Știri
Știri din categoria Infrastructură
Lucrările de electrificare au început pe linia Dărmănești–Vicșani–Frontieră, un tronson de 30,313 km care întărește legătura feroviară România–Ucraina și este finanțat inclusiv din fonduri europene, potrivit Economica. Pe teren, lucrările sunt deja vizibile în halta de mișcare Milișăuți (linia 4), unde se execută fundații și se montează primii stâlpi metalici ai viitoarei instalații de electrificare.
Proiectul vizează electrificarea între cap Y Dărmănești (km 458+179) și cap Y Vicșani (km 488+492), pe o lungime totală de 30,313 km. Din perspectiva operațională, electrificarea este prezentată ca parte a transformării infrastructurii feroviare de pe traseul Dărmănești–Vicșani, cu efecte așteptate asupra capacității și interoperabilității transportului feroviar pe această rută.
Conform CFR Infrastructură Iași, proiectarea a început în septembrie 2025, iar contractul are o durată totală de 26 de luni, împărțită astfel:
Un reper de reglementare menționat în documentație este Autorizația de Construire emisă la începutul lunii aprilie 2026 de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Lucrările prevăzute în Lotul 1 includ:
Antreprenorul este asocierea RailEC – Alstom Transport S.A. (lider) și A&S Turism Construct S.R.L. Valoarea contractului este de 117,03 milioane lei, fără TVA.
Finanțarea europeană este asigurată prin CEF Transport 2021–2027, în cadrul proiectului România–Ucraina „EU-Ukraine Solidarity Lanes”, completată de fonduri de la bugetul de stat și surse proprii CFR SA.
Investiția este legată de frontiera Vicșani–Vadu Siret și este încadrată în rețeaua TEN-T Core, cu rol în traficul feroviar internațional de marfă și călători. În același pachet de Etapa I, CFR SA a semnat în iulie 2026 și contractul pentru reabilitarea podului feroviar de la km 0+522 din stația Dornești.
Imaginile cu stadiul din teren au fost publicate de CFR Infrastructură Iași pe Facebook.
Recomandate
Banca Transilvania acordă Transgaz o finanțare de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), cea mai mare finanțare bilaterală a băncii în sectorul energiei, cu miză directă în accelerarea investițiilor în infrastructura națională de transport al gazelor naturale, potrivit Banca Transilvania . Finanțarea este destinată dezvoltării și modernizării rețelei de transport gaze, într-un moment în care securitatea energetică, interconectarea regională și reziliența infrastructurii sunt prezentate ca priorități strategice pentru România și Europa. Ce acoperă investițiile: modernizare, interconectări și integrarea gazelor din Marea Neagră Transgaz, operatorul Sistemului Național de Transport (SNT) al gazelor naturale, are în Planul de Dezvoltare 2026–2035 proiecte de investiții strategice susținute de Guvernul României. Conform informațiilor din comunicat, acestea vizează: dezvoltări și modernizări ale SNT; interconectări regionale; integrarea gazelor naturale din Marea Neagră în sistemul energetic național; racordarea la SNT a unor localități din România; diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare și reconfigurarea fluxurilor energetice, cu efect asupra securității aprovizionării în România, regiune și Uniunea Europeană. De ce contează: finanțare „la costuri competitive” pentru programul investițional Banca Transilvania descrie tranzacția ca sprijin pentru una dintre investițiile importante în infrastructura energetică, iar directorul general Ömer Tetik leagă finanțarea de capacitatea României de a atrage investiții și de consolidarea rolului regional. Din perspectiva Transgaz, directorul general Ion Sterian spune că finanțarea de 300 de milioane de euro este parte dintr-un „mix de finanțare competitiv” și o numește un parteneriat strategic, asociat tranziției către un sistem energetic adaptat noilor tehnologii și obiectivelor de decarbonizare. „Infrastructura de transport gaze naturale este coloana vertebrală a sistemului energetic național iar dezvoltarea accelerată a acesteia, prin investiții, este esențială pentru consolidarea rolului strategic al României pe plan regional și european.” Context de piață: ambele companii sunt în BET Banca Transilvania (BVB: TLV) și Transgaz (BVB: TGN) sunt incluse în BET, principalul indice al Bursei de Valori București, care reunește cele mai reprezentative companii listate din România, potrivit comunicatului. [...]
Deschiderea celor 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului ridică rețeaua națională la 1.430 km și mută presiunea pe livrările din 2026 , într-un an în care autoritățile vorbesc despre încă cel puțin 200 km de drumuri de mare viteză, potrivit Economedia . Tronsonul a fost dat în circulație marți, la ora 16.00, și este prima inaugurare de autostradă din 2026. Odată cu acest sector, pe Autostrada Transilvania (A3) se poate circula acum pe 144 km, a declarat directorul general al CNAIR , Cristian Pistol. „Odată cu darea în circulație a acestui sector de 12 kilometri, vom putea circula pe Autostrada Transilvaniei pe 144 de kilometri. La nivel național, rețeaua de drumuri de mare viteză a crescut de la 1.418 kilometri la 1.430 kilometri” Tot Pistol a indicat o țintă de livrare pentru 2026 la nivel de rețea: „Perspectivele pentru anul acesta sunt de deschidere a cel puțin 200 de kilometri de drumuri de mare viteză” Impact local și finanțare: trafic greu mai puțin, proiect plătit din Programul Transport Noul tronson dintre Zimbor și Poarta Sălajului este prezentat ca o măsură cu efect direct în județul Sălaj: ar urma să contribuie la decongestionarea traficului greu și la reducerea timpilor de călătorie. Contractul pentru construcția celor 12,24 km a avut o valoare de 836,899 milioane de lei, fără TVA , și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Ce urmează pe A3 în 2026: încă 56,41 km estimați de CNAIR CNAIR estimează că în 2026 vor mai fi dați în circulație 56,41 km din Autostrada Transilvania, pe secțiunile: Nădășelu – Mihăești Mihăești – Zimbor Suplacu de Barcău – Chiribiș La inaugurare, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a spus că A3 a fost mult timp asociată cu întârzieri și blocaje și a susținut că „lucrurile s-au schimbat”, indicând că în acest an ar urma să se deschidă și kilometrii de la Zimbor spre Nădășelu. Întârzieri și „lecții” de execuție: cronologia indicată de Pro Infrastructură Asociația Pro Infrastructură (API) atrage atenția că tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului are o istorie de întârzieri: contractul a fost semnat cu UMB la 1 iulie 2020, iar pentru secțiunea vecină Nădășelu–Zimbor la 28 decembrie 2020. Ambele aveau termene inițiale de 12 luni proiectare și 24 de luni execuție, cu ordine de începere emise în 2021. Potrivit API, raportat la termenele inițiale, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2023, respectiv cel mai târziu în august 2024 dacă sunt luate în calcul disputele tehnice. Asociația indică drept cauze atât responsabilitatea antreprenorului pentru o parte din întârzieri, cât și probleme tehnice majore pe traseu și întârzieri/indecizii administrative din partea CNAIR. În același timp, API vede o posibilă accelerare pe tronsoanele vecine: estimează că antreprenorul turc Ozaltin ar putea finaliza devierile de la Topa Mică și Nădășelu spre sfârșitul toamnei, cel târziu în decembrie, cu câteva luni înainte de termenul contractual. În acest scenariu, s-ar putea circula pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, pe o distanță totală de peste 155 km. Următoarea inaugurare majoră: A7 Adjud Nord – Bacău Sud După cei 12,24 km deschiși pe A3, următoarea inaugurare importantă așteptată în rețea este pe Autostrada Moldovei A7: la finalul lunii august este estimată deschiderea a aproximativ 47 km între Adjud Nord și Bacău Sud. [...]
Finalizarea în 2026 a două viaducte de pe A3 ar debloca circulația continuă pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , un câștig operațional major pentru transportul rutier din Transilvania, potrivit Economedia . Directorul CNAIR , Cristian Pistol, spune că obiectivul este ca lucrările să fie încheiate „anul acesta”, pentru a permite deschiderea circulației pe secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Cristian Pistol afirmă că a discutat pe șantier cu reprezentanții asocierii de constructori turci și români Ozaltin–Ilgaz–Visio Construct și a cerut finalizarea celor două viaducte, considerate „extrem de importante” pentru punerea în trafic a tronsonului Nădășelu – Poarta Sălajului (42,84 km). De ce contează: 155 km de autostradă fără întreruperi Miza este conectarea continuă a unui segment lung de autostradă: odată terminate viaductele, se va putea circula fără întreruperi pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , conform precizărilor șefului CNAIR. Contextul imediat este inaugurarea, marți, a sectorului Zimbor – Poarta Sălajului , care adaugă 12,24 km de autostradă, cu deschiderea circulației de la ora 16.00 . Stadiul lucrărilor la viaducte Pe cele două structuri, lucrările sunt în faze diferite: Viaductul Topa Mică (2 km): montarea grinzilor este finalizată; se lucrează la placa de suprabetonare . Viaductul Nădășelu (1,2 km): mai sunt de montat 48 de grinzi dintr-un total de 192 . Aici se folosește și metoda consolei dublu echilibrate (tehnică ce permite deschideri mari și execuție fără cofraje sau piloni provizorii), rar utilizată în România. După montarea grinzilor și realizarea plăcilor de suprabetonare, constructorii mai au de executat: hidroizolație; structură rutieră; montare parapet de protecție; montare sisteme ITS și de semnalizare (ITS = sisteme inteligente de transport, pentru management și informare); marcaje rutiere; lucrări de mediu; amenajare peisagistică. Resurse, progres și finanțare Pe șantier sunt mobilizați 356 de muncitori și 239 de utilaje , iar stadiul fizic al proiectului a ajuns la 76,30% , potrivit datelor prezentate. Contractul are o valoare de 995 de milioane de lei (fără TVA) , iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Pentru calendar, CNAIR indică drept țintă finalizarea „anul acesta”, fără a oferi o dată exactă de deschidere a circulației pe întregul segment condiționat de cele două viaducte. [...]
Centura Timișoara Vest a ajuns la 13% execuție după trei luni, un ritm care contează direct pentru calendarul închiderii inelului de ocolire și pentru utilizarea finanțării europene din Programul Transport 2021–2027 , potrivit Economedia , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara. Proiectul „Varianta de Ocolire Timișoara Vest”, ultimul sector necesar pentru completarea centurii municipiului, are aproximativ 14 kilometri și prevede un drum cu două benzi pe fiecare sens, plus patru noduri rutiere denivelate. Valoarea contractului este de 1,41 miliarde lei (fără TVA), iar garanția lucrărilor este de 120 de luni. Ce se execută acum pe șantier și unde sunt riscurile tehnice Lucrările se derulează pe mai multe fronturi, cu accent pe intervenții care pot influența ritmul de execuție: îmbunătățirea terenului de fundare. Constructorul folosește, între altele, piloți de îndesare și saltele de balast cu geotextil și geogrile (materiale pentru stabilizarea și armarea terenului). Pe componentele principale, DRDP Timișoara indică: terasamente : umpluturi și stabilizarea terenului; podețe : armare, cofrare, hidroizolații și montarea elementelor prefabricate; poduri și pasaje : au fost executați peste 500 de piloți din peste 1.000 prevăzuți în proiect. Lucrări arheologice în paralel cu execuția În zonele stabilite pentru cercetare, specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare fac lucrări de descărcare arheologică, în paralel cu șantierul, pe suprafețele și în etapele prevăzute în proiect. Astfel de intervenții pot influența organizarea lucrărilor, prin condiționări de etapizare și acces pe anumite porțiuni. Elemente-cheie ale proiectului: traseu, lucrări de artă, noduri Traseul traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român. În proiect sunt prevăzute 10 lucrări de artă , dintre care 3 cu complexitate tehnică ridicată, conform DRDP Timișoara: pasaj peste DN 59A (Timișoara–Jimbolia) + pasaj peste CFR 100, 750 m ; pasaj peste DN 6 și CFR 133, 450 m ; pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol, 450 m . Sunt planificate 4 noduri rutiere : la intersecția cu DN 69 (Timișoara–Arad) și VTM Nord; la intersecția cu DN 6 (Timișoara–Cenad); la intersecția cu DN 59A (Timișoara–Săcălaz); la intersecția cu Radiala Nouă de Vest. Constructorul este compania turcă Nurol İnşaat , iar DRDP Timișoara supervizează contractul derulat de CNAIR. În context, inelul de centură al Timișoarei este aproape complet: după Centura Nord (finalizată în 2009) și Centura Sud (deschisă în 2024), Centura Vest ar urma să închidă cercul rutier din jurul orașului. [...]
Finalizarea scufundării ultimelor două barje ar trebui să stabilizeze nivelul Dunării la Cernavodă începând de duminică seară , un efect operațional așteptat pentru protejarea alimentării cu apă în zona centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat sâmbătă seară că operațiunea de scufundare a ultimelor două barje, menită să limiteze scăderea nivelului apei în zona Centralei de la Cernavodă, s-a încheiat după aproximativ 7 ore (12:30–19:22), conform News.ro. „Operaţiunea s-a finalizat cu succes. A durat aproximativ 7 ore (12.30-19.22). Efectele operaţiunii se vor resimţi cel mai devreme mâine seara și în cursul zilei de luni”, a precizat ANAR. Cum a fost făcută intervenția și ce urmărește Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a spus că procedura s-a desfășurat în condiții de siguranță și că a fost respectat amplasamentul stabilit de Apele Române. Pentru operațiune au fost folosite patru împingătoare de mare putere, sprijinite de ambarcațiunile Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). Intervenția a presupus amplasarea a patru barje astfel încât să creeze două „praguri” artificiale în Dunăre, cu rolul de a redirecționa o parte din debit către Dunărea Veche și de a limita scăderea nivelului apei în zona centralei: două barje la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; alte două barje în amonte, poziționate oblic față de direcția curentului. Când sunt așteptate primele efecte Conform ANAR, efectele ar urma să fie vizibile cel mai devreme duminică seară și în cursul zilei de luni, fără ca materialul citat să ofere, deocamdată, o estimare cantitativă a modificării nivelului apei. [...]
O parcare de pe Autostrada Transilvania va include o pistă de urgență de circa 3 km pentru aeronave , amenajată pe tronsonul Suplacu de Barcău–Chiribiș, un sector cu istoric complicat încă din perioada contractului Bechtel, potrivit Profit . Facilitatea este prevăzută în proiect și este construită în paralel cu lucrările la autostradă, cu miză operațională: o zonă dedicată pentru aterizări în situații excepționale. Declarația privind amenajarea pistei aparține lui Beniamin Rus, proprietarul Selina, citat de bihon.ro: „Acum amenajăm parcarea unde, în regim de urgență, pot fi parcate avioane. Avem o pistă de aproximativ trei kilometri unde pot ateriza aeronave în situații de urgență.” Stadiul lucrărilor pe Suplacu de Barcău–Chiribiș și ce se execută acum Sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș, de peste 26 km, a depășit pragul de 80% stadiu fizic, iar pe aproximativ 15 km a fost așternut deja stratul final de uzură, inclusiv pe viaductul de la Suplacu de Barcău (1,8 km), peste lacul de acumulare cu același nume. Conform datelor din teren prezentate în material, lucrările sunt avansate la: poduri (aprox. 90%), terasamente (peste 95%), asfalt (aprox. 70%), parapete (aprox. 40%). Constructorul își concentrează eforturile în zona Suplacu de Barcău, unde sunt în lucru ultimele două poduri peste autostradă, un debleu săpat în fostul câmp de sonde Petrom și finalizarea unor umpluturi și ziduri de sprijin către limita cu județul Sălaj. La celălalt capăt al lotului, avansează nodul rutier Chiribiș, parcările de scurtă durată și Centrul de Întreținere și Monitorizare aferent sectorului. Impact: continuitate pe A3 până la frontieră și calendarul de deschidere Finalizarea lotului din județul Bihor ar urma să permită circulația fără întrerupere pe Autostrada Transilvania de la Nușfalău (județul Sălaj) până la Borș, la frontiera cu Ungaria, pe 74 km. În material se arată că cei 26,35 km ai secțiunii sunt programați pentru finalizare în 2026, iar autoritățile transmit că, dacă se menține ritmul de lucru, deschiderea circulației ar putea avea loc tot în 2026. Totodată, este menționat că acest lucru ar permite circulația pe 170 km din Autostrada Transilvania. Contract, finanțare și supervizare Pentru proiectare și execuție, contractul este de 884,12 milioane lei (fără TVA), finanțat prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Antreprenorul indicat este Construcții Erbașu SA , cu o durată contractuală de 24 de luni (6 luni proiectare, 18 luni execuție), cu începerea proiectării la 15.03.2024 și a lucrărilor la 20.01.2025. Separat, la începutul anului, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat contractul de supervizare pentru lotul 3C2 Chiribiș–Biharia cu asocierea Ventra Project Management (lider) – Utiber Kozuti Beruhazo Kft, în valoare de 14,9 milioane lei, finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027. Subsecțiunea 3C2 Chiribiș–Biharia are 28,5 km. În context, Profit notează și că tronsonul adiacent Nușfalău–Suplacu de Barcău (13,5 km) a fost deschis la final de septembrie 2023, iar segmentul de la Biharia la graniță este deschis din 2020, în timp ce lucrările pe Chiribiș–Biharia sunt „proaspăt începute”. [...]
