Știri
Știri din categoria Imobiliare
Froo România își extinde amprenta de birouri la circa 2.900 mp, un semnal de cerere pentru clădiri moderne din nordul Bucureștiului, după ce s-a relocat în Hermes Business Campus, proiect deținut de Adventum International, potrivit Economedia. Tranzacția a fost intermediată de Colliers.
Mutarea vine în contextul în care compania, parte a grupului Żabka (retailer european din segmentul de convenience), spune că relocarea „consolidează prezența pe plan local”. Froo leagă decizia și de ritmul de creștere al rețelei: la începutul lunii martie 2026, a atins pragul de 200 de magazine în România, conform declarației Joannei Simonowicz, General Manager Froo România.
Relocarea într-un proiect din zona de nord a Capitalei se înscrie într-o tendință mai largă: companiile își reevaluează spațiile de lucru, iar decizia de mutare devine „strategică”, nu doar operațională, pe fondul presiunilor de cost și al schimbărilor legate de munca hibridă, potrivit Colliers.
Un sondaj Colliers realizat în rândul a 101 companii indică principalele dificultăți în administrarea spațiilor de birouri:
Colliers arată că în 2025 deciziile privind spațiile de birouri au fost luate mai lent, pe fondul unei prudențe mai mari din partea companiilor. În a doua parte a anului, însă, a crescut numărul discuțiilor noi, ceea ce ar putea indica o revenire a activității în 2026.
În paralel, tot mai multe companii încurajează revenirea angajaților la birou, în general pentru 3–4 zile pe săptămână, ceea ce mută cererea către clădiri moderne și bine poziționate. În schimb, spațiile mai vechi sau mai puțin atractive sunt descrise ca fiind mai greu de ocupat.
Recomandate
Guvernul menține la 500 milioane lei plafonul „ Noua Casă ”, deși anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei , o diferență care indică o cerere mult sub nivelul finanțării puse la dispoziție și ridică semne de întrebare privind eficiența programului în forma actuală, potrivit Profit . Decizia a fost luată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și stabilește pentru acest an un plafon de 500 de milioane de lei pentru programul de credite ipotecare garantate „Noua Casă”. Utilizare foarte redusă a plafonului în 2025 În 2025, plafonul a fost tot de 500 de milioane de lei, însă, conform datelor citate, au fost acordate: 246 de garanții, în valoare totală de 33 milioane lei; 9 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,3 milioane lei. În total, utilizarea a fost de aproximativ 34,3 milioane lei, mult sub plafonul aprobat. De ce contează pentru piața imobiliară și creditare Menținerea aceluiași plafon, în condițiile unei absorbții foarte mici în anul anterior, sugerează că programul nu mai are tracțiunea din anii în care era un canal important de acces la creditare pentru cumpărătorii de locuințe. Practic, statul păstrează capacitatea de garantare, dar datele din 2025 arată că aceasta nu s-a transformat în volume relevante de finanțare. Ce urmează nu reiese din informațiile disponibile: materialul nu detaliază motivele utilizării reduse și nici dacă vor fi ajustate condițiile programului pentru a crește interesul. [...]
Guvernul prelungește în 2026 programul „ Noua Casă ”, cu un plafon de garantare de 500 milioane lei , o decizie care menține sprijinul de stat pentru creditarea ipotecară într-un context de costuri mai mari în construcții și standarde prudente de creditare, potrivit Financial Times . Hotărârea de Guvern a fost adoptată la inițiativa Ministerului Finanțelor, iar obiectivul declarat este continuarea accesului la finanțare pentru achiziția de locuințe, „în special pentru persoanele care întâmpină dificultăți în îndeplinirea condițiilor standard de creditare”, conform unui comunicat al ministerului citat de Agerpres . Ce înseamnă plafonul de 500 milioane lei pentru piață Plafonul de garantare stabilește capacitatea programului de a susține credite ipotecare prin garanții acordate de stat. Ministerul Finanțelor susține că menținerea programului oferă „predictibilitate” atât beneficiarilor, cât și băncilor și că finanțarea ar urma să fie în condiții mai avantajoase decât produsele standard din piață, mai ales pentru cei care cumpără prima locuință. În argumentația transmisă de minister, decizia vine pe fondul: creșterii costurilor în sectorul construcțiilor; menținerii unor standarde prudente de creditare; nevoii de acces „echitabil” la finanțare pentru categoriile care nu îndeplinesc ușor condițiile clasice de creditare. Context: rolul programului și dimensiunea istorică „Noua Casă” este continuatorul programului „Prima Casă” și rămâne unul dintre instrumentele principale de politică publică pentru facilitarea accesului la credite ipotecare, potrivit aceleiași surse. De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei. Ministerul Finanțelor mai arată că, în 2025, au fost acordate garanții în valoare de aproximativ 33 milioane lei și că o parte semnificativă a sumelor plătite de stat pentru garanții executate a fost recuperată ulterior, pe baza mecanismelor de administrare a riscului. Ce urmează Hotărârea de Guvern adoptată permite derularea programului și în 2026, iar efectul practic depinde de modul în care plafonul de garantare va fi utilizat în relația dintre bănci și beneficiari. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor leagă continuarea programului de obiective mai largi: stabilitatea pieței rezidențiale și sprijinirea sectoarelor conexe, precum construcțiile și serviciile financiare. [...]
Închirierile au crescut cu aproximativ 40% în T1, semn că piața rezidențială se mută de la cumpărare la prudență , pe fondul incertitudinilor economice și al costurilor încă ridicate, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea de comportament este descrisă ca o „pauză” în decizia de achiziție: interes există, dar cumpărătorii amână pasul final și preferă flexibilitatea unui contract de închiriere. În acest context, chiria nu mai apare doar ca soluție temporară, ci ca opțiune „mai ușor de gestionat” într-o perioadă în care incertitudinea persistă. „Vedem o piaţă activă din punct de vedere al interesului, dar mult mai prudentă în ceea ce priveşte decizia de cumpărare. Clienţii caută, fac vizionări, cer informaţii detaliate, însă amână decizia finală. Contextul economic şi incertitudinile legate de costurile energetice îi determină să fie mai rezervaţi.” Declarația aparține Claudiei Negru, owner The List Estates , și indică o diferență tot mai vizibilă între intenție și tranzacție: clienții rămân în piață, dar își calibrează mai strict riscurile. Nordul Bucureștiului, principalul pol de cerere la închiriere Dinamicile sunt mai pronunțate în nordul Capitalei, unde cererea se concentrează în zone precum: Pipera Iancu Nicolae Băneasa Floreasca Motivul invocat este unul operațional și de stil de viață: proximitatea față de centrele de business și școlile internaționale cântărește mai mult în decizie decât obiectivul de a deveni proprietar pe termen lung. Ce înseamnă schimbarea pentru piață Mesajul de fond este o repoziționare: achizițiile „nu dispar”, dar sunt analizate mai atent și, în multe cazuri, amânate până când contextul devine mai previzibil. Între timp, piața se adaptează la o cerere mai mare de închiriere, alimentată de nevoia de flexibilitate și de prudență financiară. [...]
Piața imobiliară a încetinit în aprilie , cu 48.135 de imobile vândute la nivel național, cu 5.240 mai puține decât în martie, potrivit datelor ANCPI citate de Economedia . Față de aprilie 2025, scăderea este de 1.776 de tranzacții. Cele mai multe tranzacții au fost înregistrate în București (8.024), Ilfov (3.272) și Constanța (2.670). La polul opus, cele mai puține vânzări au fost raportate în Teleorman (34), Covasna (304) și Călărași (313). Unde s-a tranzacționat cel mai mult în orașele reședință de județ În reședințele de județ, cele mai active piețe au fost Brașov (1.024 tranzacții), Constanța (925) și Iași (826). Cele mai puține tranzacții au fost înregistrate în Alexandria (15), Slatina (39) și Giurgiu (40). Semnal mixt: mai puține vânzări, dar mai multe ipoteci și operațiuni pe „bunuri viitoare” Pe lângă scăderea numărului de vânzări, datele ANCPI indică două evoluții care pot conta pentru dinamica finanțării și a proiectelor în dezvoltare: 804 operațiuni de înscriere și recepție a bunurilor viitoare , în creștere cu 405 față de luna precedentă, pe fondul aplicării Legii nr. 207/2025 , care vizează creșterea transparenței în tranzacțiile pentru locuințe în curs de dezvoltare. Cele mai multe astfel de operațiuni au fost în București (166), Ilfov (128) și Timiș (108). 28.081 de ipoteci la nivel național, în creștere cu 1.957 față de aprilie 2025. Cele mai multe au fost în București (4.569), Ilfov (3.615) și Timiș (1.293), iar cele mai puține în Teleorman, Gorj și Sălaj. Terenuri agricole: județele cu cele mai multe vânzări Pe segmentul terenurilor agricole, cele mai multe vânzări au fost consemnate în Buzău (713), Constanța (702) și Dolj (680). [...]
Majorarea TVA la 21% a frânat cererea de locuințe și a adâncit ruptura dintre prețuri și vânzări , într-o piață în care costurile de construcție împing în sus prețurile, dar cumpărătorii nu mai pot susține ritmul, potrivit Ziarul Financiar . În București, prețurile la apartamente au urcat cu 16% în T1/2026 față de T1/2025, în timp ce tranzacțiile au scăzut cu 20% în ianuarie și cu 8% în martie, conform datelor ANCPI prezentate de Andreea Comșa , fondator Premier Estate Management . Punctul de tensiune este fiscal: trecerea TVA de la 9% la 21% a afectat în special orașele din afara Capitalei, unde „aproape 80% din vânzări se bazau pe apartamentele care se încadrau în TVA-ul de 9%”, spune Comșa. În interpretarea ei, efectul este o comprimare a volumelor care poate reduce inclusiv încasările bugetare, prin scăderea numărului de tranzacții. Prețuri în creștere, volume în scădere: costurile limitează ajustarea Andreea Comșa descrie un „paradox” al pieței: vânzările scad, dar prețurile cresc, pe fondul scumpirii materialelor, manoperei și a celorlalte componente din planurile de dezvoltare. În acest context, spațiul pentru discounturi rămâne limitat, chiar dacă ritmul vânzărilor s-a redus. „Excel-ul duce orice – în Excel poţi să pui orice business plan –, doar că piaţa nu poate să absoarbă orice preţ pe metrul pătrat.” Ea susține că, dacă un dezvoltator ajunge de la 10 vânzări pe lună la 5, nu poate compensa prin reduceri mari fără să coboare sub costuri, ceea ce ar face proiectul nesustenabil. Finanțarea se mută pe faze, cu praguri de pre-vânzare Pe partea de creditare, băncile ar fi trecut la un model mai condiționat: finanțarea nu mai acoperă integral proiecte mari „dintr-o bucată”, ci se acordă pe faze de construcție, după atingerea unui nivel de pre-vânzare de 20–25% din apartamente. Comșa spune că această schimbare elimină dezvoltatorii care se bazau pe avansurile clienților pentru a construi și forțează o „maturizare” a pieței. Exemple de proiecte și niveluri de preț Premier Estate Management gestionează vânzările pentru proiectele Blue Drumul Taberei, Glenwood (Corbeanca, dezvoltat de Speedwell) și Regnum Residences Spa (zona Fundeni). Pentru Glenwood, proiect gândit pe șase ani, sunt menționate 209 vile, cu 15 case deja construite și o casă-model; prețurile pornesc de la 380.000 de euro plus TVA (aprox. 1,9 mil. lei), iar vilele de la lac depășesc 700.000 de euro fără TVA (aprox. 3,5 mil. lei). În paralel, Comșa avertizează că o scădere abruptă a prețurilor, de tipul celei din 2009–2010, ar veni la pachet cu o deteriorare economică mai largă, nu cu o „oportunitate” ușoară pentru cumpărători. [...]
Vânzările de imobile au scăzut în aprilie cu 5.240 față de martie , până la 48.135 de tranzacții la nivel național, potrivit datelor ANCPI citate de news.ro . Față de aprilie 2025, numărul tranzacțiilor este mai mic cu 1.776, semnalând o temperare a activității pe piața rezidențială și de terenuri. Bucureștiul a avut cele mai multe vânzări de imobile în aprilie (8.024), urmat de Ilfov (3.272) și Constanța (2.670). La polul opus, cele mai puține tranzacții au fost raportate în Teleorman (34), Covasna (304) și Călărași (313). Unde s-au concentrat tranzacțiile în orașe La nivelul reședințelor de județ, cele mai multe tranzacții imobiliare au fost înregistrate în Brașov (1.024), Constanța (925) și Iași (826). Cele mai puține au fost în Alexandria (15), Slatina (39) și Giurgiu (40). „Bunuri viitoare”: creștere a înscrierilor pe noul cadru legal ANCPI mai arată că în aprilie au fost înregistrate 804 operațiuni de înscriere și recepție a „bunurilor viitoare” (proprietăți care urmează să fie construite), cu 405 mai multe decât în luna precedentă. Instituția precizează că aceste operațiuni rezultă din înscrieri făcute în baza Legii nr. 207/2025, care urmărește creșterea transparenței și a siguranței juridice pentru promisiunile de vânzare-cumpărare la locuințe în construcție. Cele mai multe cereri de acest tip au fost în București (166), Ilfov (128) și Timiș (108). Ipotecile au crescut față de anul trecut Numărul ipotecilor la nivel național a fost de 28.081, cu 1.957 mai mare față de aprilie 2025. Cele mai multe ipoteci au fost înregistrate în București (4.569), Ilfov (3.615) și Timiș (1.293), iar cele mai puține în Teleorman (47), Gorj (79) și Sălaj (96). Terenurile agricole: cele mai multe vânzări în Buzău, Constanța și Dolj În aprilie 2026, cele mai multe terenuri agricole vândute au fost în județele Buzău (713), Constanța (702) și Dolj (680). [...]
