Știri
Știri din categoria Diverse
Proiecte mari de infrastructură rămân fără bani PNRR, iar nota de plată se mută la buget, ceea ce înseamnă finanțare mai scumpă și presiune pe taxe și împrumuturi, potrivit unei analize publicate de Libertatea. În condițiile în care finanțarea prin PNRR expiră la finalul lunii august 2026, o parte dintre proiecte sunt deja considerate pierdute, iar altele au șanse mici să fie terminate la timp.
Criza politică prelungită și funcționarea unui guvern interimar cu atribuții limitate complică deciziile necesare pentru salvarea finanțărilor, în timp ce termenul-limită se apropie. În acest context, oficiali citați de Ziare.com vorbesc despre proiecte care nu mai pot fi încadrate în calendarul PNRR.
Directorul Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea, estimează un deficit de finanțare de 10–15 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră și avertizează că o parte importantă din fondurile PNRR sunt deja pierdute. Miza, spune el, este să nu se piardă și mai multe granturi, care ar fi venit cu costuri de finanțare mult mai mici.
„Realitatea este că o parte însemnată dintre aceste fonduri sunt deja pierdute. Important este să nu pierdem și mai multe granturi, pentru că acestea beneficiază de o dobândă extrem de redusă, de doar 2% (...)”, a declarat Ciurea.
Potrivit aceleiași surse, proiectele afectate includ:
După expirarea PNRR în august 2026, continuarea șantierelor rămase neterminate devine incertă. Pentru A7, Ciurea spune că există o probabilitate de 99% ca tronsonul Bacău–Pașcani să fie finanțat fie din bugetul de stat, fie din Programul Transport, însă varianta Programului Transport este descrisă ca „extrem de dificilă”, deoarece programul nu ar mai avea capacitate financiară, iar contractele de finanțare sunt deja încheiate.
Pentru Margina–Holdea, proiectul nu mai este eligibil pentru fonduri nerambursabile și ar urma să fie terminat din bugetul național. „Marea necunoscută”, în evaluarea lui Ciurea, rămâne zona de nord a Bacăului, unde ar mai fi multe lucrări de executat: dacă transferul în Programul Transport nu va fi posibil, alternativa devine bugetul, adică împrumuturi la dobânzi mai mari, de 6% sau chiar 7–8%, potrivit declarațiilor sale.
În paralel, Ciurea indică și un deficit de aproximativ 10–15 miliarde de lei între fondurile europene disponibile (PNRR, Programul Transport sau SAFE) și necesarul real pentru autostrăzi și drumuri expres, ceea ce sugerează că presiunea pe finanțarea națională va rămâne ridicată chiar și fără pierderea integrală a banilor alocați.
Recomandate
Uniunea Europeană avertizează că escaladarea militară dintre SUA și Iran riscă să perturbe aprovizionarea cu energie , prin tensiuni în Strâmtoarea Ormuz și atacuri asupra navelor din zonă, într-un moment în care discuțiile pentru încetarea conflictului sunt deja fragile, potrivit Digi24 . Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a transmis că schimburile de focuri dintre SUA și Iran „complică și mai mult” negocierile pentru a pune capăt războiului și a catalogat drept „inacceptabile” atacurile Iranului asupra Bahrainului și Kuweitului. Declarațiile au fost relatate de agenția turcă de presă Anadolu, conform aceleiași surse. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz și fluxurile de energie Kallas a legat direct evoluțiile militare de riscul întreruperii livrărilor de energie, afirmând că atacurile recente asupra navelor din apropierea Strâmtorii Ormuz încalcă angajamentul Iranului de a redeschide această rută strategică și pot afecta reluarea aprovizionării. Ea a cerut ca libertatea de navigație să nu fie obstrucționată. Ce urmează: discuții UE–statele din Golf Pentru a gestiona riscurile din regiune, Kallas a anunțat că luni miniștrii de externe ai UE se vor întâlni cu omologii lor din Golf, cu obiectivul de a sprijini implementarea acordului și de a menține libertatea de navigație atât în Strâmtoarea Ormuz, cât și în Marea Roșie. Contextul escaladării: atacuri reciproce SUA–Iran În paralel, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a susținut că a lansat o operațiune cu rachete și drone asupra a 85 de obiective militare americane, inclusiv Portul Salman (sediul Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrain) și baza aeriană Ali Al-Salem din Kuweit. De cealaltă parte, armata americană a anunțat un nou val de lovituri asupra Iranului, vizând peste 80 de ținte, pe care Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) le-a descris drept răspuns imediat la atacurile iraniene asupra navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Iranul și SUA au ajuns la un memorandum de înțelegere pe 17 iunie, menit să pună capăt conflictului militar început la sfârșitul lunii februarie, însă schimburile recente de atacuri pun sub presiune acest cadru și cresc riscul de blocaje pe rute-cheie pentru energie și transport maritim. [...]
România urcă anul acesta cheltuielile pentru apărare și securitate la 3,7% din PIB , iar miza imediată este dacă banii se transformă efectiv în echipamente și capacități militare, nu doar în alocări bugetare, potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute de președintele Nicușor Dan înaintea Summitului NATO de la Ankara . Într-un mesaj publicat ulterior pe rețelele de socializare, șeful statului a afirmat că România „își respectă angajamentele” ca membru NATO și că „anul acesta” va atinge „un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB”. De ce contează: presiunea trece de la „cât alocăm” la „ce cumpărăm” În conferința de presă de dinaintea reuniunii, Nicușor Dan a încadrat summitul ca un moment de evaluare la un an după reuniunea de la Haga, când aliații au agreat creșterea cheltuielilor militare. Președintele a spus că aceste cheltuieli „au crescut, inclusiv în România”, dar a ridicat problema conversiei banilor în echipamente. „Întrebarea este acum în ce măsură banii ăștia se transformă în echipamente.” În același context, a indicat că în NATO sunt lansate „mai multe astfel de proiecte” menite să „dinamizeze producția de echipamente”. Achiziții comune de drone și planuri pentru industria de apărare Președintele a mai spus că România lucrează la o industrie de apărare „mai puternică” și că s-a alăturat proiectului „ NATO Drone Edge ”, descris ca o inițiativă care ar permite statelor aliate achiziții comune de drone. Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre asumarea unei „responsabilități sporite” pentru securitatea colectivă, inclusiv prin consolidarea descurajării și prevenirea incidentelor în regiunea Mării Negre, „în strânsă cooperare” cu aliații. Marea Neagră și Flancul Estic, pe agenda României la Ankara Potrivit informațiilor din articol, România urma să ceară la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea apărării pe Flancul Estic, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Președintele a mai menționat că în proiectul de declarație comună a liderilor NATO este inclusă „amenințarea rusă”, cu referire la războiul din Ucraina, și că România va insista, din nou, pe importanța Mării Negre. [...]
Decizia lui Trump de a evita noul Air Force One la întoarcere ridică semne de întrebare privind riscurile operaționale și de securitate ale aeronavei primite cadou din Qatar, într-un moment în care astfel de detalii pot deveni subiect de dispută politică și de proceduri interne în SUA, potrivit Digi24 . Călătoria în Turcia a fost primul zbor internațional al lui Donald Trump cu noul avion Air Force One, descris ca un cadou din partea Qatarului. Totuși, la conferința de presă de la finalul summitului NATO de la Ankara , Trump le-a spus jurnaliștilor că va pleca acasă cu versiunea mai veche a aeronavei, relatează Reuters . De ce contează: implicații de securitate și continuitate operațională Schimbarea de ultim moment a aeronavei folosite pentru întoarcere sugerează existența unor preocupări legate de utilizarea noului avion în misiuni sensibile, în special când este vorba despre transportul președintelui SUA și infrastructura de comunicații și protecție asociată. În material este menționat explicit contextul „posibilelor riscuri de securitate” ale noului avion prezidențial, ceea ce explică de ce decizia, deși aparent logistică, are o dimensiune operațională și de securitate. Context: summitul NATO de la Ankara și „cadoul” din Qatar Potrivit informațiilor preluate de Digi24 din Reuters, Trump a făcut anunțul la finalul summitului NATO din Ankara. Noul avion Air Force One, folosit pentru deplasarea în Turcia, este prezentat ca fiind oferit de Qatar, detaliu care poate amplifica sensibilitatea subiectului în plan intern american. Ce urmează, din informațiile disponibile în articol, rămâne neclar: nu sunt oferite detalii suplimentare despre motivul tehnic sau procedural al deciziei, dincolo de trimiterea la posibile riscuri de securitate. [...]
Drumurile expres vor fi reproiectate cu bandă de urgență, dar șoselele deja deschise rămân „blocate” de garanții potrivit Libertatea , după ce Ministerul Transporturilor a semnat ordinul de modificare a normativelor tehnice, pe fondul problemelor de siguranță generate de lipsa unei benzi de urgență reale. Decizia schimbă standardul de proiectare pentru drumurile expres: platforma va fi lărgită de la 21,5 metri la 23 de metri, ceea ce permite amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens, similară cu autostrăzile. În plus, podurile, pasajele și viaductele noi ar urma să fie redimensionate „de la zero” pentru a respecta noile cote. Ce se schimbă operațional: proiecte noi vs. drumuri deja construite Pentru șantierele care nu au început, dar sunt în faza de proiectare (exemplele date sunt Arad–Oradea și Suceava–Siret), noile reguli vor fi integrate direct în planurile constructorilor, astfel încât drumurile să fie construite din start la profilul extins. Pentru traseele afectate deja de vechiul normativ – inclusiv DEx12 Craiova–Pitești și DEx6 Brăila–Galați – soluția descrisă este un compromis: realizarea unor alveole de staționare (refugii) de 145 de metri, amplasate la intervale de 1,5–3 km, doar în zone cu vizibilitate foarte bună. De ce contează: „capcana” garanțiilor și calendarul de implementare Pe DEx12, tronsoanele deja deschise sunt în perioada de garanție a constructorului, iar intervențiile care ar presupune „spargerea” marginilor drumului ar anula garanția și ar muta riscul reparațiilor ulterioare pe bugetul public. Din acest motiv, alveolele ar urma să fie făcute abia în programe viitoare de modernizare, după expirarea termenelor contractuale. În cazul DEx6 Brăila–Galați, proiectul este prezentat ca fiind finalizat în proporție de peste 95%, iar drumul ar urma să fie deschis în configurația veche, pentru a nu amâna inaugurarea programată în această toamnă. Remedierea problemei de siguranță ar urma să vină ulterior, fie prin adaptarea parcărilor prevăzute în proiect, fie prin lucrări după deschidere. [...]
Confirmarea oficială a transferului polonez de S-200 explică o lovitură operațională majoră pentru aviația rusă , după ce Ucraina a doborât în 2024 două aeronave A-50U AWACS, considerate „de neînlocuit”, potrivit Libertatea . În primele luni din 2024, forțele ucrainene au distrus două avioane rusești A-50U (platforme de avertizare timpurie și control aerian, folosite pentru supraveghere și coordonare). Publicația notează că pierderea lor a afectat capacitățile Moscovei, aceste aeronave fiind esențiale pentru operațiunile militare ale Rusiei. De ce contează: o capacitate greu de înlocuit, pierdută printr-o soluție „veche”, modernizată Elementul nou este că, „după doi ani”, informații declasificate și o declarație a ministrului polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , confirmă rolul Poloniei în furnizarea către Ucraina a bateriilor antiaeriene S-200 (sisteme sovietice modernizate). Acestea ar fi fost „esențiale” în doborârea avioanelor A-50U. Libertatea arată că această confirmare oficială vine în contextul în care, în 2024, Polonia a refuzat să transfere sisteme moderne Patriot către Ucraina, invocând motive logistice, livrând în schimb S-200, mai vechi, dar modernizate înainte de utilizare. Ce spun sursele citate despre mecanismul doborârilor Portalul Defenseromania.ro, citat de Libertatea, relatează că declarația oficială a ministrului polonez confirmă speculațiile vehiculate încă din 2024 privind sprijinul Varșoviei cu S-200. Ivan Kyrychevsky, membru al Regimentului 413 „Reid” și expert al Defense Express, este citat explicând relevanța informației: clarifică, la nivel oficial, de unde a avut Ucraina sisteme S-200 suplimentare folosite în 2024 împotriva avioanelor A-50 (AWACS) sau a bombardierelor strategice Tu-22M3. Totodată, fostul șef al Direcției Principale de Informații din Ucraina (GUR), Kirilo Budanov, a declarat într-un interviu din aprilie 2024 că S-200 au fost folosite pentru doborârea a două A-50U și a unui bombardier strategic Tu-22M3, precizând că sistemele au fost modernizate, ceea ce le-a crescut eficiența. Context: cât de mare este pierderea pentru Rusia Înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina, Rusia dispunea de șapte avioane A-50U moderne, plus alte trei A-50 mai vechi, potrivit articolului. În acest cadru, pierderea a două A-50U în 2024 este prezentată drept o lovitură importantă pentru strategia militară a Moscovei, mai ales în condițiile în care aceste aeronave sunt considerate greu de înlocuit. [...]
„Dune: Partea a treia” intră în linie dreaptă pentru lansarea din 18 decembrie , iar al doilea trailer publicat de Denis Villeneuve ridică miza finalului de trilogie și consolidează campania de promovare a unuia dintre cele mai mari titluri SF ale anului, potrivit Gizmodo . Filmul, descris drept concluzia saga „Dune” în regia lui Villeneuve, îi readuce în prim-plan pe Timothée Chalamet (Paul Atreides) și Zendaya (Chani), alături de Florence Pugh (Prințesa Irulan). Acțiunea are loc la 17 ani după momentul în care Paul îl învinge pe Împărat și devine conducătorul galaxiei, iar trailerul îl arată prins între relația cu Chani și căsnicia cu Irulan, pe fondul presiunilor politice și personale. O poveste mai „cerebrală”, cu amenințări interne și externe „Dune: Part Three” este bazat pe al doilea roman din serie al lui Frank Herbert, „Dune Messiah”, notează publicația. Spre deosebire de primele două filme (adaptarea primului volum, împărțită în două părți), continuarea ar urma să meargă într-o direcție mai introspectivă: Paul se confruntă cu viața de familie (inclusiv apariția a doi copii) și cu „diverse amenințări” la adresa supremației sale. Un element-cheie introdus este Hayt, descris ca un fel de clonă a lui Duncan Idaho, mentorul și prietenul din copilărie al lui Paul, ceea ce ridică întrebarea dacă poate fi de încredere. Distribuție extinsă și un nou adversar Trailerul confirmă revenirea unor actori din filmele anterioare: Javier Bardem Rebecca Ferguson Charlotte Rampling Anya Taylor-Joy revine după o apariție scurtă anterioară, în rolul surorii lui Paul, iar Robert Pattinson se alătură distribuției ca unul dintre cei care încearcă să-l înlăture pe Paul de la putere. Gizmodo mai scrie că vor urma materiale suplimentare despre film și amintește că producția ajunge în cinematografe pe 18 decembrie, dată la care este programată și lansarea „Avengers: Doomsday”, în contextul comparației dintre cele două francize. [...]
