Știri
Știri din categoria Infrastructură
Riscul de întrerupere a traficului pe DN10 crește, după ce o bandă a fost afectată de surpare la Siriu (Buzău), iar autoritățile cer intervenție de consolidare „acum”, potrivit HotNews, care citează avertismentul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău.
Porțiunea vizată este în localitatea Siriu, unde au apărut fisuri „masive”, iar terenul s-a surpat, afectând una dintre benzile de circulație. DRDP Buzău a publicat imagini cu zona afectată pe Facebook.
Instituția invocă o expertiză tehnică oficială pentru sectorul km 76+795 – 76+895 (UAT Siriu), care indică faptul că intervenția este „absolut obligatorie” pentru a preveni o degradare majoră a drumului.
Conform DRDP Buzău, forajele și testele geotehnice au identificat infiltrații masive de apă direct sub platforma drumului, până la o adâncime critică de 2,60 metri, pe fondul ploilor torențiale din ultima perioadă. Aceste infiltrații ar fi afectat substructura rutieră, iar testele au indicat parametri slabi ai stratului argilos de sub drum, ceea ce a dus la tasarea carosabilului.
DRDP Buzău susține că o simplă asfaltare la suprafață ar fi doar o soluție temporară și riscantă, în condițiile în care apa destabilizează straturile de pământ de sub asfalt. Soluția indicată de instituție este o consolidare „profundă și corectă” a întregii structuri rutiere, pentru stabilitate pe termen lung.
HotNews nu oferă detalii despre un calendar al lucrărilor sau despre eventuale restricții de trafic ce ar urma să fie impuse.
Recomandate
România nu pierde finanțarea europeană prin SAFE pentru loturile restante din A7 și A8 , deși termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor a fost depășit, pentru că proiectele sunt încadrate ca transfrontaliere, potrivit Adevărul . Interpretarea Ministerului Transporturilor este că, în acest caz, regulamentul permite semnarea contractelor și după 31 mai. Întârzierea vizează trei dintre cele nouă loturi finanțate prin SAFE, pentru care contractele nu sunt încă semnate, pe fondul contestațiilor și al unor condiții administrative suplimentare. Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat că segmentele incluse de România în SAFE au extensii în Republica Moldova și Ucraina, ceea ce le plasează în categoria achizițiilor comune/proiectelor realizate în parteneriat între state, tratate diferit de Comisia Europeană. De ce nu se aplică „strict” termenul de 31 mai Regulamentul SAFE prevede, „în principiu”, încheierea contractelor până la 31 mai; altfel, statele membre ar trebui să recurgă la achiziții comune la nivel european. În cazul loturilor A7 și A8 prinse de România în SAFE, Ministerul Transporturilor susține că statutul transfrontalier (cu porțiuni de autostradă în Republica Moldova și un segment de drum modernizat în Ucraina, „la pachet” cu proiectul din România) face posibilă semnarea contractelor și după termen. „Sectoarele [...] sunt considerate de Comisie o achiziție comună, un proiect realizat în parteneriat de mai multe state. Iar pe regulamentul SAFE, asta se încadrează la posibilitatea de a semna contracte și după 31 mai”, a declarat Horațiu Cosma. Ce loturi sunt încă blocate și ce urmează Pe A8, două loturi sunt în contestații: Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) , câștigat de Danlin XXL, contestat de Strabag și Makyiol; Iași – Ungheni (15,5 km) , atribuit asocierii Itinera SPA (lider) – ICM S.P.A. – Saipem S.P.A., contestat de Concelex și Construcții Erbașu. Pe A7, lotul Bălcăuți – Siret (12,7 km) urmează să fie contractat de CNAIR cu asocierea FAR Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans, după ce CNSC a respins contestațiile MIS Grup și Concelex, însă semnarea depinde și de finalizarea unui acord cu Ucraina pentru componenta transfrontalieră din zona Siret, potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor. În privința calendarului, Horațiu Cosma a indicat că sunt așteptate deciziile CNSC pentru loturile Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni , iar după acestea contractele ar urma să fie semnate „imediat”. Prioritizarea devine critică, pentru că SAFE nu acoperă tot necesarul Un element important pentru implementare este că finanțarea prin SAFE nu acoperă integral necesarul pentru cele nouă loturi. În acest context, președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze segmentele cu impact economic și de trafic mai mare, în special legătura Iașiului la A7 prin tronsonul Pașcani – Lețcani . „Cea mai importantă bucată din A8 este legarea Iașiului de A7 prin tronsonul Pașcani–Lețcani. Este, de departe, segmentul cu cel mai mare impact economic și de trafic”, a spus Ionuț Ciurea. [...]
UMB a început asfaltarea pe lotul Mircești–Pașcani, iar ținta CNAIR este un coridor rutier continuu de 397 km între București și Pașcani până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă termenele sunt respectate, legătura rutieră rapidă ar reduce semnificativ timpii de deplasare pe axa București–Moldova și ar schimba fluxurile de transport pe una dintre cele mai aglomerate direcții din țară. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că antreprenorul român UMB Spedition a început așternerea stratului de bază pe primii 11 kilometri din lotul 3 al A7 (Mircești–Pașcani), care are în total 28,09 km. În paralel, pe șantier se lucrează la terasamente, structuri, relocări de rețele de apă potabilă și montarea elementelor ITS (sisteme inteligente de transport, folosite pentru managementul traficului și siguranță). Ce se construiește și cât costă Lotul 3 Mircești–Pașcani este finanțat prin PNRR, iar valoarea contractului este de 1,76 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor transmise de șeful CNAIR. Antreprenorul „s-a angajat” să deschidă circulația pe întreg lotul (28,09 km) până la finalul anului 2026, potrivit aceleiași surse. 397 km de drum rapid București–Pașcani: din ce se compune traseul Obiectivul indicat de CNAIR pentru 2026 este ca șoferii să poată circula pe 397 km de autostradă și drum de ocolire între București și Pașcani, astfel: A3 (București–Ploiești): 62 km A7 (Ploiești–Pașcani): 319 km Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: 16 km Totalul cumulat menționat este de 397 km. Ce urmează și care este limita informației Calendarul rămâne condiționat de respectarea angajamentului de deschidere „până la finalul anului 2026”, formulare care indică o țintă, nu o certitudine. Digi24 relatează începutul asfaltării pe lotul Mircești–Pașcani ca etapă de execuție, dar nu oferă în acest material un grafic de punere în trafic pe segmente sau date despre eventuale riscuri de întârziere. [...]
Lotul Chiribiș–Biharia (A3) a trecut de 50% execuție, un prag care apropie legarea continuă a Autostrăzii Transilvania spre granița cu Ungaria , pe un coridor de circa 74 km între Nușfalău și Borș, potrivit Economedia , care citează datele Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) . Lucrările pe lotul 3C2 Chiribiș–Biharia (28,5 km) au ajuns la finalul lunii mai la un stadiu fizic de 51%, în creștere cu 9 puncte procentuale față de raportarea anterioară. Constructorul este asocierea Precon Transilvania – Citadina 98, cu o mobilizare de aproximativ 600 de persoane și peste 400 de utilaje și echipamente. De ce contează: continuitate pe A3 în vest, până la frontieră Finalizarea acestui lot este descrisă ca esențială pentru conectarea continuă a Autostrăzii Transilvania în vestul țării. Închiderea tronsonului ar permite circulația neîntreruptă pe autostradă de la Nușfalău (județul Sălaj) până la Borș, la frontiera cu Ungaria, pe aproximativ 74 de kilometri. Ce s-a executat până acum pe șantier Conform datelor prezentate, pe lot au fost realizate mai multe etape tehnice, între care: balast stabilizat așternut pe circa 10 kilometri; montarea grinzilor finalizată la 16 din cele 18 poduri; placa de suprabetonare realizată pe 9 structuri; primul strat de asfalt așternut pe aproximativ 2,5 kilometri de autostradă; la relocarea DN 19E, lucrări executate pe circa 4 kilometri din totalul de 5,5 kilometri. Constructorul estimează o accelerare a ritmului de lucru din 15 iunie, cu o producție de aproximativ 3.000 de tone de mixtură asfaltică pe zi. Calendar și finanțare: 2026 rămâne o țintă discutată În spațiul public au circulat estimări privind o posibilă inaugurare în 2026. Asociația Pro Infrastructură a transmis la începutul lunii aprilie că, la nivelul actual de mobilizare, există șanse ca lotul să fie finalizat în 2026, însă acestea sunt considerate limitate. Separat, reprezentanți ai autorităților au indicat tot 2026 ca an în care circulația în zona de nord-vest ar putea include mai multe tronsoane din Autostrada Transilvania, inclusiv Chiribiș–Biharia. Contractul de proiectare și execuție are o valoare de 785 milioane de lei și este finanțat din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027 . Pentru detaliile tehnice publicate de CNIR, instituția are o informare dedicată pe site-ul său, CNIR . [...]
Închiderea temporară a unor spații de servicii pe A7 reduce opțiunile de oprire pe tronsonul Buzău–București , într-un context în care infrastructura de suport pentru șoferi este încă limitată pe această autostradă, potrivit Antena 3 . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică, vor fi închise temporar spațiile de servicii situate la km 28+400, Calea 2, pe Autostrada A7 (Buzău–București). „Din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică, spațiile de servicii situate la km 28+400, Calea 2, pe Autostrada A7 (Buzău – București) vor fi închise temporar. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere.” Ce înseamnă operațional pentru șoferi Măsura afectează direct posibilitatea de a opri pentru servicii de bază pe A7, Antena 3 notând că autostrada „încă nu le pune la dispoziție șoferilor suficiente spații de servicii”, iar închiderea celor de la km 28+400 restrânge și mai mult alternativele pe traseu. Ce urmează În materialul citat nu este precizat un termen de redeschidere. Într-o relatare separată, Adevărul menționează că autoritățile nu au anunțat deocamdată un calendar pentru reluarea activității, redeschiderea urmând să aibă loc după remedierea problemei tehnice. Context: probleme recente pe șantierele A7 Separat de închiderea spațiilor de servicii, CNAIR a comunicat anterior că mai multe șantiere de pe Autostrada A7 au fost inundate după vijelii și ploi abundente, fiind afectate sectoare între Focșani și Pașcani, unde activitatea nu se poate desfășura „în ritm normal”, conform aceleiași surse. [...]
Primăria Capitalei începe golirea Lacului Herăstrău de marți, 2 iunie, pentru lucrări de consolidare a malurilor, pe fondul unui risc de prăbușire – un șantier care poate afecta temporar operarea și utilizarea uneia dintre cele mai frecventate zone de agrement din București, potrivit Antena 3 . Primăria Municipiului București (PMB) spune că procesul de scădere a nivelului apei începe marți și va dura până pe 8 iunie, moment în care utilajele ar urma să intre „în cuvă” (zona lacului rămasă fără apă) pentru intervenții. În paralel, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București va reloca rațele pe Lacul Floreasca, iar peștii ar urma să ajungă „în următorul lac”, pe măsură ce apa se scurge, conform mesajului publicat de PMB pe Facebook și citat de publicație. De ce contează: intervenție de siguranță, cu impact operațional în parc Miza anunțată de PMB este punerea în siguranță a malurilor, instituția avertizând că „e periculos în zonă și există risc de prăbușire”, iar „malurile deja sunt surpate”. Primarul general Ciprian Ciucu a precizat că lucrările includ golirea lacului, curățarea cuvei – descrisă ca fiind „murdară și colmatată” (încărcată cu depuneri) – și execuția lucrărilor de sprijinire și consolidare a malurilor. „Lucrările presupun golirea lacului, curăţarea cuvei lacului, care este murdară şi colmatată, şi execuţia lucrărilor de sprijinire şi consolidare a malurilor. Facem lucrări care să reziste 100 de ani.” Context: infrastructură uzată, criticată de ani În material se arată că Parcul Herăstrău, cel mai mare parc din București, nu a trecut printr-o reamenajare de ansamblu de mai multe decenii, iar starea infrastructurii – de la malurile lacului la alei și mobilier urban – a fost criticată constant de bucureșteni. Publicația nu menționează costul lucrărilor, calendarul complet al șantierului după 8 iunie sau eventuale restricții punctuale de acces în parc; aceste detalii nu apar în informațiile citate. [...]
Centura Timișoara Vest intră în execuție efectivă, cu lucrări deja deschise la structuri-cheie, ceea ce mută proiectul din zona de promisiuni în cea de șantier și devine relevant pentru calendarul de închidere a inelului de ocolire al orașului , potrivit Economedia . Constructorul lucrează în această etapă la terasamente, stabilizarea terenului și relocarea rețelelor de telecomunicații. Conform Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, se execută decaparea stratului vegetal, umpluturi și stabilizarea terenului de fundare, în paralel cu mutarea rețelelor de telecomunicații de pe traseu. Un semnal operațional important este că au început lucrări specifice la trei dintre cele zece structuri (poduri, pasaje și podețe) prevăzute pe traseu. În același timp, proiectul depinde și de componenta de arheologie preventivă: cercetările realizate de specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare continuă, iar patru situri arheologice au fost deja închise, permițând avansarea lucrărilor în zonele respective. Ce include proiectul și unde se construiește Varianta de Ocolire Timișoara Vest are 13,9 km și este proiectată la profil de 4 benzi (2 pe sens). Pe traseu sunt prevăzute: 4 noduri rutiere; 10 poduri și pasaje; 2 parcări. Traseul traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Structurile cu complexitate ridicată și nodurile rutiere Potrivit DRDP Timișoara, dintre cele 10 „lucrări de artă” (structuri), trei sunt de complexitate tehnică ridicată: pasaj peste DN 59A (Timișoara–Jimbolia) + pasaj peste CFR 100, lungime 750 m; pasaj peste DN 6 și CFR 133, lungime 450 m; pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol, lungime 450 m. Nodurile rutiere planificate sunt la intersecțiile cu DN 69 (și VTM Nord), DN 6, DN 59A și Radiala Nouă de Vest. Finanțare, valoare și termen Investiția este finanțată din Fonduri Europene Nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, iar perioada de garanție a lucrărilor este de 120 de luni. Proiectul a primit Autorizație de Construire în luna martie, iar liderul PSD Sorin Grindeanu a indicat atunci un termen de finalizare de 24 de luni și o valoare de 1,41 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor citate de Economedia . Autorizația a fost publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor. În context, inelul de centură al Timișoarei este aproape complet: după Centura Nord (finalizată în 2009) și deschiderea Centurii Sud (în 2024), Centura Vest ar urma să închidă practic cercul rutier din jurul orașului. [...]
