , la 19,7 miliarde yuani . Calendar operațional: 1.000 de roboți pe lună și livrări comerciale din 2027 În iulie, Xpeng a anunțat că vizează producția de peste 1.000 de roboți umanoizi pe lună până la finalul lui 2026. Prima serie de roboți „Iron”, care ar urma să iasă de pe linie spre finalul acestui an, va fi folosită inițial ca asistenți de vânzări în showroom-urile din China. Compania spune că următoarea generație ar urma să înceapă livrările comerciale în 2027. În paralel, Tesla nu a vândut încă niciun robot umanoid Optimus, potrivit informațiilor din articol. În decembrie, CEO-ul Elon Musk a apreciat public „Iron” pe rețelele sociale și a prognozat că firmele chineze vor domina piața globală de robotică alături de Tesla. [...]
Peste 1.000 de tranzacții bursiere într-o lună ridică din nou riscul de conflict de interese la Casa Albă , după ce cea mai recentă declarație financiară a lui Donald Trump indică o activitate investițională intensă în iunie, potrivit HotNews . Miza nu este doar dimensiunea sumelor, ci faptul că tranzacțiile îl privesc pe președintele aflat în centrul deciziilor privind tarifele, contractele guvernamentale, reglementarea criptomonedelor și cheltuielile pentru apărare. În total, în conturile de investiții ale lui Trump au fost raportate 1.051 de tranzacții în iunie, cu o valoare estimată într-un interval larg, între 78,1 milioane de dolari (aprox. 351 milioane de lei) și 263,1 milioane de dolari (aprox. 1,18 miliarde de lei), conform datelor prezentate de Wall Street Journal, CNBC și Naftemporiki. Achizițiile de titluri au depășit 49 de milioane de dolari (aprox. 220 milioane de lei), iar vânzările au fost de cel puțin 28,5 milioane de dolari (aprox. 128 milioane de lei). Ce spune Casa Albă despre controlul asupra tranzacțiilor Casa Albă respinge acuzațiile de conflict de interese și susține că președintele nu decide și nu știe când și unde au loc tranzacțiile, acestea fiind realizate de manageri independenți, inclusiv prin strategii automatizate. „Nici președintele Trump, nici vreun membru al familiei sale nu are capacitatea de a direcționa, influența sau oferi îndrumări cu privire la modul în care este investit portofoliul sau când sunt cumpărate și vândute investițiile.” Potrivit explicațiilor oferite pentru Wall Street Journal, portofoliile ar utiliza modele computaționale care reproduc indici bursieri, precum Schwab 1000. Cum a fost „rotit” portofoliul în iunie Printre cele mai mari mișcări din iunie se numără achiziții de 1–5 milioane de dolari (aprox. 4,5–22,5 milioane de lei) în Berkshire Hathaway , Visa și Mastercard. În 18 iunie, conturile au vândut poziții în Meta Platforms și Motorola Solutions și au cumpărat, în aceeași zi, acțiuni Cintas. Cea mai mare tranzacție singulară raportată a fost vânzarea de unități din Vanguard Dividend Appreciation Index Fund ETF, într-un interval de 5–25 milioane de dolari (aprox. 22,5–112,5 milioane de lei), pe 22 iunie. Tot atunci, au fost cumpărate acțiuni de 1–5 milioane de dolari la Fidelity National Information Services și Home Depot. Declarația mai arată o repoziționare către: ETF-uri ale Trezoreriei SUA, tehnologie și mărfuri; obligațiuni municipale. În același timp, vânzările au inclus ETF-uri pentru obligațiuni pe termen scurt, acțiuni de consum și acțiuni europene. Tranzacții în apărare și cripto, într-un context de volatilitate Un punct sensibil îl reprezintă tranzacțiile cu companii asociate industriei de apărare. Conturile au intrat și au ieșit din Palantir Technologies în cursul lunii (inclusiv o tranzacție care a ajuns la 1 milion de dolari), iar declarația indică și tranzacționarea acțiunilor RTX și Northrop Grumman, într-o perioadă în care conflictul dintre SUA și Iran era în prim-planul pieței. A existat și activitate pe Coinbase, în contextul în care Bitcoin era pe un trend descendent la acel moment. Materialul notează și că momentul ales pentru tranzacții este „interesant”, acestea având loc la o zi după evoluții geopolitice semnificative și într-o perioadă de volatilitate ridicată. Context: activitate intensă și în 2025 Activitatea din iunie nu este un caz izolat. O declarație financiară anterioară, de aproape 900 de pagini, arăta peste 21.000 de tranzacții în 2025. Potrivit Wall Street Journal, Trump ar fi câștigat peste 2 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde de lei) în 2025, o parte importantă din venituri fiind legată de investiții și activități din zona criptomonedelor. În acest context, chiar dacă Administrația susține că deciziile sunt luate independent, volumul tranzacțiilor menține deschisă întrebarea cât de bine este separată puterea prezidențială de interesele financiare personale ale președintelui. [...]
UniCredit Bank România pune la dispoziția IMM-urilor și companiilor medii o linie de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru investiții , după semnarea unei facilități de finanțare cu Banca Europeană de Investiții , potrivit Banking News . Miza este creșterea accesului la credite pe termen lung, în condiții competitive, într-un moment în care multe companii caută finanțare pentru modernizare. Facilitatea este destinată sprijinirii investițiilor realizate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și de companiile de dimensiune medie (Mid-Caps) din România, cu accent pe proiecte de inovare și digitalizare. Publicația notează că inițiativa urmărește creșterea competitivității economiei locale și accelerarea transformării tehnologice. Ce tip de proiecte ar urma să fie finanțate Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea investițiilor și a planurilor de dezvoltare ale companiilor eligibile din diverse sectoare economice. În comunicatul citat sunt menționate ca efecte așteptate: stimularea investițiilor private; crearea de locuri de muncă; consolidarea rezilienței mediului de afaceri românesc. Cum își justifică banca direcția: termen lung, inovare și digitalizare Andrei Bratu, Executive Vice President Corporate la UniCredit Bank, spune că finanțarea ar trebui să permită băncii să ofere resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu prioritate pentru investiții în inovare și digitalizare. „Această nouă facilitate acordată de Banca Europeană de Investiții reprezintă un instrument important prin care putem sprijini dezvoltarea companiilor românești. Finanțarea va permite UniCredit Bank să ofere clienților săi resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu un accent deosebit pe investițiile în inovare și digitalizare.” Context: continuarea unui parteneriat UniCredit–BEI Acordul reconfirmă parteneriatul de lungă durată dintre UniCredit Bank România și BEI, construit în jurul obiectivului de a facilita accesul la finanțare pentru companiile care contribuie la dezvoltarea sustenabilă și modernizarea economiei românești. În același cadru, UniCredit își poziționează tranzacția ca o consolidare a rolului de partener financiar pentru companiile locale, prin susținerea investițiilor care generează creștere economică și valoare pe termen lung. [...]
