Știri
Știri din categoria Imobiliare
Vânzările de imobile au scăzut puternic în ianuarie 2026, după un final de 2025 deja slab, potrivit Profit.ro, care citează datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). La nivel național, în prima lună din 2026 au fost tranzacționate 24.598 de imobile, cu 31.605 mai puține decât în decembrie.
Scăderea este vizibilă și în comparație cu ianuarie 2025: numărul caselor, terenurilor și apartamentelor vândute a fost mai mic cu 6.236 față de aceeași lună a anului trecut. Datele indică o intrare în 2026 cu un ritm redus al tranzacțiilor, într-un context în care piața rezidențială a arătat semne de răcire încă din a doua parte a anului trecut.
Distribuția tranzacțiilor arată o concentrare în marile piețe, cu Bucureștiul pe primul loc. Cele mai multe vânzări de imobile au fost raportate în:
La polul opus, cele mai puține imobile vândute au fost în Teleorman (41), Călărași (121) și Sălaj (169). La nivelul reședințelor de județ, Brașovul conduce (696 tranzacții), urmat de Constanța (365) și Suceava (360), în timp ce Alexandria (3), Miercurea-Ciuc (10) și Giurgiu (19) au avut cele mai mici volume.
Un indicator relevant pentru dinamica finanțării, numărul ipotecilor, a scăzut la rândul său. În ianuarie 2026 au fost înregistrate 14.830 de ipoteci la nivel național, cu 5.855 mai puține față de ianuarie 2025. Cele mai multe operațiuni au fost în București (2.564), Ilfov (1.336) și Timiș (823), iar cele mai puține în Harghita (27), Teleorman (39) și Gorj (46). Separat, la terenuri agricole, cele mai multe vânzări au fost în Buzău (436), Dolj (312) și Tulcea (275).
Contextul de piață sugerează că ianuarie vine după un 2025 cu tendință de scădere. Profit.ro menționează o analiză SVN Romania, potrivit căreia trimestrul al patrulea din 2025 a fost cel mai slab final de an pentru vânzările de locuințe din București și Ilfov din ultimii nouă ani și, totodată, cel mai slab trimestru patru la nivel național din 2019 încoace. Pe întreg anul 2025, în România au fost tranzacționate peste 159.500 de case și apartamente, în scădere cu 5,3% față de 2024, iar în București și Ilfov au fost vândute peste 55.000 de unități rezidențiale, cu 8,5% mai puțin decât în 2024.
Recomandate
Piața rezidențială intră într-o fază de „așteptare”, iar presiunea se mută spre chirii , pe fondul costurilor încă ridicate de finanțare și al unei prudențe mai mari din partea cumpărătorilor, potrivit Adevărul . În primele șase luni din 2026, tranzacțiile nu se prăbușesc, dar se fac mai lent, cu mai multă comparație și negociere, în timp ce interesul pentru închiriere crește. Tranzacții mai lente, cumpărători mai exigenți Datele din piață indică o „perioadă de ajustare”: cumpărătorii își acordă mai mult timp înainte de a semna, pe fondul incertitudinii economice, al creditării încă scumpe și al unei oferte mai mari la vânzare, care reduce presiunea deciziei rapide. Barometrul Imobiliar REMAX România pentru primul semestru din 2026 arată că volumul tranzacțiilor intermediate de companie a rămas similar cu perioada comparabilă din 2025, în timp ce valoarea comisioanelor a crescut cu aproximativ 3%. Interesul rămâne concentrat pe apartamente vechi cu două camere și pe zone semicentrale sau bine conectate la infrastructura urbană. Datele ANCPI: început de an sub 2025, cu semne de revenire în iunie Statisticile Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) indică un început de 2026 sub nivelul anului trecut, cu o recuperare treptată spre vară: ianuarie: 24.598 imobile tranzacționate (cu peste 6.200 mai puține decât în ianuarie 2025); aprilie: 48.135 tranzacții (cu aproape 1.800 mai puține decât în aprilie 2025); mai: 50.314 tranzacții (cu 420 mai puține decât în mai 2025); iunie: 51.808 tranzacții, peste luna precedentă și peste iunie 2025. În lectura pieței, această dinamică sugerează o încetinire, nu un blocaj, cu diferențe care se reduc de la o lună la alta. Chiriile: cerere în creștere, prețuri relativ stabile Pe fondul amânării achizițiilor, segmentul închirierilor devine mai activ. Potrivit Storia, în iunie numărul contactărilor pentru anunțurile de închiriere a crescut cu 12% față de mai, iar vizualizările au urcat cu 6% față de luna precedentă și cu 2% comparativ cu iunie 2025. Creșterea cererii nu a venit, însă, cu o scumpire semnificativă: chiria medie solicitată la nivel național a rămas la 531 de euro (aprox. 2.655 lei), aproximativ la același nivel cu iunie 2025. De ce contează: creditarea rămâne scumpă, iar raportul de forțe se schimbă Un factor central rămâne costul finanțării. Deși dobânzile au început să se stabilizeze, creditarea este încă mai scumpă decât în 2020–2021, iar IRCC se situează în jurul valorii de 5,5%, cu un impact limitat al reducerilor recente asupra ratelor lunare pentru multe credite ipotecare. În acest context, cumpărătorii calculează mai atent costul total al achiziției (avans, rată, taxe și cheltuieli asociate), iar o parte dintre cei care amână cumpărarea se mută temporar în chirie. Consecința imediată este o piață mai apropiată de „piața cumpărătorului”: proprietățile corect evaluate și bine poziționate se vând în continuare, în timp ce locuințele supraevaluate pot rămâne mai mult timp la vânzare. [...]
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Înregistrarea sistematică a proprietăților rămâne gratuită, dar implică obligații concrete pentru proprietari , inclusiv participarea la identificarea imobilelor și verificarea datelor publicate, potrivit Antena 3 . Miza practică este evitarea erorilor din cadastru și cartea funciară, într-un proces derulat organizat la nivel de localitate sau sector cadastral, nu la cererea individuală a fiecărui proprietar. Înregistrarea sistematică este descrisă ca un demers prin care imobilele sunt identificate, măsurate și înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Pentru ca lucrările să se desfășoare „corect și gratuit”, proprietarii sau deținătorii trebuie să știe din timp unde se pot informa, ce documente au de pregătit și cum pot participa la etapele procesului. Ce drepturi au proprietarii/deținătorii Conform materialului, proprietarii/deținătorii au dreptul să fie informați despre începerea lucrărilor, etapele procesului și perioada în care se fac măsurătorile în localitatea lor. Informațiile pot fi obținute: de la primărie; din anunțuri publice; din întâlniri de informare organizate local; de pe site-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) . După întocmirea și afișarea documentelor tehnice ale cadastrului, proprietarii/deținătorii trebuie să verifice datele înscrise despre imobilele lor. Documentele sunt afișate public timp de 60 de zile la sediul primăriei (sau într-un alt loc anunțat public) și pe site-ul ANCPI. Dacă apar erori sau neconcordanțe, aceștia pot cere corectarea lor, „potrivit procedurilor prevăzute de lege”. Ce obligații apar în timpul lucrărilor Textul subliniază că procesul depinde de colaborarea cu echipele de cadastru și cu reprezentanții primăriei, astfel încât imobilele să fie identificate și înscrise corect. În practică, proprietarii/deținătorii trebuie să: pregătească documentele pe care le au despre imobil (de exemplu, acte de proprietate, certificate de moștenitor, hotărâri judecătorești, acte de identitate, acte de stare civilă sau alte documente care clarifică situația juridică); participe la etapa măsurătorilor, indicând amplasamentul și limitele proprietății și oferind informații corecte despre situația din teren; urmărească anunțurile locale și să verifice documentele tehnice în perioada de afișare publică, pentru a semnala la timp neconcordanțele. Context: proiect în derulare în 660 de comune ANCPI derulează Faza II a proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul continuă investițiile începute prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020 . Lucrările sunt prezentate ca fiind gratuite pentru deținători și vizează înregistrarea imobilelor din 660 de comune, cu o suprafață estimată de peste 5,7 milioane de hectare. [...]
Termenul-limită de 31 iulie pentru aplicarea TVA de 9% la locuințe riscă să blocheze tranzacții și să lovească direct dezvoltatorii , pe fondul indisponibilității sistemului e-Terra al Cadastrului după atacul cibernetic din 14 iulie , potrivit HotNews . Problema nu se limitează la cumpărători: dezvoltatorii imobiliari sunt, la rândul lor, afectați de presiunea termenului, în condițiile în care finalizarea tranzacțiilor poate depinde de funcționarea infrastructurii de cadastru și publicitate imobiliară. Blocaj operațional cu efecte economice în lanț Sistemul e-Terra al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) este blocat după atacul cibernetic din 14 iulie. Consecința imediată, potrivit analizei citate, este că unele tranzacții ar putea să nu mai poată fi finalizate până la 31 iulie, termen relevant pentru aplicarea TVA de 9% la locuințe. În practică, un astfel de blocaj administrativ poate întârzia încheierea actelor și încasările, cu impact asupra fluxurilor de numerar ale dezvoltatorilor și asupra livrărilor către clienți. Contextul: TVA de 9% și termenul de 31 iulie Analiza menționată de HotNews indică faptul că situația locuințelor noi cumpărate cu TVA de 9% este legată de un termen-limită de 31 iulie, iar indisponibilitatea e-Terra complică respectarea acestuia. Materialul HotNews preia informațiile dintr-o analiză transmisă sâmbătă de StartupCafe.ro . [...]
Banca Transilvania creditează cu 37 mil. euro (aprox. 185 mil. lei) un proiect rezidențial de 1.700 de apartamente , într-o mișcare care arată că finanțarea bancară rămâne disponibilă pentru dezvoltatorii cu vânzări în derulare și proiecte mari, chiar într-o piață în care accesul la credit este descris ca „test de credibilitate”. Informațiile apar într-un comunicat al Banca Transilvania . Finanțarea, în valoare de 37 de milioane de euro, este acordată către PRIMA Development Group pentru dezvoltarea PRIMA Solis, proiect prezentat drept primul „high-end” din estul Bucureștiului. Ce indică tranzacția despre piața de finanțare Dezvoltatorul susține că sprijinul băncii îi permite să finalizeze primele două faze ale ansamblului „cu aceeași predictibilitate și disciplină a execuției”, iar contextul de piață este descris explicit ca unul în care finanțarea bancară a devenit mai greu de obținut și funcționează ca filtru pentru proiecte. „Într-o piață care se maturizează și în care accesul la finanțare bancară a devenit un test de credibilitate pentru dezvoltatori, sprijinul unui partener financiar solid este și o confirmare a solidității proiectului nostru.” (PRIMA Development Group, Adrian Stoichină, co-CEO) La rândul său, banca își leagă decizia de componenta de transformare urbană și de criteriile de eficiență energetică ale proiectului. „Continuăm să sprijinim investiții cu impact economic pe termen lung, care generează valoare pentru comunități și economie.” (Banca Transilvania, Cosmin Călin, Director General Adjunct Large Corporate) Detalii despre PRIMA Solis: dimensiune, vânzări, standard energetic Potrivit comunicatului, interesul pentru PRIMA Solis ar fi fost ridicat încă din prima etapă: la șase luni de la începerea vânzărilor, „aproape jumătate” din apartamentele primei faze au fost deja achiziționate (fără a fi indicat numărul exact de unități din faza 1). La finalizare, ansamblul ar urma să includă: aproape 1.700 de apartamente; peste 1.000 de locuri de parcare; spații comerciale și „alte facilități”. Proiectul este descris ca regenerare urbană și este dezvoltat conform standardului nZEB (Nearly Zero Energy Building – clădire cu consum de energie aproape zero), cu soluții pentru consum redus de energie și un nivel superior de confort, conform aceleiași surse. Ce urmează Comunicatul nu precizează calendarul de execuție sau termenele de livrare. Dezvoltatorul afirmă însă că își intensifică prezența în București, unde are „aproximativ 2.000 de apartamente în derulare” și un obiectiv pe termen mediu de a livra 1.000 de apartamente pe an. [...]
Bucureștiul riscă să piardă chiriași mari din cauza costurilor și a lipsei de spații centrale , chiar dacă revine pe radarul companiilor care caută birouri în Europa Centrală și de Est, potrivit Ziarul Financiar . Consultanții iO Partners spun că piața locală concurează tot mai direct cu Praga și Budapesta, dar a pierdut punctual proiecte în fața Belgradului, unde costurile sunt mai mici și există forță de muncă disponibilă. Laura Ene, senior consultant Office Advisory la iO Partners, indică drept factor decisiv costul, într-un context în care companiile își optimizează operațiunile, inclusiv prin inteligență artificială, și își reevaluează amprenta regională. Ea menționează și mutări de operațiuni din România către piețe precum India, pe fondul căutării unor soluții mai eficiente din punct de vedere al costurilor la nivel de „cluster” regional. „Am văzut în ultimii ani şi proiecte pe care le-am pierdut în faţa Serbiei, care vine cu costuri mai mici.“ Seceta de livrări a strâns oferta și a împins piața spre polarizare Un element operațional care apasă pe competitivitatea Bucureștiului este lipsa livrărilor noi din ultimii ani. În ultimii doi ani au fost livrați doar circa 15.000 mp de birouri, mult sub ritmul anual de 150.000–250.000 mp cu care piața era obișnuită. Efectul, potrivit aceleiași analize, este o piață polarizată: rate de neocupare de circa 5% în zona centrală și în CBD, sub intervalul considerat „sănătos” de 8–11%; pentru chiriașii care caută suprafețe mari, cu continuitate pe etaje, opțiunile din centru au devenit foarte limitate. Oferta revine până în 2028, dar la chirii mai mari Pe termen mediu, pipeline-ul de proiecte ar urma să refacă o parte din ofertă: nouă clădiri, cu circa 243.600 mp, sunt anunțate spre livrare până în 2028. Printre proiectele menționate se numără Timpuri Noi Square faza 2 (Vastint), Unirea Business Center (Minerva), ARC (PPF), AFI Central Tower, Queens (Speedwell), One Technology District (One United Properties, pentru Infineon), Green Court D (Globalworth), faza a treia din U Center Campus (Forte Partners, închiriată integral) și Promenada Tower (NEPI Rockcastle). Din volumul anunțat, aproximativ 70.000 mp sunt deja preînchiriați, iar noile proiecte sunt ofertate la chirii care pornesc de la 19 euro/mp/lună (aprox. 96 lei/mp/lună) inclusiv în zonele semicentrale, pe fondul creșterii costurilor de construcție. În acest context, consultanții recomandă companiilor care vizează relocări în clădiri noi să se miște rapid, deoarece etapa de preînchiriere poate oferi condiții contractuale mai avantajoase. Cine cere spații în 2026 și ce sectoare au pierdut din tracțiune Cererea din acest an este susținută în principal de companii din energie și bunuri de consum. IT-ul, afectat de munca hibridă și de disponibilizări, a coborât pe locul al treilea, după bunuri de consum și sectorul bancar-financiar, fără semne de revenire pe termen scurt, conform discuției din emisiunea „ CEC Bank pentru afaceri românești ”. [...]
