Știri
Știri din categoria Apărare
Australia și Japonia au pornit practic un program naval de 7 mld. dolari prin semnarea contractelor inițiale, un pas care mută acordul din zona politică în cea de execuție și deschide atât livrări din 2029, cât și construcție locală în Australia, cu implicații directe pentru capacitatea industrială și planificarea apărării, potrivit Agerpres.
Miniștrii apărării Richard Marles (Australia) și Shinjiro Koizumi (Japonia) au semnat la Melbourne un memorandum care, conform declarației lui Marles, „reafirmă angajamentul comun” pentru livrarea cu succes a navelor. Contractele vizează demararea acordului major în valoare de 10 miliarde de dolari australieni (7 miliarde dolari, aprox. 32 miliarde lei), descris ca cea mai substanțială vânzare militară japoneză de la ridicarea interdicției asupra exporturilor în 2014.
Mitsubishi Heavy Industries urmează să furnizeze Forțelor armate regale australiene trei fregate multirol modernizate din clasa Mogami, construite în Japonia, cu livrări începând din 2029. În total, programul prevede 11 fregate, dintre care alte opt ar urma să fie construite în Australia.
Contractele semnate acoperă primele trei fregate, construite în Japonia, înainte de o „tranziție” către construcția pe doc uscat la șantierul Henderson, în apropiere de Perth, în vestul Australiei, conform lui Marles. Din perspectivă operațională, această etapizare înseamnă că Australia începe cu livrări externe, dar își pregătește și componenta de producție internă pentru restul programului.
Acordul, încheiat în august, este prezentat ca un semnal al îndepărtării Japoniei de pacifismul postbelic, în condițiile în care Tokyo își consolidează legăturile de securitate dincolo de alianța cu SUA, pe fondul tensiunilor regionale legate de China.
Ministerul Apărării din Japonia a transmis pe platforma X că cei doi miniștri au salutat încheierea contractelor pentru fregate și au confirmat continuarea consolidării legăturilor bilaterale în domeniul apărării. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de Reuters.
Recomandate
Coreea de Nord a reluat testele balistice, într-un ritm care crește presiunea de securitate în regiune , după ce a lansat mai multe rachete în mare, în largul coastei sale de est, potrivit News . Incidentul este a șaptea lansare de rachete balistice din acest an și a patra în luna aprilie, conform informațiilor transmise de Coreea de Sud și Japonia. Lansările au fost detectate în jurul orei 6:10 dimineața, din apropierea orașului Sinpo , de pe coasta de est a Coreei de Nord, a anunțat armata sud-coreeană. Japonia a transmis pe rețelele sociale că rachetele ar fi căzut în apropierea coastei de est a Peninsulei Coreene și că nu a fost confirmată nicio incursiune în zona economică exclusivă a Japoniei. Reacții și implicații de reglementare internațională Biroul prezidențial al Coreei de Sud a convocat o ședință de urgență pe teme de securitate, potrivit relatărilor mass-media. Testele de acest tip încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord, însă Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare. Context: fereastră geopolitică și program nuclear Potrivit profesorului Lim Eul-chul (Universitatea Kyungnam), Coreea de Nord ar considera momentul favorabil pentru accelerarea modernizării capacităților nucleare și balistice, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului. Episodul are loc și înaintea unui summit SUA–China așteptat la mijlocul lunii mai, unde președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping ar urma să discute despre Coreea de Nord. Separat, Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică , a declarat că Phenianul a făcut progrese „foarte serioase” în capacitatea de a produce arme nucleare, posibil prin adăugarea unei noi instalații de îmbogățire a uraniului. La finalul lunii martie, Kim Jong Un a susținut că statutul Coreei de Nord ca stat dotat cu arme nucleare este „ireversibil” și că extinderea „forței de descurajare nucleară” este esențială pentru securitatea națională. [...]
Armata israeliană a trasat o nouă „ Linie de Apărare Avansată ” în sudul Libanului , un pas care indică o consolidare operațională a prezenței IDF dincolo de frontieră și o repoziționare a „liniei de securitate” în raport cu Hezbollah , potrivit The Jerusalem Post . IDF a anunțat duminică faptul că a stabilit această linie și a publicat pe Telegram o hartă cu traseul ei. Conform armatei, „cinci divizii”, împreună cu forțe ale Marinei israeliene, operează simultan la sud de Linia de Apărare Avansată pentru a „distruge infrastructura teroristă” a Hezbollah și pentru a preveni amenințări directe la adresa comunităților din nordul Israelului. Ce schimbă pe teren: o linie nouă și o zonă de control În relatarea publicației, IDF leagă noua linie de obiective operaționale concrete: neutralizarea infrastructurii Hezbollah și reducerea riscului de atacuri asupra localităților israeliene din nord. Armata mai afirmă că a desfășurat atacuri aeriene și terestre împotriva unor combatanți Hezbollah care s-ar fi apropiat de „Linia Galbenă”, descrisă ca delimitând zona din sudul Libanului aflată sub controlul IDF. Anunțul vine după acțiuni militare de sâmbătă, când „mai multe situri” din sudul Libanului au fost lovite, IDF susținând că prezența unor operativi Hezbollah în acele locuri ar fi încălcat acordul de încetare a focului. Riscul de escaladare: acuzații de încălcare a armistițiului și reacții politice Publicația notează că presa libaneză a relatat că Hezbollah ar fi interpretat incidentele ca pe o încălcare a încetării focului și că gruparea ar intenționa să notifice Iranul cu privire la această presupusă încălcare. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a scris vineri pe Truth Social că a interzis Israelului să mai atace ținte din Liban și a afirmat că SUA vor lucra separat cu Libanul pentru a „gestiona situația Hezbollah într-un mod adecvat”, potrivit articolului. Poziția IDF: continuarea loviturilor și angajament de durată Potrivit aceleiași surse, IDF a transmis vineri că va continua să atace combatanți Hezbollah în sudul Libanului dacă gruparea nu se predă, iar aceasta este descrisă drept „prima interpretare agresivă” a limitelor armistițiului venită de la un oficial israelian de rang înalt. În plus, articolul citează „surse IDF” potrivit cărora armata s-ar fi angajat „oficial și fără echivoc” să rămână în sudul Libanului pe termen nedefinit, considerând râul Litani drept noua linie de securitate față de Hezbollah, dacă gruparea nu acceptă să se dezarmeze. [...]
Moartea a doi militari israelieni în sudul Libanului arată că armistițiul de zece zile nu oprește riscul operațional pe teren , într-un context în care incidentele armate continuă să fie raportate, potrivit news.ro . Armata israeliană a anunțat că doi soldați au fost uciși în ultimele două zile, ceea ce ridică la cel puțin 15 numărul militarilor israelieni morți de la începutul celui mai recent conflict, relatează CNN, citată de news.ro. Este vorba despre sergentul major în rezervă Lidor Porat (31 de ani), ucis sâmbătă, la o zi după moartea sergentului major în rezervă Barak Kalfon, conform informațiilor publicate pe site-ul Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF). În cele două incidente, alți 12 soldați au fost răniți, potrivit armatei israeliene, care nu a oferit detalii suplimentare. Armistițiu în vigoare, dar luptele continuă Escaladarea violențelor a început la începutul lunii martie, după un atac lansat de gruparea militantă Hezbollah din Liban „în sprijinul Iranului”, urmat de bombardamente intense ale Israelului asupra teritoriului libanez, conform aceleiași surse. Ministerul Sănătății din Liban a anunțat că în ultimele șase săptămâni peste 2.000 de persoane au fost ucise și aproximativ 7.000 au fost rănite în urma atacurilor. Deși un armistițiu de zece zile a intrat în vigoare la începutul acestei săptămâni, incidentele armate continuă să fie raportate. Semnal de risc și pentru forțele internaționale Anunțul privind moartea celor doi soldați israelieni a venit la câteva ore după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că un militar francez din cadrul forțelor ONU de menținere a păcii a fost ucis sâmbătă în Liban, mai notează CNN. [...]
Operatorii de telefonie mobilă din România pot ajunge, fără intenție, să faciliteze monitorizarea în timp real a dronelor rusești Shahed , prin mecanisme de roaming și interconectare cu operatorul rus Tele2 , potrivit unei analize publicate de Economica , care citează un expert ucrainean. Miza pentru operatori: roamingul ca vulnerabilitate operațională și de conformare Serhii „Flash” Beskrestnov susține că fiecare dronă Shahed are instalată o cartelă SIM de la Tele2, operator rus care ar livra loturi de SIM-uri direct producătorilor de drone. Ucraina a blocat roamingul Tele2 pe teritoriul său, însă nu și statele din jur, ceea ce ar permite dronelor, în apropierea granițelor cu Belarus, Polonia și România, să „prindă” semnal de la operatori locali. În acest context, expertul solicită operatorilor din întreaga lume să rupă acordurile de roaming și interconectare cu Tele2 și afirmă că a discutat problema cu Vladyslav Vlasiuk, reprezentantul președintelui ucrainean pentru politica de sancțiuni. Ce transmit, de fapt, dronele prin rețelele mobile Materialul subliniază că SIM-ul nu este folosit pentru ghidarea dronei. Agențiile ucrainene care au studiat Shahed-uri capturate ar fi confirmat că nu există posibilitatea fizică de control al dronei prin rețele mobile. Rolul cartelei GSM ar fi să alimenteze un dispozitiv de urmărire (tracker) care transmite înapoi poziția GPS și date despre motor. Ucraina ar bloca aceste trackere imediat după ce drona intră pe teritoriul său. Concluzia, în formularea sursei citate, este că România nu ar contribui la „pilotarea” dronelor, ci la monitorizarea lor în timp real de către Rusia. Context: de la Shahed iraniene la producție și utilizare rusească Shahed-urile au fost concepute inițial în Iran ca drone de tip „kamikaze”, proiectate să se prăbușească asupra țintei și să se autodistrugă la impact. Sunt menționate modelele Shahed-131 și Shahed-136, iar analiza notează că Rusia a început ulterior producția locală a unor variante similare, pe care le-a integrat în campanii regulate de bombardament. Beskrestnov este prezentat și prin prisma profilului său public și profesional, inclusiv faptul că, potrivit MIT Technology Review , a devenit o voce influentă pe zona tehnologiei dronelor și a fost numit consilier al ministrului ucrainean al Apărării pe probleme de tehnologie de apărare. [...]
Portavionul USS Gerald Ford a intrat într-o misiune prelungită care apasă pe resursa umană și pe mentenanță , după ce a depășit 295 de zile pe mare și urmează să treacă pragul de 300 de zile, potrivit Antena 3 . Durata desfășurării ridică întrebări despre uzura echipamentelor și despre efectele asupra echipajului, într-un context în care Pentagonul nu a indicat cât va mai continua misiunea. Portavionul a depășit recordul anterior de 294 de zile pe mare, stabilit de USS Abraham Lincoln în perioada pandemiei de Covid-19. Materialul notează că Gerald Ford se află „practic în misiune de luptă” de aproape 10 luni și a fost implicat în operațiuni care au inclus un raid în Venezuela și atacuri împotriva Iranului, informații atribuite de Antena 3 agenției Associated Press. Recordul de durată și ce indică despre ritmul operațional Desfășurarea a început în iunie 2025, cu destinația Marea Mediterană, iar în octombrie nava a fost rerutată către Marea Caraibilor, pe fondul pregătirilor de luptă ale SUA împotriva Venezuelei. Ulterior, portavionul a revenit în zona Mediteranei, a tranzitat Canalul Suez și a intrat în Marea Roșie pentru a participa la operațiuni militare împotriva Iranului. Antena 3 mai arată că recordul istoric de zile pe mare rămâne cel al USS Midway: 332 de zile în misiune, între 1972 și 1973, în timpul Războiului Rece. Presiune pe echipaj: incendiu la bord și restricții la escală În luna precedentă publicării articolului, la bord a izbucnit un incendiu „fără legătură cu luptele”, în urma căruia doi membri ai echipajului au fost răniți. Aproximativ 100 de locuri de dormit au fost afectate, iar peste 200 de membri ai echipajului au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza inhalării de fum; în plus, 600 de membri ai echipajului nu au mai putut folosi dormitoarele. Armata SUA a transmis atunci că nava nu a suferit avarii la sistemul de propulsie și că portavionul rămâne complet operațional, precizând că incendiul a izbucnit în zona de spălătorie. După incident, USS Gerald Ford a ajuns la finalul lunii martie în Creta pentru reparații, iar membrii echipajului nu au avut voie să părăsească nava, potrivit articolului. Cât mai durează misiunea Pentagonul nu a precizat cât timp vor mai rămâne marinarii în misiune. Antena 3 citează „surse militare” potrivit cărora nava ar urma să fie desfășurată în zona Golfului Persic timp de circa 11 luni. În plan politic, senatorul Tim Kaine a criticat durata și utilizarea forțelor armate în acest tip de misiuni: „Ar trebui să fie acasă cu cei dragi, nu trimiți prin lume de un președinte care folosește armata SUA pe post de gardă imperială a palatului.” [...]
România încearcă să-și conecteze industria de apărare la achizițiile NATO prin lansarea, la sediul Alianței din Bruxelles, a evenimentului „ Romania Industry Day ”, gândit ca o platformă de acces pentru companiile românești la programele de înzestrare și logistică, potrivit Mediafax . Evenimentul este programat pentru luni, 20 aprilie 2026, și va fi inaugurat de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , împreună cu ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. La reuniune sunt anunțate peste 20 de companii românești din domenii precum tehnologia, comunicațiile securizate și industria de apărare. De ce contează pentru companii: acces la „piața NATO” și la standarde Miza operațională este apropierea firmelor românești de structurile NATO care gestionează comunicațiile și achizițiile, prin consultări dedicate, cu obiectivul declarat de a facilita intrarea în programele Alianței. În comunicat, evenimentul este prezentat ca un pas de „diplomație economică” și ca o încercare de a alinia oferta industriei românești la cerințele NATO. În context, autoritățile invocă creșterea bugetelor de apărare la nivel aliat și dimensiunea cheltuielilor totale ale statelor NATO, care „au depășit 1,4 trilioane de dolari anual” (aprox. 6,4 trilioane lei), ca argument pentru oportunitatea economică. Ce tip de produse și tehnologii sunt vizate Potrivit informațiilor din comunicat, „Romania Industry Day” reunește companii din arii precum: software; comunicații securizate; sisteme satelitare; tehnologii anti-dronă; aeronautică. Mesajul autorităților: securitate, dar și economie Oana Țoiu afirmă că obiectivul este ca firmele românești să devină furnizori direcți pentru structurile Alianței și leagă inițiativa de investiții în tehnologii avansate și de crearea de locuri de muncă înalt calificate, menționând totodată că acesta este „primul” eveniment și „vor mai urma și altele”. Irineu Darău susține că Ministerul Economiei va sprijini promovarea industriilor-cheie și dezvoltarea industriei de apărare, inclusiv prin adaptarea la „standarde exigente” și integrarea în lanțuri de producție europene și globale. Ce urmează Prima ediție are loc pe 20 aprilie, la sediul NATO din Bruxelles. Din informațiile disponibile nu reies, deocamdată, contracte, valori sau calendare de achiziții asociate direct evenimentului; inițiativa este prezentată ca o platformă de dialog și conectare între cererea operațională a NATO și soluțiile industriei românești. [...]
