Știri
Știri din categoria Infrastructură
Metroul din Cluj rămâne fără un calendar asumat până la noul grafic al antreprenorului, iar Primăria susține că întârzierea ține de etapa de proiectare și de schimbările de finanțare din PNRR, potrivit G4Media.
Primarul Emil Boc a declarat că proiectul se află într-o „etapă decisivă”, cea de proiectare, și că noul calendar al lucrărilor va fi făcut public doar după ce va fi prezentat de antreprenor. Informațiile sunt relatate de Actual de Cluj, citat de G4Media.
Boc afirmă că vechiul grafic de execuție „nu mai este valabil” după modificările operate de Guvern în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care au afectat finanțarea unor proiecte. Subiectul a fost discutat în ședința Consiliului Local de joi, 9 iulie.
„Calendarul despre care vorbiți este desuet de un an de zile. Știți foarte bine decizia Guvernului de a scoate multe proiecte din PNRR. Din acel moment, nu mai există calendarul invocat.”
Primarul spune că, în prezent, se lucrează la proiectarea tuturor stațiilor aflate în lucru și descrie această fază drept cea mai dificilă din întregul proiect.
„Am fost în foarte multe localități din Europa, inclusiv la Salonic și Bilbao, iar toți mi-au spus că aceste lucrări sunt, din nefericire, de durată și că partea de proiectare reprezintă cea mai mare provocare în realizarea lor.”
În lipsa unui nou grafic prezentat de antreprenor, rămâne neclar când va fi comunicat public un calendar actualizat al lucrărilor.
Recomandate
Restricțiile de circulație de pe A7, introduse de la 1 iulie, pot încetini traficul pe tronsonul Pietroasele–Buzău , unde se fac lucrări de remediere la semnalizarea montată pe portalurile autostrăzii, potrivit Economedia . Măsurile, anunțate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău , sunt aplicate pentru ca intervențiile să se desfășoare „în siguranță”, ceea ce implică zone punctuale în care șoferii trebuie să se aștepte la limitări de trafic și, posibil, la încetiniri. Unde se aplică restricțiile Conform DRDP Buzău, restricțiile vizează următoarele zone de pe Autostrada Moldovei (A7): km 54+600 – km 54+700 (sens București – Focșani) km 54+700 – km 54+600 (sens Focșani – București) km 49+350 și km 50+380 Context: aceeași zonă a avut restricții și recent În zona kilometrului 54 au mai fost restricții și „în urmă cu o săptămână”, când DRDP Buzău a instituit limitări temporare de viteză din cauza unor lucrări la carosabil, pe ambele sensuri, între km 54+600 și km 54+700, pentru lucrări programate pe banda de urgență (detalii în materialul anterior al Economedia). Tronson inaugurat în 2025, finanțat prin PNRR Kilometrul 54 se află pe lotul 3 Pietroasele – Buzău, deschis circulației pe 27 noiembrie 2025. La inaugurare, DRDP Buzău preciza că execuția lotului (km 49+350 – km 63+250, 13,9 km) a fost realizată de asocierea Nurol Inșaat Ve Ticaret Anonim Șirketi – Makyol Inșaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Șirketi, cu începerea lucrărilor la 1 martie 2024, durată de 20 de luni (execuție) și o valoare a contractului de 1.093.470.823 lei, fără TVA, finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . „Execuția lucrărilor la autostrada Ploiești Buzău, Lot 3 Pietroasele – Municipiul Buzău km 49+350 – km 63+250 (13,9 km) a fost realizată de asocierea Nurol Inșaat Ve Ticaret Anonim Șirketi – Makyol Inșaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Șirketi. Începerea lucrărilor: 1 martie 2024. Durată contract: 20 de luni (execuție). Valoare contract: 1,093,470,823 de lei, fără TVA; Sursă de finanțare: Programul Național De Redresare Și Reziliență (PNRR)” Pentru utilizatori, miza imediată este operațională: restricțiile sunt localizate, dar pe un tronson relativ nou și intens folosit, iar șoferii sunt sfătuiți să circule cu atenție în zonele indicate. [...]
Arabia Saudită ia în calcul o rerutare a coridorului IMEC prin Siria, ceea ce ar scoate Israelul dintr-un proiect de infrastructură și comerț gândit să lege India de Europa , potrivit The Jerusalem Post , care citează două surse familiarizate cu discuțiile. Coridorul India–Orientul Mijlociu–Europa (IMEC) a fost prezentat în septembrie 2023, la summitul G20 de la New Delhi, de către președintele american de atunci, Joe Biden . Proiectul era conceput ca o rețea de căi ferate, porturi și rute maritime care să conecteze India de Europa prin Golful Persic și estul Mediteranei, ca alternativă mai rapidă la rutele maritime tradiționale și ca instrument de integrare economică regională. În planul inițial, traseul urma să includă India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iordania, Israel și Grecia. Marfa ar fi trebuit să traverseze Arabia Saudită pe cale ferată, să intre în Iordania și apoi în Israel, de unde să fie expediată spre piețele europene prin portul Haifa, ceea ce ar fi poziționat Israelul ca nod logistic între Asia și Europa. De ce se schimbă discuția: războiul din Gaza și blocajul normalizării Aproape trei ani după anunțarea proiectului, contextul regional s-a deteriorat, iar războiul din Gaza și prăbușirea impulsului pentru normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită au determinat Riadul să reevalueze ruta, potrivit sursei. Din start, rolul Israelului în IMEC fusese privit ca parte a unui efort susținut de SUA pentru a facilita normalizarea israeliano-saudită. În acest cadru, oficiali saudiți ar analiza activ variante care să elimine Israelul din coridor, pe fondul incertitudinii privind reluarea procesului de normalizare și al instabilității crescute în puncte-cheie pentru transport și securitate maritimă, precum Strâmtoarea Hormuz, Golful Persic și Bab el-Mandeb. Varianta Siria: „pod terestru” spre Mediterana fără Israel Una dintre opțiunile principale discutate ar fi redirecționarea căii ferate prin Siria, pentru a crea un „pod terestru” dinspre Golf către Mediterana fără tranzitarea teritoriului israelian, potrivit celor două surse citate. „Ei iau în calcul opțiuni diferite – una dintre ele este Siria”, a spus una dintre surse, potrivit publicației. Dacă o astfel de rerutare ar fi implementată, ar însemna, conform articolului, un eșec strategic major pentru Israel, care se aștepta ca IMEC să devină atât un activ economic, cât și o piesă centrală a unei integrări regionale mai profunde, condiționată de un acord de normalizare cu Arabia Saudită. În acest stadiu, informațiile se bazează pe discuții descrise de surse, iar articolul nu indică o decizie finală sau un calendar de implementare. [...]
Italia încearcă să includă un pod record la cheltuieli de apărare , într-o mișcare care arată cât de greu le este statelor europene să atingă noile ținte NATO fără să-și tensioneze și mai mult bugetele, potrivit Antena 3 . Proiectul vizează construirea unui pod peste Strâmtoarea Messina , între Sicilia și continent, pe un canal de 3,7 kilometri. Guvernul italian a aprobat definitiv investiția în august 2025, cu sprijinul premierului Giorgia Meloni , însă finalizarea rămâne condiționată de soluționarea mai multor contestații în instanță. Dacă va fi dus la capăt, ar urma să devină podul suspendat cu cea mai lungă deschidere unică din lume, conform CNN. De ce contează: infrastructura, folosită ca argument bugetar pentru apărare Meloni a susținut că podul este „esențial pentru apărarea națională”, o justificare care, în contextul actual, are și o miză financiară: Europa se confruntă cu presiuni pentru majorarea cheltuielilor militare, iar spațiul fiscal este limitat. În material este descrisă această abordare ca o încercare de a răspunde țintelor de cheltuieli promovate de președintele american Donald Trump și impuse de NATO. Noile obiective cer statelor europene să ajungă la cheltuieli pentru apărare echivalente cu 5% din PIB până în 2035, de la 2% în prezent. În paralel, multe guverne operează deja cu bugete „extrem de strânse”, după cheltuielile din pandemie și perioada dobânzilor ridicate folosite pentru combaterea inflației, ceea ce alimentează tensiunea dintre finanțarea apărării și menținerea programelor sociale. Presiunea NATO și efectele în bugete: exemplele din Europa Textul indică o diferențiere tot mai mare între statele care pot accelera cheltuielile militare și cele care se confruntă cu blocaje politice și fiscale: Germania și-a majorat cheltuielile și are „o cale clară” către ținta de 5%, sprijinită de economia sa industrială. Polonia, Lituania și Estonia au făcut progrese importante, pe fondul proximității față de Rusia. Regatul Unit a anunțat creșteri prin reduceri în alte zone bugetare, dar o parte din finanțare nu are încă surse clare. Franța a aprobat un plan de apărare de 436 de miliarde de euro, fără acoperire integrală în buget, iar un economist citat avertizează că datoria ar putea urca la 150% din PIB până în 2035 dacă țintele NATO sunt respectate. Italia a pus public sub semnul întrebării dacă poate atinge ținta. Spania s-a opus și a spus că nu va respecta noile obiective. În același timp, presiunea americană este descrisă ca în creștere: Pentagonul a anunțat în mai retragerea a 5.000 de militari din Germania, pe fondul discuțiilor despre reducerea prezenței SUA în Europa. Beneficiile economice ale cheltuielilor militare, departe de a fi garantate Materialul notează că susținătorii majorării bugetelor de apărare invocă un posibil impuls economic, dar avertizează că efectele nu sunt automate. Europa ar avea limitări structurale: fragmentarea deciziilor între state, dependența de importuri pentru echipamente militare și o pondere mai mică a cercetării și dezvoltării în bugetele de apărare (4% în medie în Europa, față de 10% în SUA). În plus, există o constrângere de capacitate: pentru a răspunde cererii militare în creștere ar fi nevoie de 200.000 de noi muncitori calificați, potrivit unei estimări citate (Institutul Milken). În acest context, podul peste Strâmtoarea Messina devine mai mult decât un proiect de infrastructură: este prezentat ca un exemplu de „încadrare” a investițiilor astfel încât să ajute la atingerea unor ținte de apărare greu de finanțat în mod tradițional, pe fondul presiunilor bugetare din Europa. [...]
CNIR mută semnarea contractelor în online, reducând birocrația în proiectele A8 , după ce a încheiat primul contract semnat exclusiv electronic pentru supervizarea unui lot din Autostrada „Unirii”, potrivit Mediafax . Miza operațională este scurtarea timpilor administrativi și simplificarea procedurilor într-un proiect de infrastructură cu derulare pe termen lung. Directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) , Gabriel Budescu, spune că semnarea electronică este „un nou pas” în transformarea digitală a instituției, după ce compania a introdus soluții digitale pentru documente interne și managementul activității. „Semnarea electronică a contractelor înseamnă mai puțină birocrație, un timp de lucru mai scurt și proceduri mai simple”, a precizat Gabriel Budescu. Contractul de supervizare: valoare și durată Contractul vizează supervizarea lucrărilor pe lotul 1C Sărățeni–Joseni al Autostrăzii „Unirii” (A8) și a fost atribuit Asocierii ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ S.R.L. – EMAY Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik Anonim Șirketi. Principalele repere din contract, conform informațiilor CNIR: Valoare: 55,1 milioane de lei Durată totală: 118 luni 54 de luni pentru etapele de proiectare și execuție 60 de luni pentru perioada de garanție Ce înseamnă supervizarea și unde este lotul 1C Potrivit CNIR, supervizorul va urmări derularea proiectării și a lucrărilor de execuție, inclusiv respectarea cerințelor tehnice, calitatea materialelor și echipamentelor și conformitatea cu prevederile contractuale. Lotul 1C Sărățeni–Joseni are 32,4 kilometri și este în etapa de proiectare . Lucrările sunt realizate de asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – Euro-Asfalt d.o.o. – TEHNOSTRADE S.R.L. – SPEDITION UMB S.R.L., un consorțiu româno-bosniac. Prin semnarea acestui contract, toate cele patru loturi dintre Sărățeni și Pipirig, care însumează 116 kilometri din secțiunea Miercurea Nirajului–Leghin a A8, au servicii de supervizare pentru contractele de proiectare și execuție. [...]
Centura Timișoara Vest a ajuns la 6% stadiu fizic la mai puțin de două luni de la ordinul de începere , cu o mobilizare de peste 300 de persoane și aproximativ 100 de utilaje, potrivit Economedia . Ritmul de început contează operațional pentru un proiect care ar trebui să închidă inelul de centură al Timișoarei și să reducă presiunea de trafic pe rețeaua urbană și pe drumurile naționale din jurul municipiului. Șeful CNAIR , Cristian Pistol, spune că pe șantier se lucrează la terasamente, structuri, relocări de utilități și descărcări arheologice. „Se lucrează acum la terasamente, structuri, relocări de utilități și descărcări arheologice. Deși Ordinul de Începere a fost emis în luna mai 2026, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns deja la 6%.” Ce se execută acum pe traseu Pentru poduri și pasaje, lucrările vizează forarea piloților, montarea armăturii și turnarea betonului, iar la terasamente se fac decopertarea stratului vegetal, scarificarea și stabilizarea terenului de fundare. În paralel, se lucrează la viitorul nod rutier cu Radiala Nouă de Vest, care va asigura legătura cu municipiul Timișoara, potrivit aceleiași surse. „Pe șantier sunt mobilizate peste 300 de persoane și aproximativ 100 de utilaje.” Date-cheie: cost, finanțare, termen Proiectul are o valoare de 1,41 miliarde lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Constructorul este compania turcă Nurol, iar supervizarea este asigurată de DRDP Timișoara. Varianta de Ocolire Timișoara Vest are aproximativ 14 km, cu două benzi pe fiecare sens, 10 poduri și pasaje și 4 noduri rutiere denivelate. Finalizarea este prevăzută în prima parte a anului 2028, conform declarațiilor citate de Economedia. De ce contează pentru rețeaua rutieră a orașului VO Timișoara Vest este prezentată ca piesa care completează practic centura municipiului: după Centura Nord (finalizată în 2009) și deschiderea Centurii Sud (în 2024), segmentul de vest ar urma să „închidă cercul” rutier din jurul Timișoarei. Garanția lucrărilor este de 120 de luni, potrivit datelor tehnice publicate. [...]
Constructorul PORR va suporta integral costurile remedierii surpării de teren de la km 66 pe A10 , iar pe durata intervențiilor traficul pe sensul Unirea–Turda va fi deviat complet pe DN1, potrivit Economedia . CNAIR spune că a fost agreată o soluție „definitivă” pentru lotul 4 al autostrăzii Sebeș–Turda, după o întâlnire tehnică din 8 iulie 2026. Calendarul intervenției și cum se circulă Planul de readucere a autostrăzii la parametri normali de siguranță este împărțit în două etape: 13 iulie – 13 august 2026 (1 lună): PORR, împreună cu DRDP Cluj , elaborează proiectul tehnic de remediere și stabilește soluțiile de execuție. August – octombrie 2026 (aprox. 2 luni): lucrările efective de consolidare în teren. Pe perioada intervențiilor, sensul Unirea – Turda este închis complet și traficul este redirecționat pe DN1 , între Nodul Rutier Unirea și Nodul Rutier Turda. Ruta ocolitoare are 19,2 km , cu aprox. 5 km mai mult decât traseul pe autostradă. Pe sensul Turda – Sebeș , circulația rămâne normală , pe autostradă. De ce a fost aleasă devierea totală pe DN1 CNAIR motivează că instabilitatea solului afectează direct calea de rulare pe sensul Unirea–Turda, iar devierea completă a fost considerată cea mai sigură variantă, pentru că: scoate traficul din zona activă în care terenul a cedat; evită concentrarea traficului greu lângă sectorul afectat, reducând riscul de agravare a surpării. Compania mai precizează că zona este monitorizată permanent și că restricțiile vor fi ridicate după finalizarea lucrărilor, când circulația va putea fi reluată în condiții de siguranță. De ce nu se circulă „față în față” pe sensul rămas deschis DRDP Cluj a publicat clarificări tehnice privind managementul traficului pe lotul 4, după surparea de la km 66+300, arătând că autostrada nu este închisă complet , ci doar pe sensul Alba Iulia – Turda (Calea 1) ; pe Turda – Alba Iulia (Calea 2) se circulă normal, pe două benzi și banda de urgență. Instituția spune că varianta de a muta temporar ambele sensuri pe calea intactă a fost respinsă din cauza unor riscuri, între care: declivitatea de 6–7% între km 65 și km 67, cu camioane care urcă cu 20–30 km/h , ceea ce ar fi generat blocaje; vizibilitate redusă din cauza unui „vârf de pantă”; sector cu istoric de accidente, clasificat ca „Punct Negru”; risc de blocaj total în caz de avarie, dacă banda de urgență ar fi fost folosită pentru circulație; expunerea ambelor sensuri la același pericol. „Între un disconfort temporar prin parcurgerea DN1 pe un singur sens de deplasare și riscul unor coliziuni frontale pe un sector clasificat ca punct negru, administratorul are obligația legală și morală de a alege siguranța.” — DRDP Cluj Pentru DN1, DRDP Cluj anunță colaborare cu Poliția Rutieră pentru monitorizare și fluidizare, precum și verificarea și optimizarea periodică a semnalizării rutelor alternative. Context: un sector cu probleme recurente În zona km 66 au apărut „zilele trecute” noi surpări, iar, potrivit informațiilor prezentate, taluzul s-a prăbușit pe peste 50 de metri , cu tot cu parapete. Restricțiile din zona km 65–66 se întind pe peste 500 de metri , iar viteza maximă admisă a fost redusă la 60 km/h . DRDP Cluj menționează că, începând din 28 mai 2026 , au existat restricții pe A10 (km 65+900 – km 66+400, Calea 1), cu circulație pe o bandă din trei. Publicația notează și episoade anterioare în aceeași zonă, inclusiv în 2023 și 2024, când au fost impuse restricții din cauza degradărilor și a surpărilor. [...]
