Știri
Știri din categoria Imobiliare
Vânzările de imobile au scăzut puternic în ianuarie 2026, după un final de 2025 deja slab, potrivit Profit.ro, care citează datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). La nivel național, în prima lună din 2026 au fost tranzacționate 24.598 de imobile, cu 31.605 mai puține decât în decembrie.
Scăderea este vizibilă și în comparație cu ianuarie 2025: numărul caselor, terenurilor și apartamentelor vândute a fost mai mic cu 6.236 față de aceeași lună a anului trecut. Datele indică o intrare în 2026 cu un ritm redus al tranzacțiilor, într-un context în care piața rezidențială a arătat semne de răcire încă din a doua parte a anului trecut.
Distribuția tranzacțiilor arată o concentrare în marile piețe, cu Bucureștiul pe primul loc. Cele mai multe vânzări de imobile au fost raportate în:
La polul opus, cele mai puține imobile vândute au fost în Teleorman (41), Călărași (121) și Sălaj (169). La nivelul reședințelor de județ, Brașovul conduce (696 tranzacții), urmat de Constanța (365) și Suceava (360), în timp ce Alexandria (3), Miercurea-Ciuc (10) și Giurgiu (19) au avut cele mai mici volume.
Un indicator relevant pentru dinamica finanțării, numărul ipotecilor, a scăzut la rândul său. În ianuarie 2026 au fost înregistrate 14.830 de ipoteci la nivel național, cu 5.855 mai puține față de ianuarie 2025. Cele mai multe operațiuni au fost în București (2.564), Ilfov (1.336) și Timiș (823), iar cele mai puține în Harghita (27), Teleorman (39) și Gorj (46). Separat, la terenuri agricole, cele mai multe vânzări au fost în Buzău (436), Dolj (312) și Tulcea (275).
Contextul de piață sugerează că ianuarie vine după un 2025 cu tendință de scădere. Profit.ro menționează o analiză SVN Romania, potrivit căreia trimestrul al patrulea din 2025 a fost cel mai slab final de an pentru vânzările de locuințe din București și Ilfov din ultimii nouă ani și, totodată, cel mai slab trimestru patru la nivel național din 2019 încoace. Pe întreg anul 2025, în România au fost tranzacționate peste 159.500 de case și apartamente, în scădere cu 5,3% față de 2024, iar în București și Ilfov au fost vândute peste 55.000 de unități rezidențiale, cu 8,5% mai puțin decât în 2024.
Recomandate
Hala Ford din București se redeschide ca un complex modern cu restaurante și spații comerciale , potrivit B365 , după un amplu proces de restaurare care transformă clădirea istorică într-unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din Capitală. Noua destinație, denumită One Gallery, va include peste 50 de restaurante, un food hall – primul de acest tip din București – dar și magazine, spații de birouri, zone de wellness și o sală multifuncțională pentru evenimente culturale. Proiectul, dezvoltat de One United Properties, depășește 100 de milioane de euro și readuce în circuit un simbol al industriei interbelice. Clădirea, situată în zona Floreasca, a fost consolidată și restaurată cu materiale similare celor originale, după ce fusese încadrată în clasa a doua de risc seismic și risca degradarea. În același timp, au fost construite două niveluri subterane care vor asigura aproximativ 400 de locuri de parcare. Ce va include noul complex One Gallery: peste 14.000 mp de spații comerciale aproximativ 50 de restaurante și terase food hall operat de Tomcat Hospitality supermarket Auchan concept store sală de fitness și spații de wellness birouri și spații pentru evenimente culturale Dincolo de transformarea modernă, hala păstrează o puternică valoare istorică. Construită în anii 1930 pe un teren achiziționat de Henry Ford, aici a funcționat prima linie de asamblare Ford din Europa de Est. Între 1936 și 1948, fabrica producea anual mii de automobile, până la naționalizarea regimului comunist. În acea perioadă, inclusiv Regele Mihai a lucrat în cadrul uzinei. Proiectul actual marchează astfel o reconversie a unui reper industrial într-un spațiu dedicat consumului și petrecerii timpului liber, într-un context urban în care astfel de transformări devin tot mai frecvente. [...]
Investitorii maghiari își extind tot mai mult prezența pe piața imobiliară din România, cu investiții de sute de milioane de euro. Capitalul provenit din Ungaria este implicat în numeroase proiecte de birouri, retail și rezidențiale, concentrate în special în București și în câteva orașe regionale importante. Investitori precum Indotek, Adventum și Gránit Asset Management au acumulat în ultimii ani un portofoliu semnificativ de active imobiliare pe piața locală. În total, proiectele controlate de aceste grupuri însumează aproximativ 200.000 de metri pătrați de spații comerciale și de birouri , dintre care peste 140.000 de metri pătrați sunt clădiri de birouri în București, iar aproximativ 57.000 de metri pătrați reprezintă spații de retail. Valoarea cumulată a acestor active este estimată la 370–400 de milioane de euro , potrivit tranzacțiilor publice și evaluărilor de piață. Principalii investitori și proiectele lor Mai multe companii maghiare și-au consolidat poziția în România prin achiziții și dezvoltări importante: Indotek Group – negociază cumpărarea spațiilor în care funcționează patru hipermarketuri ATAC din Brașov, Ploiești, Târgu Mureș și Satu Mare, într-o tranzacție estimată la circa 40 de milioane de euro. Grupul deține deja Plaza M din Târgu Mureș și două clădiri de birouri din București. Adventum – a intrat pe piața românească în 2021 prin achiziția complexului Hermes Business Campus din Pipera, o tranzacție estimată la peste 150 de milioane de euro. Gránit Asset Management – compania controlată de omul de afaceri István Tiborcz, ginerele premierului ungar Viktor Orbán , a cumpărat clădirile Equilibrium 1 și 2 din București pentru aproximativ 89 de milioane de euro. Investiții în locuințe și proiecte noi Capitalul maghiar se extinde și pe segmentul rezidențial. Compania KÉSZ Group dezvoltă în nordul Bucureștiului proiectul Corallis Apartments , o investiție estimată la aproximativ 51 de milioane de euro, cu finalizare programată la sfârșitul anului 2026 și livrări în 2027. În paralel, Cordia , parte din grupul Futureal, pregătește mai multe proiecte rezidențiale în Capitală, inclusiv dezvoltarea Centropolitan , lângă București Mall, cu 274 de apartamente și spații comerciale. Compania pregătește și un proiect mai amplu în Pipera, în zona Școlii Americane, cu aproximativ 900 de locuințe. România, piață atractivă pentru capitalul regional Interesul investitorilor din Europa Centrală pentru piața românească se explică prin randamentele mai ridicate și potențialul de creștere economică , comparativ cu alte piețe din regiune. În timp ce segmentul industrial și logistic este considerat cel mai dinamic, retailul și birourile continuă să atragă capital important. Prezența investitorilor maghiari pe piața locală nu este nouă. Un exemplu mai vechi este dezvoltatorul TriGranit , care a inaugurat în 2007 centrul comercial Polus Center din Cluj-Napoca, ulterior rebranduit Vivo!. [...]
Cererea pentru spații industriale și logistice a crescut cu 51% în 2025 , pe fondul extinderii infrastructurii rutiere, potrivit Știrile ProTV . Avansul este legat de orașele traversate de autostrăzi, unde accesul mai rapid la piețe și coridoare de transport a făcut proiectele industriale mai ușor de justificat economic. Un interes ridicat s-a văzut în Moldova, odată cu inaugurarea unor loturi din A7 și demararea construcției unor segmente din Autostrada Unirii (A8). Într-o regiune considerată printre cele mai sărace din țară, cererea de spații de depozitare a avut cea mai mare creștere din ultimii trei ani, de 29%, pe măsură ce lucrările la A7 și A8 au avansat, notează materialul. „Facilitează un transfer de mărfuri mult mai ușor din zonele astea care poate erau oarecum izolate până acum către Capitală sau către alte țări europene.” În paralel, Bucureștiul rămâne principala ancoră a pieței: odată cu deschiderea loturilor de pe A0, în jurul Capitalei se construiesc tot mai multe depozite și centre logistice. Conform relatării, Capitala a atras 75% din suprafața închiriată în 2025, iar peste două treimi din noile proiecte anunțate pentru 2026 ar urma să fie tot aici. La nivel regional, Transilvania a beneficiat de o infrastructură mai bună în ultimul deceniu și de o legătură mai ușoară cu granița de vest, ceea ce a direcționat o parte importantă din investițiile industriale către această zonă, potrivit consultanților citați. În sud, Craiova este menționată ca exemplu de oraș care beneficiază de un drum expres cu regim de autostradă și unde au fost realizate investiții industriale strategice. Pe ansamblu, România este a treia cea mai mare piață de spații industriale și logistice din Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia, iar stocul total a ajuns la 7,9 milioane de metri pătrați la finalul anului trecut, aproape jumătate fiind în București. În acest context, extinderea rețelei de autostrăzi nu doar mută cererea către noi poli logistici, ci și susține creșterea valorii terenurilor din proximitatea marilor artere, pe măsură ce investitorii caută amplasamente cu acces rapid la rute de transport. [...]
Iancu Guda pune sub semnul întrebării creșterea „reală” a prețurilor la locuințe , într-o postare pe Facebook , în care reclamă lipsa unui indicator public bazat pe prețurile finale din contractele autentificate la notar. În opinia lui, piața este dominată de mesaje despre scumpiri, însă „nicio altă cifră nu confirmă” această dinamică, iar diferența ar trebui verificată prin datele pe care le deține statul. Argumentul central al analistului este că indicatorii „duri” ai cererii nu arată o piață în accelerare. El susține că soldul creditelor ipotecare a crescut cu numai 6% în 2025, de la 110 mld lei în ianuarie la 117 mld lei în decembrie, ceea ce ar sugera că o parte mică din creditele ipotecare acordate în cursul anului sunt împrumuturi noi, restul fiind refinanțări pentru proprietăți existente. În paralel, numărul tranzacțiilor rezidențiale ar fi scăzut cu 12% în perioada august–decembrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024 (68.042 vs 76.916), pe fondul scăderii accesibilității după majorarea TVA de la 9% la 21% de la 1 august. În acest context, Guda ridică problema indicatorului de preț folosit frecvent în spațiul public. El notează că „singurul indice disponibil” este cel publicat de Imobiliare.ro, care arată o creștere medie de 14% în 2025 (de la 1.727 euro/mp în ianuarie la 1.965 euro/mp în decembrie), însă subliniază că este vorba despre media prețurilor cerute în anunțuri, nu despre prețurile efectiv plătite. Diferența contează, pentru că între prețul de listare și prețul final pot exista negocieri, discounturi sau condiții (termene, avans, finisaje) care schimbă semnificativ valoarea tranzacției. Punctul sensibil, în opinia sa, este lipsa de transparență asupra prețurilor reale, deși datele există. Guda afirmă că ANCPI ar avea informațiile din contractele finale autentificate de notar și întreabă de ce nu sunt publicate, sugerând că acestea ar putea arăta „adevărul”, posibil chiar o scădere a prețurilor undeva între 6% și 12%, raportată la diminuarea puterii reale de cumpărare și la scăderea numărului de tranzacții. În lipsa unui astfel de reper public, spune el, consumatorii pot fi influențați mai ușor de narațiuni despre scumpiri, care alimentează graba de a cumpăra și, implicit, presiunea pe preț. Analistul consideră subiectul „de investigat” și spune că va susține o propunere de creștere a transparenței prin publicarea prețului final semnat la notar. Separat, el își exprimă și o opinie personală despre investiții, argumentând că preferă expunerea la bursă în detrimentul imobiliarelor, cu excepția locuinței în care trăiești, însă miza postării rămâne aceeași: fără acces la prețurile efective de tranzacționare, piața imobiliară rămâne greu de evaluat, iar discuția despre „creșteri” sau „scăderi” riscă să se bazeze mai mult pe percepții decât pe date verificabile. [...]
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din România, cu 3.221 euro/mp la apartamente noi , potrivit Patru Pereți , care publică analiza semnată de Daniel Popescu pe baza datelor centralizate din anunțurile de pe platformele Storia și OLX Imobiliare. În 2025, piața rezidențială a consemnat creșteri mai mari pe segmentul vânzărilor decât pe cel al închirierilor pe termen lung. Datele citate arată că, în cazul locuințelor noi, Bucureștiul a ajuns în decembrie 2025 la un preț mediu de 2.025 euro/mp, în creștere cu 18% față de decembrie 2024. Peste pragul de 2.000 euro/mp au trecut și alte două orașe: Craiova, cu 2.106 euro/mp (+17%), și Timișoara, cu 2.033 euro/mp (+21%). În același timp, Cluj-Napoca își păstrează poziția de lider la nivel național, cu 3.221 euro/mp (+9%), urmat de Brașov, unde prețul mediu este de 2.260 euro/mp (+7%), notează sursa. Pe piața chiriilor, evoluțiile au fost mai temperate, iar în unele orașe chiar negative. Chiriile pentru garsoniere au scăzut în Oradea la 260 euro (-1%) și în Sibiu la 320 euro (-6%), în timp ce în Cluj-Napoca (400 euro) și Iași (350 euro) au stagnat, potrivit datelor din anunțuri. Creșteri ale chiriilor la garsoniere apar doar în Brașov (380 euro, +3%) și Timișoara (300 euro, +10%). În ansamblu, diferența dintre dinamica prețurilor de vânzare și cea a chiriilor sugerează o piață în care costul de achiziție a avansat mai rapid decât veniturile potențiale din închiriere. La nivelul activității de piață, numărul de tranzacții cu unități individuale a scăzut în 2025 cu 5%, la aproape 160.000. Daniel Popescu arată că evoluția a fost influențată de eliminarea cotei reduse de TVA de 9% și de creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% pentru toate locuințele noi; dintre județele relevante, doar Cluj a înregistrat o creștere a tranzacțiilor (+2%), în timp ce în București scăderea a fost de 9%. Totodată, contactările directe pentru cumpărare au coborât cu 5% față de 2024, iar cele pentru închiriere pe termen lung au scăzut cu 10%, conform aceleiași analize. [...]
Proiectul de 330 de milioane de euro de pe platforma Sanex a rămas fără dezvoltator , după ce terenul de 18 hectare al fostei fabrici a reintrat integral în posesia grupului austriac Lasselsberger, potrivit Economica.net , care citează Media9 . Lasselsberger pregătește reluarea procedurilor de urbanism și a schimbat echipa de proiectare, noua documentație urmând să fie realizată de Arhimar. Până acum, dezvoltatorul Prime Kapital avea în plan un proiect de amploare, estimat la 330 de milioane de euro, cu un centru comercial de 130.000 mp, alături de blocuri de locuințe cu 12 etaje și clădiri de birouri. Procesul de avizare a rămas însă blocat, iar în toamna lui 2025 primarul Clujului, Emil Boc, a avut un mesaj public dur la adresa dezvoltatorului: „Dacă nu înțelege, nu are ce căuta în Cluj”. Conform Actual de Cluj, oficialii Primăriei și cei din zona de urbanism s-au declarat nemulțumiți de modul în care dezvoltatorii au înțeles cerințele formulate la ultima ședință, dar și de o nouă ofertă privind dotările publice propuse pentru oraș. Potrivit surselor Media9 citate de Economica.net, una dintre variantele luate în calcul de Lasselsberger este avizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) și, ulterior, vânzarea proiectului către un alt dezvoltator. În acest scenariu, proprietarul terenului ar încerca să deblocheze partea de reglementare urbanistică înainte de a transfera investiția. Contextul de piață ridică, totuși, întrebări despre oportunitatea unui nou mall în zonă. Iulius și Atterbury au anunțat că au început construcția proiectului Rivus, care ar urma să livreze 142.000 mp de spații de retail, iar 70% din suprafață ar fi deja închiriată, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
