Știri
Știri din categoria Infrastructură
Au început săpăturile la tunelul Boița 1 de pe A1 Sibiu–Pitești, potrivit Mediafax, care citează un anunț făcut luni de directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.
Tunelul este pe secțiunea 2 a autostrăzii, Boița–Cornetu. Conform informațiilor transmise, „Tunelul Boița 1 va avea două galerii în lungime de 264,23 m, pe sensul de mers Sibiu-Pitești (calea 2) și 246,71 m, pe sensul de mers Pitești-Sibiu (calea 1)”.
Secțiunea 2 Boița–Cornetu are 31,33 km, iar pe traseul ei sunt prevăzute 7 tuneluri. Contractul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și are o valoare de 4,250 miliarde lei (fără TVA), potrivit CNAIR.
„Cristian Pistol spune că, în paralel, continuă lucrările la tunelul Robești (900 m), unde până acum au fost săpați 628 m în galeria dreaptă și 654 m în galeria stângă.”
În ansamblu, finalizarea celor două secțiuni montane ale A1, dintre Boița și Tigveni (68,73 km), este prezentată ca un pas necesar pentru completarea coridorului 4 pan-european care traversează România între Constanța și Nădlac (850 km), mai notează sursa citată.
Recomandate
Lotul 4 al A0 Nord (Pantelimon–Glina) a ajuns la 95% execuție , potrivit Economedia , care citează declarațiile directorului general al CNAIR, Cristian Pistol. Segmentul are 4,47 km și ar urma să fie finalizat în vara lui 2026, însă deschiderea circulației depinde de încheierea lucrărilor pe Lotul 3. Pe Lotul 4, constructorul român Spedition UMB este concentrat în special pe podul peste lacul Cernica, unde se lucrează la suprastructură. În paralel, sunt în desfășurare lucrări de detaliu care țin de finalizarea elementelor de siguranță și a conexiunilor locale, iar în șantier sunt mobilizați 220 de muncitori și aproximativ 70 de utilaje, mobilizare pe care șeful CNAIR o consideră suficientă pentru ce a mai rămas de executat. „După ce va fi finalizat în această vară, lotul 4 va asigura conexiunea A0 Nord cu A2 (autostrada Bucureşti-Constanţa). Însă, până la încheierea lucrărilor pe lotul 3 (Afumaţi-Pantelimon) sectorul de autostradă construit de UMB nu va avea descărcare şi ca atare circulaţia nu va putea fi deschisă pe acesta”, a scris Cristian Pistol, potrivit Agerpres. Contractul pentru Lotul 4 este finanțat prin Programul Transport 2021–2027, iar valoarea acestuia este de 312,63 milioane lei (fără TVA), conform informațiilor prezentate în articol. Miza practică este conectarea A0 Nord la A2, dar această funcționalitate rămâne condiționată de continuitatea pe semi-inelul nordic. În schimb, pe Lotul 3 (Afumați–Cernica/Glina), șeful CNAIR a criticat mobilizarea constructorului chinez China Civil Engineering Construction Corporation, deși progresul fizic ar fi ajuns la 80%. Potrivit lui Cristian Pistol, pe cei 8,5 km ai lotului lucrează 170 de muncitori și 70 de utilaje, iar activitatea este concentrată în principal pe terasamente, două pasaje (km 41+750 și km 47+540) și sistemele de scurgere a apelor pluviale, inclusiv podețe. Elementele-cheie menționate în material despre Lotul 3 și efectele întârzierii sunt: pentru finalizarea „în această vară”, CNAIR cere creșterea ritmului de execuție și o mobilizare mai eficientă; descărcarea traficului de pe Lotul 4 se poate face doar după finalizarea Lotului 3, care ar urma să lege și Lotul 2 (Corbeanca–Afumați), pe care se circulă deja; fără Lotul 3, nu se poate asigura o conexiune eficientă între A3 (București–Ploiești, cu legătură spre A7), DN2 și A2 pe semi-inelul nordic al A0. Economedia mai notează că Lotul 3 este singurul lot de autostradă din România construit de un antreprenor chinez și că termenul de deschidere indicat de Cestrin (noiembrie 2025) a fost depășit. Traseul Lotului 3 este în județul Ilfov, între DN2 (zona Afumați) și DN3 (zona Cernica), cu o lungime de 8,6 km. [...]
Centura ocolitoare a municipiului Baia Mare a primit toate avizele necesare , iar proiectul estimat la circa 250 de milioane de euro intră în etapa pregătirii pentru implementare, relatează Antena 3 CNN . Potrivit publicației, președintele Consiliului Județean (CJ) Maramureș, Gabriel Zetea, a anunțat pe Facebook că proiectul are indicatorii aprobați, inclusiv Hotărârea de Guvern, și a parcurs etapele de avizare la CNAIR, Ministerul Transporturilor și în comisia interministerială. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 CNN agenției Agerpres. Zetea afirmă că drumul de centură ar fi prima investiție de acest tip în județ și că este necesară pentru reducerea aglomerației pe intrările și ieșirile din Baia Mare, în special pentru traficul de marfă. În același context, el a menționat lucrări conexe la infrastructura rutieră locală, inclusiv construirea celui de-al doilea pasaj rutier la intrarea în Baia Mare pe DN 1C și faptul că un prim pasaj, care asigură conexiuni cu județele Cluj și Sălaj, a fost dat în folosință în decembrie 2025. Consemnează Antena 3 CNN că implementarea proiectului este „descentralizată”, iar CJ Maramureș ar urma să gestioneze întregul proces, de la licitație până la execuție. În prezent, administrația județeană se află în procedură de achiziție publică, iar Zetea susține că interesul companiilor este ridicat și că au avut loc vizite în teren cu firmele interesate. În privința finanțării, Zetea indică o structură de 60% fonduri europene și 40% de la bugetul de stat. Ținta anunțată este desemnarea unui câștigător până la finalul lui 2026 sau cel târziu la începutul lui 2027, moment din care ar urma să fie semnată finanțarea și să înceapă lucrările. Conform documentației tehnice citate, traseul pornește din comuna Cicârlău și, în prima etapă, ocolește Baia Mare până la intersecția cu DN 18B, drumul spre Târgu Lăpuș. [...]
Tunelul Meseș va deveni cel mai lung tunel de autostradă din România, fiind parte din Autostrada Transilvania (A3), care leagă Cluj-Napoca de Oradea. Conform Adevărul , pregătirile pentru construcția acestui tunel au început recent, iar finalizarea întregii autostrăzi este așteptată după 2030. Tunelul Meseș, cu o lungime de aproape trei kilometri, va fi o componentă esențială a Autostrăzii Transilvania. Acesta va depăși în lungime alte tuneluri aflate în construcție, precum Tunelul Holdea și Tunelul Poiana, ambele situate pe Autostrada A1. Istoricul Autostrăzii Transilvania Lucrările la Autostrada Transilvania au început în 2004, în urma unui contract cu compania Bechtel. Inițial, construcția a demarat pe un tronson din județul Bihor, dar a fost suspendată ulterior. De-a lungul timpului, au fost inaugurate mai multe segmente, însumând aproape 30 de kilometri din cei 167 de kilometri planificați. În 2026, se așteaptă inaugurarea a încă aproximativ 70 de kilometri de autostradă, inclusiv tronsonul dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Acest tronson va conecta județele Cluj și Sălaj și va include două viaducte și un nod rutier, toate programate pentru finalizare în același an. Caracteristicile Tunelului Meseș Tunelul Meseș va fi situat între localitățile Ciumărna și Crasna din județul Sălaj și va avea două tuburi, fiecare cu două benzi pe sens. Conform acordului de mediu, tunelul va include galerii de legătură pentru situații de urgență, sisteme de monitorizare și ventilare, și iluminare specifică. „Tunelul rutier este prevăzut a se realiza în zona munților Meseș, a căror altitudine este de 750 metri. Tunelul Meseș este un tunel rutier pentru autostradă, cu o lungime de aproximativ 2,7 km, realizat în sistem bitub, cu două benzi pe sens, având în vedere normativele europene de siguranță și confort în tunel”, se arată în acordul de mediu al proiectului. Motivația și impactul proiectului Decizia de a construi Tunelul Meseș a fost luată pentru a minimiza impactul asupra mediului și pentru a evita săpăturile adânci necesare în proiectul inițial. În 2019, Guvernul României a avizat Studiul de Fezabilitate al tunelului, iar în 2023, proiectul a fost scos la licitație de CNAIR, cu o valoare estimată de peste un miliard de lei, fără TVA. În aprilie 2025, a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru întregul lot care include Tunelul Meseș. Finalizarea autostrăzii este preconizată pentru 2031, odată cu realizarea ultimilor 41 de kilometri și a celor 65 de viaducte, poduri și pasaje planificate. Lista principalelor segmente și termene de finalizare Segmentul Gilău – Nădășelu : 9,5 km, deschis în 2018 Segmentul Biharia – Borș : 5,4 km, inaugurat în 2020 Segmentul Nușfalău – Suplacu de Barcău : 13,6 km, deschis în 2023 Tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului : 40 km, finalizare în 2026 Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș : 26 km, finalizare în 2026 Segmentul Chiribiș – Biharia : 28,5 km, finalizare în 2027 Proiectul Tunelului Meseș reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii de transport din România, contribuind la îmbunătățirea conectivității între regiunile nord-vestice ale țării. [...]
Centura Timișoara Vest intră în faza de construcție , potrivit Economica.net , care îl citează pe Sorin Grindeanu . Proiectul vizează realizarea variantei ocolitoare în vestul municipiului Timișoara și include mai multe lucrări de artă și conexiuni rutiere. Pe traseu sunt prevăzute patru noduri rutiere, două pasaje și un pod, după cum urmează: Nod rutier la intersecția cu DN69 (E671) și cu Drumul Național Centura Timișoara (DNCT) Nod rutier la intersecția cu DN6 Nod rutier la intersecția cu DN59A Nod rutier la intersecția cu Radiala Nouă de Vest (C30) Pasaj peste DN59 și peste linia CF100 (750 m) Pasaj peste DN6 și linia CF133 (450 m) Pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol (450 m) Termenul de finalizare este de 24 de luni. Valoarea construcției VO Timișoara Vest este de 1,41 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027. În mesajul citat de publicație, Grindeanu leagă proiectul de impactul economic local și de agenda mai largă de investiții în infrastructură. „Deși nu mai dețin funcția de ministru al Transporturilor, voi continua să promovez și să susțin marile proiecte de infrastructură, care în opinia mea sunt esențiale pentru redresarea și dezvoltarea economică a României”, conchide Grindeanu. [...]
Guvernul României a aprobat un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea Autostrăzii Sibiu–Pitești , unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din țară. Decizia a fost adoptată pe 12 martie 2026 și urmează să fie ratificată de Parlament, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Contractul de finanțare a fost semnat în ianuarie 2026 de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la București și ulterior la Luxemburg. Suma reprezintă a doua tranșă dintr-un pachet total de finanțare de 1 miliard de euro acordat de Banca Europeană de Investiții pentru realizarea autostrăzii care va traversa Munții Carpați. Cum vor fi folosiți banii Împrumutul va putea fi utilizat pe o perioadă de 36 de luni de la semnarea acordului și va fi tras în cel mult 10 tranșe. Fiecare tranșă trebuie să aibă o valoare minimă de 50 de milioane de euro. Principalele caracteristici ale finanțării sunt: împrumutul poate acoperi până la 50% din costul total al proiectului , fără TVA și exproprieri; fiecare tranșă va avea condiții financiare stabilite separat, inclusiv dobânda și calendarul rambursării; perioada de maturitate poate ajunge până la 27 de ani pentru creditele rambursate în rate sau 16 ani pentru cele rambursate integral la scadență. Contractarea împrumutului face parte din strategia Guvernului de administrare a datoriei publice pentru perioada 2025–2027, care prevede utilizarea finanțărilor externe oferite de instituții financiare internaționale pentru proiecte majore de infrastructură. Proiect strategic pentru România Autostrada Sibiu–Pitești este considerată una dintre cele mai importante investiții rutiere ale României, deoarece va asigura prima conexiune de autostradă peste Munții Carpați și va lega Transilvania de sudul țării și de portul Constanța. Proiectul are o lungime totală de 122,11 kilometri și este împărțit în cinci secțiuni: Sibiu – Boița (14,15 km) Boița – Cornetu (30,35 km) Cornetu – Tigveni (37,40 km) Tigveni – Curtea de Argeș (9,86 km) Curtea de Argeș – Pitești (30,35 km) Autostrada face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) și beneficiază de finanțare atât din fonduri europene nerambursabile, cât și din bugetul de stat. Potrivit ministrului Finanțelor, proiectul este esențial pentru conectivitatea economică a României și pentru integrarea coridoarelor europene de transport, iar finalizarea lucrărilor este estimată pentru anul 2028. [...]
Lucrările pe lotul 3 Mircești – Pașcani al Autostrăzii A7 au ajuns la circa 42% stadiu fizic , iar tronsonul rămâne finanțat prin împrumuturi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece este puțin probabil să fie finalizat până la termenul-limită pentru proiectele finanțate din granturi europene, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Imagini recente filmate pe 11 martie 2026 și publicate pe platforma YouTube de pasionatul de infrastructură Răducu P Drum arată evoluția lucrărilor pe segmentul Mircești – Pașcani, parte a tronsonului Bacău – Pașcani din Autostrada Moldovei A7. Clipul, cu o durată de aproape nouă minute, surprinde mai multe puncte ale șantierului, unde lucrările continuă la terasamente și structuri. Situația actuală a lucrărilor Conform datelor Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), stadiul proiectului pe acest lot este următorul: Indicator Stadiu Progres fizic 42% Progres financiar 16,56% Lungime lot 28,09 km Lotul Mircești – Pașcani este unul dintre cele trei segmente ale autostrăzii Bacău – Pașcani, cu o lungime totală de aproximativ 77,38 kilometri . Contractul pentru construcție a fost semnat în februarie 2023 cu asocierea de firme SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade , companii controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Valoarea lucrărilor pentru acest lot este de aproximativ 1,76 miliarde lei fără TVA , iar termenul contractual de execuție este de 30 de luni. Cum sunt împărțite loturile dintre Bacău și Pașcani Tronsonul este împărțit în trei segmente principale: Lotul 1 Săucești – Trifești – 30,3 km Lotul 2 Trifești – Gherăești – 18,99 km Lotul 3 Mircești – Pașcani – 28,09 km Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere estimează că toate cele trei loturi ar putea fi deschise circulației în august 2026 , însă acest calendar depinde de ritmul lucrărilor din teren. Situația pe celelalte segmente ale A7 Autostrada Moldovei între Focșani și Pașcani este împărțită în șase loturi. Până acum, traficul a fost deschis pe: Lotul 1 Focșani – Domnești Târg (35,6 km) Porțiunea Domnești Târg – Adjud din lotul 2 Domnești Târg – Răcăciuni (aprox. 17 km) Restul lotului 2, în lungime de aproximativ 17 km, ar urma să fie deschis în mai 2026 , conform unui răspuns transmis de CNAIR către Economedia. Estimări diferite privind termenul final Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , a sugerat recent că circulația ar putea fi deschisă până la Bacău în jurul Paștelui din 2026 . Totuși, organizațiile civice care monitorizează șantierele de infrastructură sunt mai prudente. Asociația „Moldova vrea Autostradă” consideră că termenul realist pentru circulația continuă până la Bacău ar fi iunie 2026 , dacă ritmul lucrărilor crește. Organizația a semnalat și diferențe între stadiul raportat oficial și situația observată pe teren. La rândul său, Asociația Pro Infrastructură estimează că deschiderea autostrăzii până la Pașcani se va face în etape pe parcursul anului 2026, cu finalizarea completă posibilă abia spre finalul anului. Constructorul Dorinel Umbrărescu a declarat că secțiunea Adjud – Săbăoani ar putea fi gata până la 31 august 2026 , iar ultimii kilometri până la Pașcani ar putea fi finalizați până la 22 decembrie 2026 . Autostrada A7 este considerată unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, deoarece va lega Moldova de rețeaua națională de autostrăzi și va crea o rută rapidă între Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău și Pașcani. [...]
