Știri
Știri din categoria Investiții
România urcă pe locul 9 în Europa ca destinație de investiții, dar rămâne vulnerabilă la birocrație și impredictibilitate fiscală, într-un moment în care companiile globale își redesenează lanțurile de producție și caută piețe „aproape de casă”, potrivit unei analize publicate de HotNews, pe baza datelor PwC Global CEO Survey 2026.
România a urcat față de ediția precedentă de pe locul 13 pe locul 9 în Europa și de pe 33 pe 28 la nivel global. În același timp, 51% dintre liderii de companii la nivel mondial spun că plănuiesc expansiune internațională în acest an, ceea ce amplifică competiția între țări pentru capital.
Un semnal important este că România a depășit în clasament piețe cu tradiție în atragerea capitalului internațional, precum Portugalia, Elveția, Belgia și Grecia. În paralel, soldul cumulat al investițiilor străine directe (ISD) s-a dublat în deceniul 2014–2024, de la 62 miliarde euro la 125 miliarde euro.
După o contracție a fluxurilor de ISD în 2023, 2024 și în prima parte a lui 2025, analiza notează o „revenire puternică” în a doua parte a anului trecut, intrările de capital închizând anul la peste 8 miliarde euro.
Profilul investitorilor care aleg România este „predominant european”, cu țări menționate precum Polonia, Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia și Ucraina.
Un element de context cu impact pentru companii este schimbarea comportamentului investitorilor din Europa Centrală: dacă în urmă cu cinci ani companiile poloneze se orientau mai ales către Germania, Marea Britanie sau Olanda, acum preferă investiții în Europa Centrală, iar România este indicată ca destinație de top. Sunt menționate exemple de companii poloneze deja prezente pe piața locală: Zabka, Maspex, Polenergia și Elemental Holdings.
În același timp, doar 10% dintre liderii de companii care au menționat România sunt din afara Europei, ceea ce sugerează că proximitatea și integrarea europeană cântăresc mult, dar și că România are încă de recuperat la capitolul vizibilitate în Asia, Orientul Mijlociu sau America.
În investițiile planificate, domeniile vizate includ:
Pe de altă parte, tehnologia nu apare ca prioritate pentru investitorii care se uită la România, deși analiza subliniază că există talent IT și ecosistem, dar avantajul nu se transformă încă în investiții „semnificative”.
Deși semnalele din sondaj sunt favorabile, percepția investitorilor rămâne „mai nuanțată”. România este descrisă ca necompetitivă din cauza birocrației, poverii de reglementare, lipsei de transparență și consecvență în aplicarea politicilor, poverii fiscale și infrastructurii. Singurul domeniu considerat competitiv este disponibilitatea forței de muncă adecvate.
Analiza mai arată că pachetele fiscale adoptate anul trecut au crescut costurile operaționale, au redus profitabilitatea și cererea și au împins companiile să prioritizeze lichiditățile, amânând proiecte de creștere pe termen lung.
Pentru a „restabili încrederea”, sunt indicate predictibilitatea, transparența și dialogul cu mediul de afaceri, alături de reforme fiscale și administrative. Printre obiectivele pe termen mediu menționate se află aderarea la OCDE (care „ar putea avea loc chiar anul acesta”) și finalizarea implementării PNRR.
Sunt indicate și posibile surse de interes investițional: Neptun Deep, programul SAFE, investițiile în apărare, absorbția fondurilor UE, precum și sectoare precum energia, infrastructura, retailul și serviciile financiare. Totodată, analiza argumentează că diversificarea către „sectoarele viitorului” (tehnologie și AI, energie verde, servicii digitale) rămâne insuficient valorificată.
În plan macro, materialul notează confirmarea de către S&P a ratingului suveran la nivel investițional („BBB-”), cu mențiunea progreselor în consolidarea fiscală din primul trimestru 2026, dar și avertismente privind riscurile politice. S&P anticipează, potrivit textului, o stagnare în 2026 și o revenire cu o creștere de 2,5% în 2027, scenariu condiționat de disciplina bugetară, consens politic pentru reforme și absorbția fondurilor europene — elemente care pot fi întârziate de instabilitatea guvernamentală.
Recomandate
Țările de Jos rămân principalul investitor străin în România , concentrând circa 20% din investițiile străine directe și o pondere similară din capitalul social subscris de investitorii străini, potrivit datelor prezentate de Economica . Miza economică este că această poziție se sprijină pe investiții mari, în sectoare cu efect de antrenare (retail, logistică, energie, producție), nu pe un număr foarte mare de firme. În termeni de volum, investițiile olandeze sunt estimate la peste 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei), iar pe componenta de capital social subscris, Țările de Jos ar deține aproximativ 20% din totalul investitorilor străini, echivalentul a 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), cu aproape 6.300 de companii active local. De ce contează: investiții puține ca număr, mari ca valoare În comunicatul Camerei de Comerț Româno-Olandeze (NRCC), citat în material, se arată că firmele olandeze au o pondere mai redusă în numărul total al companiilor cu capital străin, însă investițiile lor tind să fie „de amploare și valoare ridicată”, ceea ce le face relevante strategic pentru economie. „Țările de Jos rămân cel mai mare investitor străin în România, cu aproximativ 20% din totalul investițiilor străine directe, investiții de peste 25 de miliarde de euro (…) Interesul continuă să crească, în special în sectoare precum energie, agricultură, logistică și producție industrială”, a spus Șerban Isopescu-Weber, citat într-un comunicat al NRCC. Unde se văd banii: retail, logistică, agribusiness, IT În martie 2026, clasamentul primelor 40 de companii după ponderea capitalului social subscris deținut de investitori străini include șase companii olandeze, iar Mega Image ocupă primul loc, potrivit informațiilor din articol. Materialul dă și câteva exemple recente de proiecte și tranzacții: Ahold Delhaize a finalizat la 3 ianuarie 2025 achiziția Profi, într-o tranzacție de 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei), ceea ce i-a „dublat” prezența pe piața locală de retail. Action a intrat pe piața din România în 2025 și dezvoltă un centru logistic de 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei) în apropierea Bucureștiului. Heineken a finalizat o investiție de 12 milioane de euro (aprox. 60 milioane lei) în tehnologii eficiente energetic la fabricile din Craiova și Ungheni, parte a unui program mai amplu de investiții care depășește 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) în ultimul deceniu. Context: fluxuri în ambele sensuri Pe lângă investițiile olandeze în România, articolul menționează și relația inversă: potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR) publicat la 19 septembrie 2025, Țările de Jos reprezintă principala destinație pentru investițiile românești în străinătate, găzduind peste 1,5 miliarde de euro capital românesc, scrie Agerpres (link în sursă: Agerpres ). Evenimentul NRCC Orange Night (ediția a 11-a) a avut loc pe 24 aprilie 2026 și a reunit peste 175 de reprezentanți ai mediului de afaceri românesc și olandez, în prezența unor reprezentanți ai Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, potrivit aceleiași surse. [...]
Guvernul pregătește ajutoare de stat de până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) până în 2032, dar miza reală este viteza și predictibilitatea implementării , nu doar dimensiunea bugetului, potrivit unei analize publicate de Libertatea , bazată pe punctul de vedere al EY România. Pachetul este prezentat ca un „plan Marshall” pentru industria românească și urmărește să atragă investiții „ancoră” și să reducă decalajele față de competitori regionali precum Polonia, Cehia și Ungaria, într-un context de tensiuni geopolitice și competiție tehnologică accelerată. Ce include pachetul și cine îl gestionează Conform materialului, România ar trece de la intervenții punctuale la o strategie integrată, prin 9 scheme de ajutor de stat menite să „ancoreze” economia în lanțurile valorice europene. Administrarea este împărțită între Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei , cu sprijinul Băncii pentru Investiții și Dezvoltare . Suma „clar definită” este de 3,95 miliarde de euro , cu potențial de creștere până la 5 miliarde de euro până în 2032. Instrumentul-cheie: proiecte de peste 200 milioane euro Pilonul central este un instrument dedicat proiectelor mari, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro . În analiză, lipsa unui astfel de mecanism este descrisă drept o „lacună importantă” în capacitatea României de a atrage investiții strategice. Ținta declarată: atragerea unor companii care pot genera ecosisteme industriale locale, cu valoare adăugată ridicată și efecte de multiplicare în economie. Domeniile vizate Finanțarea ar urma să se ducă spre domenii considerate critice, între care: producția de baterii și mobilitatea electrică; semiconductori; electronică avansată; industria chimică verde. Separat, o schemă este orientată către industria prelucrătoare , cu accent pe sectoare cu deficite structurale, precum farmaceuticele , produsele chimice și echipamentele de transport . Pachetul mai include, potrivit articolului, direcții precum tehnologii „net-zero”, cercetare-dezvoltare, valorificarea resurselor minerale strategice, industria de apărare și sprijin pentru antreprenorii români din diaspora. De ce contează: riscul major este execuția Din perspectiva EY, România are experiență în ajutoare de stat, însă implementarea rămâne riscul major . În ultimul deceniu, Ministerul Finanțelor ar fi gestionat peste 1,8 miliarde euro în ajutoare de stat, care ar fi generat investiții de 4,4 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă , potrivit datelor citate în analiză. Pentru noul val de finanțări, investitorii strategici ar pune accent pe: viteza autorizării ; predictibilitatea cadrului normativ , chiar înaintea nivelului absolut al grantului. Analiza mai indică drept elemente importante crearea unei interfețe unice de comunicare între investitorii mari și autorități (pentru reducerea fragmentării birocratice), introducerea unor criterii minime de automatizare (pentru a evita finanțarea proiectelor „low-cost”) și integrarea furnizorilor locali în lanțurile de producție. În concluzie, pachetul poate repoziționa România în noile lanțuri industriale europene, însă competiția regională este descrisă ca fiind dură, iar diferența ar urma să fie făcută de capacitatea administrației de a livra rapid și coerent. Analiza are la bază punctul de vedere emis pe 14 aprilie 2026 de Sebastian Popescu, partener EY România. [...]
Guvernul Milei a aprobat stimulente pentru extinderea unei mine de litiu susținute de China, într-o decizie cu miză economică directă , printr-un proiect de investiții de 1,24 miliarde dolari (aprox. 5,7 miliarde lei), potrivit Global Times . Măsura vizează o exploatare din provincia Jujuy și este prezentată ca un pas neobișnuit pentru administrația libertariană, care a prioritizat relațiile cu SUA. Proiectul este derulat printr-un joint venture condus de Ganfeng Lithium Group , alături de Lithium Argentina AG (companie cu acțiuni listate în SUA) și compania de stat JEMSE. Conform Bloomberg, Ganfeng este cel mai mare acționar, cu 47% din proiect. De ce contează: investiția în litiu, între nevoia de capital și geopolitica materiilor prime Decizia este explicată în primul rând prin nevoile economice ale Argentinei și prin avantajele operaționale ale companiilor chineze în lanțurile de aprovizionare și în procesarea mineralelor, susține Zhou Mi, cercetător la Chinese Academy of International Trade and Economic Cooperation. Argumentul central: considerentele practice – accesul la tehnologie, capacitate de execuție și efecte locale – cântăresc mai mult decât aliniamentele politice. În același timp, litiul este descris ca mineral critic utilizat pe scară largă în industrii emergente, de la vehicule cu energie nouă și stocare de energie până la comunicații mobile, tratamente medicale și combustibil pentru reactoare nucleare, potrivit Xinhua. Context: Argentina încearcă să-și diversifice parteneriatele, fără să excludă China Materialul plasează aprobarea în contextul unor demersuri paralele ale Buenos Aires către Washington. Argentina a semnat pe 4 februarie un acord privind mineralele cu SUA, iar ulterior a precizat că „nu exclude investițiile chineze” în sector. Reuters este citată cu privire la planurile SUA de a forma un „bloc comercial preferențial pentru minerale critice”, cu scopul de a reduce dependența de materiale considerate esențiale pentru producția avansată. Tot Reuters relatează că Argentina a convenit și un cadru de cooperare cu SUA pentru întărirea și diversificarea lanțurilor de aprovizionare, în condițiile în care țara urmărește să-și crească exporturile de cupru și litiu. În acest cadru, ministrul argentinian de externe Pablo Quirno a declarat, potrivit Reuters: „Acest lucru, începând de astăzi, nu implică faptul că China nu poate sau nu va participa la investiții în Argentina. De fapt, are investiții în Argentina, în minerale.” Ce urmează Aprobarea stimulentelor deschide calea investiției de 1,24 miliarde dolari în extinderea minei din Jujuy. Din perspectiva invocată în material, miza pentru Argentina este accelerarea dezvoltării industriale locale și valorificarea mai eficientă a resurselor, într-un moment în care competiția pentru minerale critice se intensifică și presiunea de „rearanjare” a lanțurilor de aprovizionare crește. [...]
Nvidia a pompat deja peste 40 mld. dolari în companii de AI în 2026 , iar cea mai mare parte a sumei a mers către OpenAI , într-o mișcare care poate consolida controlul companiei asupra ecosistemului de inteligență artificială – de la modele și aplicații până la cererea de infrastructură de calcul. Datele sunt prezentate de IT Home , care citează CNBC. Potrivit informațiilor, Nvidia a investit în primele luni din 2026 peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 mld. lei) în participații (equity) la companii din zona AI. Cea mai mare parte a venit dintr-o singură tranzacție: o investiție de 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) în OpenAI. Unde se duc banii: OpenAI și două pariuri „industriale” Pe lângă finanțarea OpenAI, Nvidia a anunțat și șapte investiții de ordinul mai multor miliarde de dolari în companii listate, iar cele mai recente două sunt: o investiție de până la 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 mld. lei) în producătorul de sticlă Corning ; o investiție de până la 2,1 miliarde de dolari (aprox. 9,7 mld. lei) în operatorul de centre de date IREN. De ce contează pentru piață: „cerc închis” sau avantaj competitiv Materialul notează că Nvidia investește frecvent în companii care îi sunt și clienți sau parteneri, ceea ce a alimentat critici recurente că astfel de tranzacții ar putea semăna cu o „investiție circulară”, în care capitalul se rotește între entități conectate. Analistul Matthew Bryson, de la Wedbush Securities, consideră că investițiile se încadrează în această logică, dar adaugă că, dacă strategia reușește, Nvidia își poate construi o „fortăreață” competitivă (un avantaj greu de replicat de rivali) în jurul propriului ecosistem. Context: ritmul investițiilor a rămas ridicat În 2025, Nvidia ar fi realizat 67 de tranzacții de tip venture capital (capital de risc), iar în 2026 ar fi participat la „peste douăzeci” de runde de finanțare pentru startup-uri nelistate, potrivit datelor FactSet citate în articol. Informațiile din sursă nu detaliază evaluările companiilor, structura exactă a rundelor sau condițiile investițiilor, astfel că impactul financiar complet (inclusiv drepturi, conversii sau termeni preferențiali) nu poate fi estimat din datele disponibile. [...]
Eric Trump și Donald Trump Jr. țintesc 300 mil. dolari (aprox. 1,33 mld. lei) printr-un SPAC pentru companii care pot prinde bani publici în SUA , mizând pe valul de programe de sprijin economic, credite fiscale și contracte guvernamentale, potrivit Ziarul Financiar . Vehiculul, numit New America Acquisition I Corp , ar urma să se listeze la New York Stock Exchange și să cumpere o companie din industrie sau tehnologie. Inițiativa este relevantă pentru investitori prin prisma modului în care încearcă să „ambaleze” într-un instrument bursier (SPAC – companie listată creată special pentru a fuziona ulterior cu o țintă) o temă de politică economică: relansarea producției interne și consolidarea lanțurilor de aprovizionare considerate strategice în SUA. Ce urmărește SPAC-ul și de ce contează Conform informațiilor citate de ZF din Financial Times, New America Acquisition I Corp vizează companii care ar putea beneficia de: granturi, credite fiscale, contracte publice, programe preferențiale de achiziții, în domenii considerate importante pentru interesele economice sau de securitate ale Statelor Unite. Țintele menționate includ revitalizarea producției interne, dezvoltarea infrastructurii tehnologice și consolidarea lanțurilor strategice de aprovizionare. Ce tip de companii ar putea fi vizate Potrivit unei surse apropiate proiectului, nu este exclusă o fuziune cu o companie din sectorul criptomonedelor, însă cele mai probabile ținte ar fi firme din: infrastructura de centre de date, drone, alte domenii industriale „cu active reale”. Structura implicării familiei Trump Documentele depuse la Securities and Exchange Commission (SEC) arată, potrivit articolului, că Donald Trump Jr. și Eric Trump dețin acțiuni fondatoare în noul vehicul și fac parte din consiliul consultativ al companiei înregistrate în Florida: Donald Trump Jr. are două milioane de acțiuni fondatoare, iar Eric Trump are trei milioane. ZF notează că demersul extinde implicarea familiei Trump în piețele financiare și în companii care ar putea beneficia de politicile economice promovate de Donald Trump, inclusiv susținerea activelor digitale și relansarea industriei americane. [...]
Creșterea investițiilor chineze în Brazilia a readus țara pe primul loc ca destinație globală în 2025 , pe fondul unei diversificări a proiectelor către energie, minerit și auto, potrivit Global Times , care citează un raport al Brazil-China Business Council (CEBC) preluat de Reuters. Pentru companii, miza este dublă: acces la sectoare cu resurse și tranziție energetică, dar și poziționarea Braziliei ca platformă de extindere în America Latină. În 2025, Brazilia a atras 10,9% din totalul capitalului chinez investit în afara țării, urmată de SUA (6,8%) și Guyana (5,7%), conform raportului CEBC. În termeni de volum, investițiile chineze în Brazilia au totalizat 6,1 miliarde dolari (aprox. 27,5 miliarde lei), în creștere cu 45% față de 2024, pe „zeci de proiecte”. Unde se duc banii: energie, minerit și auto Raportul indică faptul că sectorul electric a rămas principalul receptor al capitalului chinez. În același timp, mineritul a revenit puternic în atenția investitorilor, cu investiții care „s-au triplat” în 2025, potrivit aceleiași surse. Un alt semnal relevant pentru schimbarea structurii investițiilor este avansul industriei auto: sectorul a urcat pe locul trei ca destinație a investițiilor chineze și a reprezentat 15,8% din totalul investițiilor realizate de corporații chineze în Brazilia în 2025. De ce contează: de la comerț la integrare de lanțuri de aprovizionare Analiști citați de publicație susțin că rezultatele de clasament pot varia în funcție de metodologia statistică, însă tendința de creștere reflectă consolidarea relațiilor economice bilaterale. Yue Yunxia, de la Chinese Academy of Social Sciences, afirmă că relația China–Brazilia a evoluat de la comerț cu bunuri către investiții și apoi către integrare locală a lanțurilor de aprovizionare, cu potențial pentru producție localizată. Zhou Mi, de la Chinese Academy of International Trade and Economic Cooperation, leagă accelerarea investițiilor externe ale companiilor chineze de interesul pentru sectoare bogate în resurse, dar și de contextul de cooperare internațională urmărit de guvernul brazilian în domenii precum energia curată. În evaluarea sa, contează și factorii geopolitici, precum și rolul Braziliei ca „poartă” către piețele regionale. Extindere comercială și consum: companiile își cresc prezența locală Creșterea investițiilor vine în paralel cu extinderea unor companii chineze pe piața braziliană, inclusiv Mixue, Shein și producătorul auto GWM, care au deschis magazine și unități de producție, potrivit unui alt material Reuters menționat în text. Ca fundal, în iulie 2025, cele două țări au convenit să aprofundeze cooperarea în comerț, finanțe și infrastructură în cadrul inițiativei Belt and Road , potrivit agenției Xinhua. Separat, South China Morning Post a relatat în ianuarie, citând date ale China-Brazil Business Council, că schimburile comerciale China–Brazilia au atins un record de 171 miliarde dolari (aprox. 770 miliarde lei) în 2025, în creștere cu 8,2% față de anul anterior. [...]
