Știri
Știri din categoria Investiții
România urcă pe locul 9 în Europa ca destinație de investiții, dar rămâne vulnerabilă la birocrație și impredictibilitate fiscală, într-un moment în care companiile globale își redesenează lanțurile de producție și caută piețe „aproape de casă”, potrivit unei analize publicate de HotNews, pe baza datelor PwC Global CEO Survey 2026.
România a urcat față de ediția precedentă de pe locul 13 pe locul 9 în Europa și de pe 33 pe 28 la nivel global. În același timp, 51% dintre liderii de companii la nivel mondial spun că plănuiesc expansiune internațională în acest an, ceea ce amplifică competiția între țări pentru capital.
Un semnal important este că România a depășit în clasament piețe cu tradiție în atragerea capitalului internațional, precum Portugalia, Elveția, Belgia și Grecia. În paralel, soldul cumulat al investițiilor străine directe (ISD) s-a dublat în deceniul 2014–2024, de la 62 miliarde euro la 125 miliarde euro.
După o contracție a fluxurilor de ISD în 2023, 2024 și în prima parte a lui 2025, analiza notează o „revenire puternică” în a doua parte a anului trecut, intrările de capital închizând anul la peste 8 miliarde euro.
Profilul investitorilor care aleg România este „predominant european”, cu țări menționate precum Polonia, Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia și Ucraina.
Un element de context cu impact pentru companii este schimbarea comportamentului investitorilor din Europa Centrală: dacă în urmă cu cinci ani companiile poloneze se orientau mai ales către Germania, Marea Britanie sau Olanda, acum preferă investiții în Europa Centrală, iar România este indicată ca destinație de top. Sunt menționate exemple de companii poloneze deja prezente pe piața locală: Zabka, Maspex, Polenergia și Elemental Holdings.
În același timp, doar 10% dintre liderii de companii care au menționat România sunt din afara Europei, ceea ce sugerează că proximitatea și integrarea europeană cântăresc mult, dar și că România are încă de recuperat la capitolul vizibilitate în Asia, Orientul Mijlociu sau America.
În investițiile planificate, domeniile vizate includ:
Pe de altă parte, tehnologia nu apare ca prioritate pentru investitorii care se uită la România, deși analiza subliniază că există talent IT și ecosistem, dar avantajul nu se transformă încă în investiții „semnificative”.
Deși semnalele din sondaj sunt favorabile, percepția investitorilor rămâne „mai nuanțată”. România este descrisă ca necompetitivă din cauza birocrației, poverii de reglementare, lipsei de transparență și consecvență în aplicarea politicilor, poverii fiscale și infrastructurii. Singurul domeniu considerat competitiv este disponibilitatea forței de muncă adecvate.
Analiza mai arată că pachetele fiscale adoptate anul trecut au crescut costurile operaționale, au redus profitabilitatea și cererea și au împins companiile să prioritizeze lichiditățile, amânând proiecte de creștere pe termen lung.
Pentru a „restabili încrederea”, sunt indicate predictibilitatea, transparența și dialogul cu mediul de afaceri, alături de reforme fiscale și administrative. Printre obiectivele pe termen mediu menționate se află aderarea la OCDE (care „ar putea avea loc chiar anul acesta”) și finalizarea implementării PNRR.
Sunt indicate și posibile surse de interes investițional: Neptun Deep, programul SAFE, investițiile în apărare, absorbția fondurilor UE, precum și sectoare precum energia, infrastructura, retailul și serviciile financiare. Totodată, analiza argumentează că diversificarea către „sectoarele viitorului” (tehnologie și AI, energie verde, servicii digitale) rămâne insuficient valorificată.
În plan macro, materialul notează confirmarea de către S&P a ratingului suveran la nivel investițional („BBB-”), cu mențiunea progreselor în consolidarea fiscală din primul trimestru 2026, dar și avertismente privind riscurile politice. S&P anticipează, potrivit textului, o stagnare în 2026 și o revenire cu o creștere de 2,5% în 2027, scenariu condiționat de disciplina bugetară, consens politic pentru reforme și absorbția fondurilor europene — elemente care pot fi întârziate de instabilitatea guvernamentală.
Recomandate
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe împinge finanțarea deficitului extern spre datorie , un semnal de risc pentru echilibrele macroeconomice, avertizează prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea , într-o analiză citată de HotNews . Pe fondul comprimării fluxurilor de capital care nu generează împrumuturi, România riscă să se bazeze mai mult pe instrumente ce cresc datoria externă. În primul semestru din 2026, investițiile străine directe (ISD) ale nerezidenților au fost de 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere de aproximativ 82%, potrivit datelor BNR menționate în articol. În trimestrul al doilea, fluxul total a fost negativ, de 521 milioane euro (aprox. 2,6 miliarde lei), cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent. De ce contează: mai puțin „capital fără datorie”, mai multă presiune pe finanțare Badea explică faptul că ISD, împreună cu fondurile europene, ajută la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri care nu presupun datorie suplimentară. Când această componentă se restrânge, finanțarea se mută către instrumente care duc la creșterea datoriei externe, cu implicații pentru sustenabilitatea echilibrelor macroeconomice. Oficialul BNR leagă deciziile de repartizare a profitului (cât se distribuie ca dividende și cât se reinvestește) de percepția asupra perspectivelor economice și de predictibilitatea cadrului în care operează companiile, argumentând că evoluția din primul semestru este „un semnal care nu poate fi ignorat”. Ce a tras în jos ISD: dividende, profitabilitate mai slabă și o conjunctură specifică Potrivit analizei, scăderea are trei explicații principale: distribuția dividendelor , cu efecte care „se vor corecta cel puțin parțial” în a doua parte a anului; reducerea profitabilității operaționale , corelată cu încetinirea economiei; o conjunctură specifică , fără a fi detaliată în termeni generali, dar cu exemple punctuale în descompunerea pe componente. BNR arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din diferența de circa 3,05 miliarde euro (aprox. 15,3 miliarde lei) față de semestrul I 2025, aproximativ 1,2 miliarde euro (aprox. 6 miliarde lei) provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde euro (aprox. 3,75 miliarde lei) din participațiile la capital și 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) din creditele intra-grup. Determinantul principal este componenta profiturilor reinvestite , care a avut un sold negativ de 1,124 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei). Acest indicator este diferența dintre profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite; un rezultat negativ înseamnă că dividendele repartizate au depășit profitul realizat. Ce urmează: buget mai devreme și presiune pe absorbția de granturi UE Ca răspuns de politică economică, Badea recomandă repere guvernamentale „cât mai certe”, iar o măsură „primordială” este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor, pentru a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali. În paralel, el pune accent pe fondurile europene, mai ales pe granturi (finanțări nerambursabile), pe care le descrie drept una dintre puținele resurse semnificative ce pot finanța dezechilibrul extern fără a majora stocul de datorie, într-un moment în care cealaltă sursă tradițională – ISD – „s-a comprimat semnificativ”. Badea notează și că miza investițiilor străine depășește rolul lor în finanțarea deficitului de cont curent: ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare, însă deciziile investitorilor pot fi amânate în perioade cu incertitudine ridicată, cu efecte negative asupra mediului macro-financiar. [...]
Revolut își leagă planurile plătite de acces la ChatGPT Go , gratuit până la 12 luni , într-o mișcare care poate crește retenția și poate împinge utilizatorii spre abonamente mai scumpe, potrivit Profit . Serviciul este oferit în România printr-un parteneriat cu OpenAI și este gratuit „timp de până la 12 luni”, în funcție de planul deținut. Cine primește ChatGPT Go și pentru cât timp Accesul fără costuri suplimentare este disponibil pentru clienții cu cont personal Revolut, cu durate diferite în funcție de abonament: Ultra : 12 luni gratuit + un „Buddy pass” de 12 luni Metal : 12 luni gratuit Premium, Revolut Pro și Revolut Mobile : 6 luni gratuit Plus și Standard : 3 luni gratuit, „pe baza promoției” Publicația nu detaliază condițiile promoției pentru planurile Plus și Standard și nici ce se întâmplă după expirarea perioadei gratuite. Context: Revolut își extinde oferta locală, inclusiv pe zona de investiții În același material sunt trecute în revistă și alte inițiative recente ale Revolut în România, inclusiv extinderea ofertei pentru investitori individuali către piețe private (active nelistate), prin fonduri administrate de Apollo, Ares, Hamilton Lane și Partners Group. Oferta este disponibilă direct în aplicație și include expunere la capital privat, credit privat și infrastructură privată, cu fonduri structurate prin cadrul ELTIF 2.0 (un tip de fond european gândit să faciliteze accesul investitorilor de retail la strategii folosite tradițional de instituții). Revolut indică faptul că aceste investiții sunt pentru investitori cu orizont lung și implică riscuri specifice. Date despre companie și operațiunile din România Revolut a fost fondată în 2015 și are aproximativ 70 de milioane de utilizatori. Compania a început în ultimii ani să migreze spre licențe bancare în piețele în care operează; în România, Revolut operează din 2024 printr-o sucursală a Revolut Bank Vilnius. Potrivit informațiilor citate, grupul Revolut a încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari, în creștere cu două treimi față de anul precedent. [...]
România pregătește un nou mecanism de finanțare pentru companii, cu o contribuție publică de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) , după ce Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții (EIF) au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru crearea RoBOOST, un „fond de fonduri” dedicat start-up-urilor și IMM-urilor, potrivit News . Memorandumul vizează extinderea accesului la finanțare pentru companii românești aflate în diferite etape de creștere și este prezentat ca o premieră pentru România. BID, mandatată de Guvern, ar urma să reprezinte statul în implementarea inițiativei, în parteneriat cu EIF. Ce înseamnă RoBOOST și de ce contează pentru piață RoBOOST este descris ca un model de tip „fond de fonduri”, adică un vehicul care nu investește direct în companii, ci alocă bani către fonduri de investiții (intermediari financiari), care apoi investesc în economie. Miza este mobilizarea capitalului public și privat și creșterea capacității de finanțare a administratorilor de fonduri, inclusiv prin atragerea capitalului instituțional și privat. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor arată că mecanismul urmărește să folosească „capital public care mobilizează capital privat și instituțional”, în locul finanțărilor bazate exclusiv pe alocări bugetare. Cine sunt actorii și ce roluri au Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) : bancă de dezvoltare deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor; are în vedere o contribuție de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru noul mecanism investițional. Fondul European de Investiții (EIF) : parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, specializat în garanții și investiții de tip equity (capital) pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor și start-up-urilor. Potrivit declarațiilor din comunicat, RoBOOST este gândit să susțină finanțarea pentru: start-up-uri și IMM-uri; companii în creștere și extindere; proiecte de infrastructură, inclusiv în energie regenerabilă și eficiență energetică. Ce urmează: acordul de creare și selecția fondurilor În etapele următoare, BID și EIF ar urma să semneze un acord bilateral pentru crearea fondului de fonduri, iar EIF va selecta intermediarii financiari, respectiv fondurile de equity care vor investi mai departe în România. Memorandumul include și posibilitatea extinderii colaborării prin programe paneuropene, inclusiv în tehnologie (European Tech Champions Initiative – ETCI 2.0) și în apărare și securitate cibernetică (DEF 2.0). [...]
Xpeng atrage 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru a accelera robotica umanoidă , într-o mișcare care îi poate schimba profilul investițional dintr-un producător de vehicule electrice într-un pariu pe „inteligența artificială întrupată” (AI integrată în roboți), potrivit South China Morning Post . Finanțarea a fost atrasă de Dogotix , subsidiară a Xpeng, într-o rundă care evaluează compania la 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,7 miliarde lei). Xpeng spune că este cea mai mare tranzacție unică de tip private equity (capital privat) care implică un producător chinez de robotică. Cine pune banii și cum se împarte runda Investitorii menționați includ Alibaba, Tencent Holdings, IDG și Gaorong Ventures. Conform companiei: investitorii au agreat o investiție cumulată de 600 milioane dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) în Dogotix; Xpeng s-a angajat cu 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei); executivi de top , inclusiv CEO-ul He Xiaopeng , participă cu 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) din fonduri proprii. De ce contează pentru investitori: capital pentru producție în masă și extindere externă Compania afirmă că banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea tehnologiei de robotică, construirea de facilități de producție în masă și întărirea expansiunii peste hotare. Miza este să capitalizeze interesul investitorilor pentru „embodied AI”, într-o competiție în care Xpeng vizează explicit poziționarea față de Tesla pe zona roboților umanoizi. Într-o declarație citată de publicație, CEO-ul He Xiaopeng a indicat ambiția de a transforma Xpeng într-un lider global în „physical AI” (AI aplicată în sisteme fizice), cu adopție și comercializare la scară a roboților umanoizi și a tehnologiilor de conducere autonomă. Pierderi mai mari, cheltuieli de cercetare în creștere Runda vine în contextul în care Xpeng a raportat o deteriorare a rezultatului net în trimestrul al doilea încheiat în iunie: pierderea netă a crescut cu 179% față de anul anterior, la 1,34 miliarde yuani (aprox. 199,4 milioane dolari, adică aproximativ 920 milioane lei), pe fondul unei creșteri de 32,1% a costurilor de cercetare și dezvoltare. Veniturile au urcat cu 8% , la 19,7 miliarde yuani . Calendar operațional: 1.000 de roboți pe lună și livrări comerciale din 2027 În iulie, Xpeng a anunțat că vizează producția de peste 1.000 de roboți umanoizi pe lună până la finalul lui 2026. Prima serie de roboți „Iron”, care ar urma să iasă de pe linie spre finalul acestui an, va fi folosită inițial ca asistenți de vânzări în showroom-urile din China. Compania spune că următoarea generație ar urma să înceapă livrările comerciale în 2027. În paralel, Tesla nu a vândut încă niciun robot umanoid Optimus, potrivit informațiilor din articol. În decembrie, CEO-ul Elon Musk a apreciat public „Iron” pe rețelele sociale și a prognozat că firmele chineze vor domina piața globală de robotică alături de Tesla. [...]
Peste 1.000 de tranzacții bursiere într-o lună ridică din nou riscul de conflict de interese la Casa Albă , după ce cea mai recentă declarație financiară a lui Donald Trump indică o activitate investițională intensă în iunie, potrivit HotNews . Miza nu este doar dimensiunea sumelor, ci faptul că tranzacțiile îl privesc pe președintele aflat în centrul deciziilor privind tarifele, contractele guvernamentale, reglementarea criptomonedelor și cheltuielile pentru apărare. În total, în conturile de investiții ale lui Trump au fost raportate 1.051 de tranzacții în iunie, cu o valoare estimată într-un interval larg, între 78,1 milioane de dolari (aprox. 351 milioane de lei) și 263,1 milioane de dolari (aprox. 1,18 miliarde de lei), conform datelor prezentate de Wall Street Journal, CNBC și Naftemporiki. Achizițiile de titluri au depășit 49 de milioane de dolari (aprox. 220 milioane de lei), iar vânzările au fost de cel puțin 28,5 milioane de dolari (aprox. 128 milioane de lei). Ce spune Casa Albă despre controlul asupra tranzacțiilor Casa Albă respinge acuzațiile de conflict de interese și susține că președintele nu decide și nu știe când și unde au loc tranzacțiile, acestea fiind realizate de manageri independenți, inclusiv prin strategii automatizate. „Nici președintele Trump, nici vreun membru al familiei sale nu are capacitatea de a direcționa, influența sau oferi îndrumări cu privire la modul în care este investit portofoliul sau când sunt cumpărate și vândute investițiile.” Potrivit explicațiilor oferite pentru Wall Street Journal, portofoliile ar utiliza modele computaționale care reproduc indici bursieri, precum Schwab 1000. Cum a fost „rotit” portofoliul în iunie Printre cele mai mari mișcări din iunie se numără achiziții de 1–5 milioane de dolari (aprox. 4,5–22,5 milioane de lei) în Berkshire Hathaway , Visa și Mastercard. În 18 iunie, conturile au vândut poziții în Meta Platforms și Motorola Solutions și au cumpărat, în aceeași zi, acțiuni Cintas. Cea mai mare tranzacție singulară raportată a fost vânzarea de unități din Vanguard Dividend Appreciation Index Fund ETF, într-un interval de 5–25 milioane de dolari (aprox. 22,5–112,5 milioane de lei), pe 22 iunie. Tot atunci, au fost cumpărate acțiuni de 1–5 milioane de dolari la Fidelity National Information Services și Home Depot. Declarația mai arată o repoziționare către: ETF-uri ale Trezoreriei SUA, tehnologie și mărfuri; obligațiuni municipale. În același timp, vânzările au inclus ETF-uri pentru obligațiuni pe termen scurt, acțiuni de consum și acțiuni europene. Tranzacții în apărare și cripto, într-un context de volatilitate Un punct sensibil îl reprezintă tranzacțiile cu companii asociate industriei de apărare. Conturile au intrat și au ieșit din Palantir Technologies în cursul lunii (inclusiv o tranzacție care a ajuns la 1 milion de dolari), iar declarația indică și tranzacționarea acțiunilor RTX și Northrop Grumman, într-o perioadă în care conflictul dintre SUA și Iran era în prim-planul pieței. A existat și activitate pe Coinbase, în contextul în care Bitcoin era pe un trend descendent la acel moment. Materialul notează și că momentul ales pentru tranzacții este „interesant”, acestea având loc la o zi după evoluții geopolitice semnificative și într-o perioadă de volatilitate ridicată. Context: activitate intensă și în 2025 Activitatea din iunie nu este un caz izolat. O declarație financiară anterioară, de aproape 900 de pagini, arăta peste 21.000 de tranzacții în 2025. Potrivit Wall Street Journal, Trump ar fi câștigat peste 2 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde de lei) în 2025, o parte importantă din venituri fiind legată de investiții și activități din zona criptomonedelor. În acest context, chiar dacă Administrația susține că deciziile sunt luate independent, volumul tranzacțiilor menține deschisă întrebarea cât de bine este separată puterea prezidențială de interesele financiare personale ale președintelui. [...]
UniCredit Bank România pune la dispoziția IMM-urilor și companiilor medii o linie de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru investiții , după semnarea unei facilități de finanțare cu Banca Europeană de Investiții , potrivit Banking News . Miza este creșterea accesului la credite pe termen lung, în condiții competitive, într-un moment în care multe companii caută finanțare pentru modernizare. Facilitatea este destinată sprijinirii investițiilor realizate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și de companiile de dimensiune medie (Mid-Caps) din România, cu accent pe proiecte de inovare și digitalizare. Publicația notează că inițiativa urmărește creșterea competitivității economiei locale și accelerarea transformării tehnologice. Ce tip de proiecte ar urma să fie finanțate Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea investițiilor și a planurilor de dezvoltare ale companiilor eligibile din diverse sectoare economice. În comunicatul citat sunt menționate ca efecte așteptate: stimularea investițiilor private; crearea de locuri de muncă; consolidarea rezilienței mediului de afaceri românesc. Cum își justifică banca direcția: termen lung, inovare și digitalizare Andrei Bratu, Executive Vice President Corporate la UniCredit Bank, spune că finanțarea ar trebui să permită băncii să ofere resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu prioritate pentru investiții în inovare și digitalizare. „Această nouă facilitate acordată de Banca Europeană de Investiții reprezintă un instrument important prin care putem sprijini dezvoltarea companiilor românești. Finanțarea va permite UniCredit Bank să ofere clienților săi resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu un accent deosebit pe investițiile în inovare și digitalizare.” Context: continuarea unui parteneriat UniCredit–BEI Acordul reconfirmă parteneriatul de lungă durată dintre UniCredit Bank România și BEI, construit în jurul obiectivului de a facilita accesul la finanțare pentru companiile care contribuie la dezvoltarea sustenabilă și modernizarea economiei românești. În același cadru, UniCredit își poziționează tranzacția ca o consolidare a rolului de partener financiar pentru companiile locale, prin susținerea investițiilor care generează creștere economică și valoare pe termen lung. [...]
