Știri
Știri din categoria Imobiliare
Primăria Timișoara extinde coridorul de agrement de pe Bega prin eliberarea a peste 2.000 mp ocupați de construcții fără autorizație, teren care urmează să fie transformat în parc urban, potrivit G4Media. Intervenția are un impact operațional direct: schimbă utilizarea unei porțiuni de mal din zonă de amenajări private improvizate în spațiu public de recreere.
Terenul vizat este integrat într-un proiect de extindere a parcului de pe bulevardul Vasile Pârvan nr. 5. Conform materialului, pe amplasament au fost identificate mai multe construcții neautorizate, iar autoritățile au început luni, 25 mai, operațiunile de demolare.
Pe teren au fost găsite, între altele:
După eliberarea completă a zonei, Primăria Timișoara intenționează să extindă zona de agrement cu facilități precum terenuri de sport, mese de ping-pong și o zonă de relaxare și promenadă. Spațiul este descris ca fiind deja frecventat de sute de timișoreni și ar urma să devină parte dintr-un coridor urban dedicat mișcării și recreerii.
Potrivit autorităților citate, cheltuielile pentru desființarea construcțiilor ilegale vor fi suportate de S.C. ELECTROMETAL S.A. (beneficiar) și de S.C. C.N. RUMBOTEAMS S.R.L. (investitor).
În același timp, clădirile realizate legal pe terenul municipiului, inclusiv bazinul mare de înot, vor rămâne în funcțiune și vor fi administrate în continuare de societatea privată responsabilă.
Acțiunea continuă o serie de intervenții începute anterior. Prin dispoziția primarului Dominic Fritz, au fost deja eliberați peste 12.000 mp de teren de pe malul Begăi, evaluați la aproximativ 5 milioane de euro (aprox. 25 milioane lei), iar zona a fost transformată într-un Coridor de Agrement Urban.
Recomandate
Blocajul autorizațiilor de construire ține sus prețurile la apartamente în București , chiar și într-un context în care cererea a scăzut, potrivit Libertatea . Mesajul vine de la Bogdan Ivan , secretarul general al Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România Urbanis , care leagă lipsa unei corecții de preț de întârzierile administrative și de birocrația din jurul branșamentelor. Piața rezidențială traversează, în ansamblu, o perioadă dificilă, marcată de inflație, eliminarea TVA-ului redus și un curs euro „istoric”, însă o ieftinire a locuințelor este „exclusă”, arată publicația. „În mod normal, atunci când este o scădere a cererii, ar trebui să vedem o scădere a prețurilor. Însă în Capitală avem destul de multe întârzieri în ceea ce privește autorizațiile de construire, lucru care face ca în continuare prețurile să fie ridicate.” Efectul economic: ofertă mai mică, prețuri rezistente În lectura lui Ivan, scăderea cererii nu se traduce automat în scăderi de preț în București, deoarece oferta de locuințe noi este frânată de blocajul din autorizare. În plus, el indică „birocrația sufocantă” la branșamente (racordarea la utilități), ca factor care întârzie proiectele și reduce ritmul de livrare. Ce fac dezvoltatorii: investiții în terenuri, livrări mai lente În ciuda „sentimentului general negativ”, dezvoltatorii continuă să investească masiv în achiziția de terenuri, însă ritmul de livrare al noilor proiecte ar urma să fie „mult mai redus”, potrivit aceleiași surse. Pentru a se adapta bugetelor actuale, marii constructori mizează pe: extinderea proiectelor rezidențiale de tip „oraș de 15 minute” (concept urbanistic în care locuința, serviciile și facilitățile sunt la distanță scurtă); menținerea unor prețuri mai accesibile în sudul Capitalei, unde prețul mediu este „în jurul a 2.000 de euro pe metru pătrat” (aprox. 10.000 lei), față de nord, care „a depășit pragul de 4.000 de euro” pe metru pătrat (aprox. 20.000 lei). [...]
Grupul MAS își schimbă conducerea executivă într-un moment de repoziționare pe piața din România, după vânzări majore de active. Potrivit Economedia , Consiliul de Administrație al investitorului imobiliar sud-african MAS a decis o rocadă la vârful managementului: Mihail Vasilescu devine CEO, iar Irina Grigore revine în funcția de CFO (director financiar), cu efect imediat. Mihail Vasilescu era până acum director non-executiv în cadrul MAS și partener la Prime Kapital. Conform informațiilor publicate, el are peste 23 de ani de experiență în sectoarele financiar și imobiliar, fiind implicat în Prime Kapital încă de la înființare și având, totodată, calitatea de beneficiar indirect al unui acționar minoritar din companie. Înainte de Prime Kapital, Vasilescu a fondat și condus Rampart Capital, firmă de consultanță financiară axată pe atragerea de finanțări corporative, restructurarea datoriilor și fuziuni și achiziții (M&A). În sistemul bancar românesc, a lucrat ca șef al Departamentului de Finanțare de Proiecte la Banca Românească și ca manager de relații asociat la Bancpost. Irina Grigore revine la finanțe, după doi ani ca CEO Irina Grigore părăsește poziția de CEO, pe care a ocupat-o din 21 aprilie 2022, și preia din nou conducerea departamentului financiar, rol pe care l-a mai avut anterior. Consiliul de Administrație a transmis mulțumiri pentru mandatul său de CEO și a indicat că va rămâne „o piesă centrală” în echipa de management. Compania a mai precizat că schimbările în comitetele Consiliului de Administrație, generate de această rocadă, urmează să fie analizate și comunicate ulterior. Context: MAS a accelerat vânzările de centre comerciale din România Schimbarea de leadership vine după tranzacții importante în România. MAS PLC , descris ca unul dintre cei mai mari proprietari de malluri din România, a anunțat recent vânzarea către AFI Europe a șase centre comerciale în aer liber, într-o tranzacție evaluată la aproape 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), detaliată de Economedia într-un material anterior: Economedia . Activele menționate sunt: Prahova Value Centre (Ploiești), Zalău Value Center, Baia Mare Value Centre, Roman Value Centre, Sepsi Value Centre (Sfântu Gheorghe) și Bârlad Value Centre. Totodată, la finalul lui 2024, MAS a vândut șapte centre comerciale de tip strip mall din România către grupul britanic M Core pentru 49 milioane de euro (aprox. 245 milioane lei). [...]
O insulă grecească ajunsă la licitație pentru 247.000 de euro (aprox. 1,24 milioane lei) arată cum reglementările de mediu pot „tăia” din valoarea unui activ imobiliar : Makri , din arhipelagul Echinades (Marea Ionică), este scoasă la vânzare la un preț de pornire comparabil cu cel al unui apartament nou în București, potrivit Economedia , care citează Novinite și Greek Reporter. Insula fusese promovată în trecut ca oportunitate de investiție de lux, cu scenarii de dezvoltare ce includeau un complex de cinci stele și vile private, la un preț de circa 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei). Astăzi, prăbușirea până la 247.000 de euro indică o reevaluare severă a potențialului de dezvoltare, în condițiile în care proiectele mari nu mai sunt fezabile din punct de vedere legal. De ce s-a prăbușit prețul: restricțiile de construire Scăderea abruptă este pusă în principal pe seama reglementărilor de mediu care limitează ce se poate construi pe teren. O parte importantă din Makri este desemnată „pădure privată” și se află într-o zonă protejată Natura 2000 , ceea ce o plasează sub reguli de protecție a mediului la nivelul Uniunii Europene. În aceste condiții, construcțiile la scară largă – hoteluri sau stațiuni – nu sunt permise. Utilizarea terenului rămâne, în principal, pentru activități cu impact redus, precum agricultură ușoară sau utilizare recreativă limitată, ceea ce elimină practic majoritatea planurilor de dezvoltare comercială care susțineau evaluările anterioare. Licitația și ce se vinde, concret Încercările de a vinde insula la prețuri mai mari au eșuat, inclusiv la un nivel de aproximativ 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei), iar asta a împins prețul și mai jos înaintea licitației programate pentru 13 noiembrie 2026. Makri are o suprafață de sub un kilometru pătrat și o altitudine maximă de 126 de metri. Pe insulă există vestigii ale trei structuri mici: o capelă, o cisternă de apă și o casă modestă. [...]
Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 o opțiune cu avans mic, dar cu costuri mai mari la dobândă din cauza formulei cu dobândă variabilă, într-un context în care creditele ipotecare standard cu dobândă fixă pot fi mai ieftine, potrivit Wall-Street . Ministerul Finanțelor a anunțat continuarea programului și în acest an, iar plafonul de garantare a fost stabilit la 500 de milioane de lei, la fel ca în 2025. Ghidul pentru ediția 2026 nu era publicat la momentul articolului, astfel că reperele de aplicare rămân cele din edițiile anterioare. De ce contează: dobânda variabilă poate face creditul mai scump decât alternativele „Noua Casă” este un credit ipotecar garantat parțial de stat: statul oferă băncilor garanții pentru o parte din împrumut, iar beneficiul direct pentru cumpărător este avansul mai mic față de un credit ipotecar obișnuit. În același timp, programul vine cu dobândă variabilă, calculată în funcție de IRCC (Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor) plus o marjă fixă de circa 2%, iar durata maximă de creditare este de 30 de ani. În articol este citat Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, care spune că, la nivelurile actuale ale indicilor, costul dobânzii poate depăși semnificativ ofertele cu dobândă fixă din piață. Avansul minim și pragurile de preț Programul diferențiază condițiile în funcție de valoarea locuinței: Locuințe de până la 70.000 euro : avans minim obligatoriu 5% , procent maxim de garantare 50% . Exemplul din articol: la 70.000 euro, avansul este de aproximativ 3.500 euro. Locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro (locuințe noi, inclusiv ANL, recepționate cu cel mult 5 ani înainte de solicitare): avans minim obligatoriu 15% , procent maxim de garantare 60% . Exemplul din articol: la 140.000 euro, avansul este 21.000 euro. Cine poate aplica: condiții de eligibilitate pe proprietăți Conform ghidului FNGCIMM invocat în articol, solicitantul trebuie să se încadreze într-una dintre situațiile: nu deține (singur sau împreună cu soțul/soția) nicio locuință, indiferent cum a fost dobândită; sau deține cel mult o locuință cu suprafață utilă sub 50 mp, care nu a fost achiziționată prin „Prima Casă”/„Noua Casă”. Programul nu are limită de vârstă și poate fi accesat individual sau împreună cu partenerul de viață, dacă sunt îndeplinite criteriile. În plus, beneficiarii trebuie să îndeplinească și condițiile de eligibilitate ale băncii. Ce tipuri de locuințe sunt eligibile Prin „Noua Casă” pot fi cumpărate, între altele: locuințe noi (inclusiv ANL) cu recepția lucrărilor făcută cu cel mult 5 ani înainte de solicitarea creditului; locuințe consolidate seismic, cu recepția lucrărilor de consolidare în ultimii 5 ani; și alte locuințe mai vechi de 5 ani (inclusiv locuințe noi recepționate mai demult sau consolidate). Context: programul continuă, dar interesul a scăzut Programul a început în 2009 (sub numele „Prima Casă”) și a devenit „Noua Casă” în 2021. Potrivit datelor citate, de la lansare și până la finalul lunii februarie 2026 au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei. În 2025, au fost acordate garanții de aproximativ 33 milioane lei. În paralel, articolul indică faptul că dobânzile fixe din piață pot porni de la 4,55% pentru un exemplu de proprietate de 70.000 euro, în timp ce IRCC este 5,58% în T2 2026, ceea ce reduce atractivitatea programului pentru o parte dintre potențialii cumpărători. [...]
Prețurile apartamentelor vechi cu trei camere din București au urcat la 138.692 de euro , iar în Aviației scumpirea lunară a ajuns la 9.000 de euro, potrivit Libertatea . Mișcarea indică o presiune în creștere pe costul de achiziție, într-o piață în care avansul anual rămâne ridicat. În medie, prețul cerut pentru un apartament vechi cu trei camere a crescut luna trecută cu 0,5% față de martie 2026, adică cu 769 de euro, până la 138.692 de euro (aprox. 693.000 lei). Datele sunt atribuite de Libertatea publicației Zf.ro. Pe parcursul ultimului an, creșterea a fost de 14,5%, echivalentul unei majorări de 17.538 de euro față de aprilie 2025. Totodată, ritmul anual a urcat în aprilie de la 13,8% în martie la 14,5%, după o „încetinire temporară” la începutul anului, mai arată aceeași sursă. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri într-o lună În interiorul orașului, variațiile au fost semnificative. Cele mai mari creșteri lunare menționate sunt: Aviației: +9.000 de euro Drumul Taberei: +7.000 de euro Berceni: +6.000 de euro Militari: +4.000 de euro Unde au scăzut prețurile În același interval, au existat și corecții în unele zone: Colentina: -6.000 de euro Iancului – Mihai Bravu: -6.000 de euro Titan: -5.000 de euro Context: accesibilitate sub presiune și inflație peste 10% Libertatea notează că, „chiar și cu aceste scăderi”, accesibilitatea locuințelor s-a deteriorat în ultimele 16 luni, deși rămâne comparabilă cu nivelurile din 2020 și 2021, în contextul unei inflații care depășește 10%. În plus, potrivit BNR, rata anuală a inflației „va crește și se va menține” în martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza din februarie 2026, care anticipa 9,8% în iunie. Pe partea de ofertă, articolul mai menționează că piața imobiliară „continuă să se extindă”, experții imobiliari vorbind despre o creștere de 18,5% față de 2025, iar Sectorul 3 rămâne lider la livrări, cu peste un sfert din totalul locuințelor livrate în ultimii patru ani. [...]
Saltul de 33,5% al „chiriilor” în statisticile oficiale din aprilie nu indică o explozie a pieței libere , ci efectul unei actualizări administrative a tarifelor pentru locuințe de stat și ale autorităților locale, potrivit explicațiilor transmise de INS pentru Economica . INS a raportat că prețul chiriilor a crescut în aprilie 2026 față de martie cu 33,5%, într-un context în care inflația lunară (indice armonizat IAPC) a fost de 0,73%, iar rata anuală a inflației (IAPC) a ajuns la 10,7%. Creșterea lunară la „chirie” este însă descrisă ca neobișnuită și are o cauză punctuală. De unde vine creșterea: HG 193/07.04.2026 și locuințele din fondul public INS explică majorarea prin modificarea tarifului lunar al chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, inclusiv locuințe de serviciu, de intervenție și cămine pentru unii angajați ai statului, ca urmare a adoptării HG nr. 193/07.04.2026 . „Indicele pentru grupa „Chirie” înregistrează în luna aprilie a.c. o valoare de 133,50%, în principal ca efect al modificării tarifului lunar al chiriei practicat pentru spațiile cu destinația de locuințe aparținând domeniului public sau privat al statului sau al unităților administrative-teritoriale, prin adoptarea HG nr.193/07.04.2026.” În nomenclatorul folosit la calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), grupa „Chirie” include atât chiriile stabilite prin hotărâri de guvern pentru locuințele din fondul public, cât și chiriile de piață pentru locuințele închiriate de gospodării. INS mai precizează că ultima actualizare a tarifului de bază lunar al chiriei pentru locuințele statului fusese făcută la nivelul anului 2007. Efect bugetar local: exemplul Bucureștiului și miza încasărilor În paralel cu actualizările la nivel național, în București, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat la începutul anului intenția de a majora de zece ori chiriile pentru apartamentele administrate de Administrația Fondului Imobiliar (AFI) , care nu ar fi fost actualizate de 20 de ani. Este vorba despre peste 4.000 de apartamente, care, potrivit lui Ciucu, ar putea aduce la bugetul local 500 de milioane de lei, față de circa 50 de milioane de lei anterior; proiectul a fost aprobat în ședința CGMB din martie. Ca exemplu, Ciucu a indicat un apartament cu două camere (65,6 mp) pe Bd. Națiunile Unite, unde chiria ar fi crescut de la 145 lei la 1.837 lei după majorare. Ce arată datele din piața liberă: semne de răcire, nu de accelerare În timp ce statistica INS a surprins un salt puternic la „chirie” în aprilie, indicatorii citați pentru piața liberă descriu o dinamică mult mai temperată. Raportul Imobiliare.ro pentru trimestrul I arată o creștere a cererii la nivel național cu 8% și o scădere a ofertei cu 17%, însă chiriile s-ar fi redus ușor cu 2%, iar chiria medie națională ar fi fost de 520 de euro. Datele Storia indică pentru aprilie 2026 o fază de răcire: față de martie, prețurile au stagnat sau au coborât în majoritatea orașelor monitorizate, cu scăderi lunare de 7% în sectoarele 2 și 5 din București, 6% în Iași și 5% în Arad. Brașov și Sectorul 4 au avut minus 4%, iar Oradea este menționată ca excepție, cu o creștere de 5%. În Cluj-Napoca, Constanța și Craiova, chiriile au rămas neschimbate. În esență, creșterea de 33,5% raportată de INS reflectă în principal o ajustare de tarif în zona locuințelor din fondul public, cu potențiale efecte directe asupra bugetelor locale și asupra chiriașilor din acest segment, nu o scumpire generalizată a chiriilor din piața liberă. [...]
