Știri
Știri din categoria Investiții
România urcă pe locul 9 în Europa ca destinație de investiții, dar rămâne vulnerabilă la birocrație și impredictibilitate fiscală, într-un moment în care companiile globale își redesenează lanțurile de producție și caută piețe „aproape de casă”, potrivit unei analize publicate de HotNews, pe baza datelor PwC Global CEO Survey 2026.
România a urcat față de ediția precedentă de pe locul 13 pe locul 9 în Europa și de pe 33 pe 28 la nivel global. În același timp, 51% dintre liderii de companii la nivel mondial spun că plănuiesc expansiune internațională în acest an, ceea ce amplifică competiția între țări pentru capital.
Un semnal important este că România a depășit în clasament piețe cu tradiție în atragerea capitalului internațional, precum Portugalia, Elveția, Belgia și Grecia. În paralel, soldul cumulat al investițiilor străine directe (ISD) s-a dublat în deceniul 2014–2024, de la 62 miliarde euro la 125 miliarde euro.
După o contracție a fluxurilor de ISD în 2023, 2024 și în prima parte a lui 2025, analiza notează o „revenire puternică” în a doua parte a anului trecut, intrările de capital închizând anul la peste 8 miliarde euro.
Profilul investitorilor care aleg România este „predominant european”, cu țări menționate precum Polonia, Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia și Ucraina.
Un element de context cu impact pentru companii este schimbarea comportamentului investitorilor din Europa Centrală: dacă în urmă cu cinci ani companiile poloneze se orientau mai ales către Germania, Marea Britanie sau Olanda, acum preferă investiții în Europa Centrală, iar România este indicată ca destinație de top. Sunt menționate exemple de companii poloneze deja prezente pe piața locală: Zabka, Maspex, Polenergia și Elemental Holdings.
În același timp, doar 10% dintre liderii de companii care au menționat România sunt din afara Europei, ceea ce sugerează că proximitatea și integrarea europeană cântăresc mult, dar și că România are încă de recuperat la capitolul vizibilitate în Asia, Orientul Mijlociu sau America.
În investițiile planificate, domeniile vizate includ:
Pe de altă parte, tehnologia nu apare ca prioritate pentru investitorii care se uită la România, deși analiza subliniază că există talent IT și ecosistem, dar avantajul nu se transformă încă în investiții „semnificative”.
Deși semnalele din sondaj sunt favorabile, percepția investitorilor rămâne „mai nuanțată”. România este descrisă ca necompetitivă din cauza birocrației, poverii de reglementare, lipsei de transparență și consecvență în aplicarea politicilor, poverii fiscale și infrastructurii. Singurul domeniu considerat competitiv este disponibilitatea forței de muncă adecvate.
Analiza mai arată că pachetele fiscale adoptate anul trecut au crescut costurile operaționale, au redus profitabilitatea și cererea și au împins companiile să prioritizeze lichiditățile, amânând proiecte de creștere pe termen lung.
Pentru a „restabili încrederea”, sunt indicate predictibilitatea, transparența și dialogul cu mediul de afaceri, alături de reforme fiscale și administrative. Printre obiectivele pe termen mediu menționate se află aderarea la OCDE (care „ar putea avea loc chiar anul acesta”) și finalizarea implementării PNRR.
Sunt indicate și posibile surse de interes investițional: Neptun Deep, programul SAFE, investițiile în apărare, absorbția fondurilor UE, precum și sectoare precum energia, infrastructura, retailul și serviciile financiare. Totodată, analiza argumentează că diversificarea către „sectoarele viitorului” (tehnologie și AI, energie verde, servicii digitale) rămâne insuficient valorificată.
În plan macro, materialul notează confirmarea de către S&P a ratingului suveran la nivel investițional („BBB-”), cu mențiunea progreselor în consolidarea fiscală din primul trimestru 2026, dar și avertismente privind riscurile politice. S&P anticipează, potrivit textului, o stagnare în 2026 și o revenire cu o creștere de 2,5% în 2027, scenariu condiționat de disciplina bugetară, consens politic pentru reforme și absorbția fondurilor europene — elemente care pot fi întârziate de instabilitatea guvernamentală.
Recomandate
România pregătește un nou mecanism de finanțare pentru companii, cu o contribuție publică de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) , după ce Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții (EIF) au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru crearea RoBOOST, un „fond de fonduri” dedicat start-up-urilor și IMM-urilor, potrivit News . Memorandumul vizează extinderea accesului la finanțare pentru companii românești aflate în diferite etape de creștere și este prezentat ca o premieră pentru România. BID, mandatată de Guvern, ar urma să reprezinte statul în implementarea inițiativei, în parteneriat cu EIF. Ce înseamnă RoBOOST și de ce contează pentru piață RoBOOST este descris ca un model de tip „fond de fonduri”, adică un vehicul care nu investește direct în companii, ci alocă bani către fonduri de investiții (intermediari financiari), care apoi investesc în economie. Miza este mobilizarea capitalului public și privat și creșterea capacității de finanțare a administratorilor de fonduri, inclusiv prin atragerea capitalului instituțional și privat. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor arată că mecanismul urmărește să folosească „capital public care mobilizează capital privat și instituțional”, în locul finanțărilor bazate exclusiv pe alocări bugetare. Cine sunt actorii și ce roluri au Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) : bancă de dezvoltare deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor; are în vedere o contribuție de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru noul mecanism investițional. Fondul European de Investiții (EIF) : parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, specializat în garanții și investiții de tip equity (capital) pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor și start-up-urilor. Potrivit declarațiilor din comunicat, RoBOOST este gândit să susțină finanțarea pentru: start-up-uri și IMM-uri; companii în creștere și extindere; proiecte de infrastructură, inclusiv în energie regenerabilă și eficiență energetică. Ce urmează: acordul de creare și selecția fondurilor În etapele următoare, BID și EIF ar urma să semneze un acord bilateral pentru crearea fondului de fonduri, iar EIF va selecta intermediarii financiari, respectiv fondurile de equity care vor investi mai departe în România. Memorandumul include și posibilitatea extinderii colaborării prin programe paneuropene, inclusiv în tehnologie (European Tech Champions Initiative – ETCI 2.0) și în apărare și securitate cibernetică (DEF 2.0). [...]
Raiffeisen Asset Management a ajuns să administreze 1,73 miliarde de euro (aprox. 8,7 miliarde lei) și să concentreze 330.000 de clienți , semn al accelerării apetitului pentru investiții pe termen mediu și lung, potrivit Economica . Compania (RAM) are aproximativ 180.000 de investitori în fonduri de investiții și 150.000 de participanți în fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare . În cei 20 de ani de activitate, RAM spune că a generat pentru clienți profituri cumulate de peste 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei). Creștere rapidă a activelor și poziționare în piață În ultimul an și jumătate, activele administrate de RAM au crescut cu peste 60%, evoluție pusă pe seama încrederii investitorilor și a interesului mai mare pentru plasamente cu randament pe termen mediu și lung. La nivel de piață, RAM indică: o cotă de piață de 20%, conform datelor AAF; locul 3 în clasamentul administratorilor de fonduri de investiții din România; administrarea a circa 15% din activele financiare ale clienților persoane fizice ai Grupului Raiffeisen în România, aproape dublu față de media pieței (conform comunicatului citat). Portofoliu mixt și „premiere” invocate de companie RAM afirmă că este singura companie din România care administrează simultan fonduri de investiții și un fond de pensii facultative, cu un portofoliu de 13 fonduri de investiții plus Raiffeisen Acumulare. Printre „premierele” menționate în industria locală de administrare a investițiilor se numără: primele fonduri care au investit în acțiuni externe; primul produs cu capital protejat; primul fond denominat în dolari; primul fond cu strategie de „absolute return” (strategie care urmărește randament pozitiv indiferent de direcția pieței). Compania mai susține că a introdus timpuriu conceptul de investiții responsabile prin fondul Raiffeisen Sustainable Equity și că a contribuit la dezvoltarea cadrului legislativ pentru clasele de fonduri de investiții. „Interesul tot mai mare pentru diversificarea portofoliilor arată că românii privesc investițiile cu mai multă deschidere și cu un orizont tot mai clar pe termen mediu și lung.”, declară Adrian Negru, CEO Raiffeisen Asset Management. [...]
Finax intră pe piața din România cu o platformă de investiții pasive în ETF-uri , mizând pe ideea că o parte importantă din economiile populației își pierde valoarea în timp dacă rămâne în numerar sau în conturi cu randamente reale mici, potrivit Wall-Street . Compania estimează că românii au pierdut anul trecut aproximativ 18 miliarde de lei din puterea de cumpărare a banilor ținuți „la saltea” sau în conturi bancare. Finax, o platformă europeană specializată în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc un indice), spune că oferta sa vizează investitori care vor expunere diversificată fără administrare activă zilnică a portofoliului. Raul Putilean , partenerul de extindere Finax în România, afirmă că modelul urmărește să reducă bariere precum complexitatea, comisioanele mari sau nevoia de monitorizare permanentă a piețelor. Cum promite Finax să simplifice investițiile în ETF-uri Platforma funcționează pe baza unor portofolii automatizate construite din ETF-uri diversificate global. Procesul descris în articol include deschiderea unui cont „în 10 minute”, completarea unui chestionar și alegerea obiectivului, profilului de risc și orizontului investițional, după care portofoliul este generat automat. Administrarea este automatizată, inclusiv reechilibrarea periodică a portofoliului (ajustarea ponderilor dintre acțiuni și obligațiuni), astfel încât structura să rămână aliniată cu riscul și perioada aleasă de client. „Costul” economisirii fără randament, în calculele companiei Finax leagă estimarea de 18 miliarde de lei de inflație și de ponderea ridicată a banilor păstrați în forme cu randamente reale reduse sau inexistente. În acest context, Putilean susține că riscul major pentru viitorul financiar al populației nu este volatilitatea piețelor, ci faptul că economiile „nu funcționează deloc”. Compania argumentează și cu un exemplu de acumulare pe termen lung: pentru 500 de lei economisiți lunar într-un cont curent, suma ajunge nominal la 179.000 de lei după 30 de ani, dar puterea de cumpărare ar coborî la aproximativ 91.000 de lei dacă se folosește o inflație medie de 5,3% pe an (conform calculelor Finax). Într-un scenariu alternativ, cu investiții regulate în fonduri indexate diversificate și un randament anual așteptat de 8%, valoarea activelor ar ajunge la aproximativ 741.000 de lei după 30 de ani, diferența fiind atribuită dobânzii compuse. Piață cu participare redusă la investiții Finax estimează că doar 6% din populația României investește în instrumente de piață. Separat, compania citează date Eurobarometru , potrivit cărora participarea investitorilor de retail pe piețele de capital (prin fonduri, acțiuni, obligațiuni și ETF-uri) ar fi de aproximativ 23%. În strategia sa, Finax promovează investițiile pasive, cu contribuții regulate și pe termen lung, invocând statisticile SPIVA (un set de rapoarte care compară performanța fondurilor administrate activ cu indicii de referință). Argumentul companiei este că, pe termen lung, majoritatea fondurilor active nu depășesc indicele, ceea ce ar face investițiile pasive o opțiune disciplinată și cu costuri mai reduse. [...]
Growceanu țintește 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) în primele trei luni, mizând pe investiții de la câteva sute de euro , odată cu lansarea oficială în România a platformei de investiții în companii private, potrivit Economedia . Platforma este inițiată de Adrian Erimescu , fondator și fost CEO al Imobiliare.ro, și funcționează ca furnizor european de servicii de finanțare participativă (ECSP), fiind autorizată de ASF. Ținta operațională anunțată de fondatori include și formarea unei comunități de 500 de investitori activi în același interval. Din perspectiva pieței, miza este lărgirea bazei de investitori care pot accesa companii private, într-un cadru reglementat, cu procese digitale și un prag de intrare relativ redus. Ce aduce nou platforma: acces reglementat și proces complet digital Growceanu a pornit ca un club de business angels și investitori activi, iar acum se poziționează ca platformă de investiții în companii private, autorizată de ASF în baza regulamentului ECSP (cadru european pentru finanțare participativă/crowdfunding). Procesul de investiție este descris ca fiind integral digital și include: creare cont și verificare identitate (KYC – procedură de cunoaștere a clientului); „wallet” personal cu IBAN dedicat; semnare electronică a documentelor; păstrarea banilor investitorilor într-un cont tranzacțional dedicat. Fondatorii mai spun că investițiile pornesc de la câteva sute de euro și că sub 1% dintre companiile analizate ajung să fie listate pe platformă. Primele oportunități: AI medical, materiale din deșeuri agricole, proteze bionice Prima oportunitate de investiție disponibilă pe platformă este Rayscape, companie de inteligență artificială pentru imagistică medicală, fondată în Timișoara. În perioada următoare, Growceanu anunță extinderea portofoliului prin listarea: unui „proiect premium” dezvoltat de Urban Spaces; Rongo Design, producător de materiale inovatoare de izolație termică și acustică din deșeuri agricole; Origin BCI, care dezvoltă proteze bionice inteligente și accesibile, cu redarea simțului tactil. Printre antreprenorii care susțin proiectul este menționat Iulian Stanciu , fondator eMAG. Cum spune compania că selectează proiectele Potrivit fondatorilor, fiecare proiect trece printr-un proces standardizat de selecție, care include validarea datelor, analiza riscurilor, evaluarea modelului de business și revizuirea de către un comitet independent de selecție. Într-o declarație citată de publicație, Adrian Erimescu spune că platforma urmărește să conecteze capitalul disponibil la investitori români cu nevoia de finanțare a antreprenorilor locali și să ofere „mai multă claritate” și „disciplină” pentru decizii în „private markets” (piața companiilor nelistate). [...]
Ministerul Finanțelor deschide din 6 iulie o nouă fereastră de subscriere la Tezaur , cu vânzare până la începutul lui august, într-un calendar diferențiat pe canale, potrivit Economica . Pentru investitori, miza practică este accesul la titluri de stat neimpozabile, cu opțiuni de cumpărare online și offline, dar cu termene-limită diferite în funcție de platformă. Calendarul emisiunii și perioada de subscriere Emisiunea Tezaur se derulează în perioada 6 iulie – 7 august 2026 . Titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (adică fără certificat tipărit, evidența fiind ținută electronic). Cum pot fi cumpărate titlurile Tezaur (canale și termene) Potrivit Ministerului Finanțelor, titlurile pot fi cumpărate astfel: Prin Ghișeul.ro : între 6 iulie și 5 august 2026 Online (doar pentru persoane fizice înregistrate în SPV) pentru titluri lansate prin unitățile Trezoreriei Statului: între 6 iulie și 6 august 2026 De la sediul unităților Trezoreriei Statului: între 6 iulie și 7 august 2026 Prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.: în mediul urban: între 6 iulie și 6 august 2026 în mediul rural: între 6 iulie și 5 august 2026 Informațiile despre canalele de distribuție sunt relatate de Agerpres, citat în material. Ce înseamnă pentru investitori: fiscalitate, plăți și flexibilitate Ministerul Finanțelor precizează că veniturile din titluri de stat sunt neimpozabile . Dobânda este anuală și se plătește la datele prevăzute în prospectul de emisiune. Titlurile din Programul Tezaur sunt: transferabile ; răscumpărabile în avans ; pot fi cumpărate prin una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Anularea subscrierilor deja efectuate este posibilă doar în perioada de subscriere , pe baza unei cereri. Cine poate investi și la ce folosește statul banii Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Fondurile atrase de Ministerul Finanțelor vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice . Operațional: ghid pentru retragerea banilor din contul Tezaur Pentru investitorii care folosesc componenta online, Ministerul Finanțelor a publicat și un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere Tezaur înapoi în contul bancar personal, disponibil aici: Ministerul Finanțelor . [...]
Google alocă 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pentru 10 studiouri indie din Africa Subsahariană , într-un program care vizează reducerea „golului de investiții” dintr-una dintre piețele de gaming cu cea mai rapidă creștere la nivel global, potrivit Google . Inițiativa se numește Google Play Indie Games Fund (prima ediție în Africa) și urmărește să ajute studiourile locale să își scaleze afacerile și să ajungă la o audiență internațională, prin finanțare directă și sprijin operațional. Cum arată finanțarea și ce primesc studiourile Programul vizează 10 studiouri selectate, iar fiecare ar urma să primească: între 50.000 și 200.000 de dolari (aprox. 230.000–920.000 lei) finanțare; mentorat dedicat; suport tehnic „hands-on” (asistență practică, aplicată). În total, Google se angajează la un buget de 1 milion de dolari pentru această ediție a fondului. Cine poate aplica și care este termenul-limită Programul este deschis dezvoltatorilor independenți (indie) din Africa Subsahariană care au lansat deja un joc pentru mobil, PC sau consolă. Aplicațiile se închid la ora 12:00 UTC în 31 iulie 2026 (15:00, ora României). Google indică faptul că eligibilitatea și depunerea aplicației se fac pe site-ul programului, fără a detalia în material criteriile complete de selecție. De ce contează pentru piață Dincolo de suma în sine, structura programului combină capitalul cu suportul tehnic și mentoratul, ceea ce poate accelera profesionalizarea și creșterea unor studiouri mici într-o regiune unde, potrivit companiei, există talent, dar și un deficit de finanțare. Pentru Google Play, inițiativa poate însemna și extinderea bazei de conținut și a ecosistemului de dezvoltatori într-o piață în creștere. [...]
