Știri
Știri din categoria Imobiliare
Airbnb a început să notifice proprietarii din clădiri încadrate în risc seismic I, iar anunțurile pot fi eliminate dacă nu există dovada încadrării corecte, potrivit HotNews. Miza este una operațională și de conformare: platforma invocă faptul că legislația românească interzice închirierea în aceste imobile.
Proprietarii vizați au la dispoziție 14 zile pentru a demonstra că apartamentul nu se află în categoria „Risc Seismic I”; în caz contrar, listarea este retrasă, conform Cotidianul.
Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) spune că Airbnb a început oficial verificarea apartamentelor listate în clădiri încadrate în risc seismic I (RsI) – categoria considerată cea mai periculoasă, asociată cu probabilitate ridicată de prăbușire la un cutremur major.
Din perspectiva pieței, orice eliminare de anunțuri poate reduce oferta disponibilă în zone centrale, unde sunt frecvente clădirile vechi cu „bulină roșie”, și poate muta cererea către imobile fără astfel de restricții.
Potrivit Profit.ro, aproximativ 74.000 de spații locative din România sunt oferite în prezent spre închiriere pe termen scurt prin platforme precum Airbnb, în creștere cu 7,8% de la an la an.
În perioada următoare, proprietarii notificați vor trebui să furnizeze documente care să ateste încadrarea clădirii, iar în lipsa lor riscul imediat este delistarea. HotNews notează că detalii suplimentare sunt disponibile în materialul Profit.ro.
Recomandate
România rămâne sub media UE la renovările care reduc consumul de energie , un semnal că ritmul investițiilor în eficiența energetică a locuințelor este încă modest în raport cu restul Uniunii, potrivit datelor Eurostat citate de Mediafax . În 2025, 19,1% dintre locuitorii din România declarau că trăiesc în locuințe care au beneficiat de lucrări de eficientizare energetică în ultimii cinci ani, față de media Uniunii Europene de 23,9%. La nivel european, indicatorul a scăzut față de 2023, când era 25,8%. Diferențe mari între țări: Olanda în top, Italia la coadă Disparitățile între state sunt semnificative. În Olanda, 60,5% dintre locuitori trăiesc în locuințe modernizate pentru creșterea eficienței energetice, în timp ce Italia are cea mai mică pondere din UE, de 2,6%. Între aceste extreme se află, între altele, Danemarca (34%), Franța și Slovenia (ambele cu 33,3%), dar și Malta (7,8%) și Grecia (9,5%). Cine renovează mai greu: efectul sărăciei și al statutului de chiriaș Datele Eurostat indică o legătură directă între situația financiară și probabilitatea de a face astfel de investiții. În rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, doar 17,4% au declarat că locuința lor a fost modernizată în ultimii cinci ani, comparativ cu 25,6% în cazul celor fără dificultăți financiare. Diferențele sunt vizibile și în funcție de statutul locativ: proprietari: 26,9% locuiesc în locuințe modernizate în ultimii cinci ani; chiriași: 16,7%. Contează și tipul locuinței: 30,5% dintre cei care stau la casă au făcut lucrări de eficiență energetică, față de 16,6% dintre cei care locuiesc la bloc. Clădirile noi: mai puține probleme la încălzire și la plata utilităților Eurostat mai arată că persoanele care locuiesc în clădiri construite după 2011 au mai rar dificultăți în a-și încălzi locuința și înregistrează mai puține restanțe la plata facturilor de utilități decât cei care stau în imobile mai vechi. [...]
WDP pregătește vânzarea unui depozit logistic din România către utilizatorul final, într-o tranzacție de câteva zeci de milioane de euro , potrivit Profit . Miza economică este dublă: compania își marchează profitul printr-un preț peste evaluare, iar cumpărătorul își securizează capacitatea operațională prin trecerea de la chirie la proprietate. WDP, dezvoltator imobiliar cu acționar principal una dintre cele mai bogate familii din Belgia, a indicat că tranzacția din România ar urma să se închidă în trimestrul al treilea din 2026, sub rezerva îndeplinirii condițiilor obișnuite. Ce vinde WDP și la ce evaluare Compania a anunțat vânzarea a două proprietăți logistice către utilizatori finali, cu o suprafață totală închiriabilă de aproximativ 61.000 metri pătrați, pentru circa 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei). Activele sunt în Țările de Jos (Duiven) și în România. Proprietatea din Duiven a fost vândută în mai 2026, pentru a facilita extinderea hubului european rutier al FedEx din vecinătate, o investiție anunțată de 46 de milioane de euro (aprox. 241 milioane lei). De ce contează: randament ridicat și preț peste „valoarea justă” Cele două tranzacții ar urma să aducă încasări totale de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei), cu o rată internă de rentabilitate (IRR) medie de peste 20% și un preț de vânzare cu 30% peste ultima valoare justă evaluată a activelor. În cazul activului din România, WDP indică și schimbarea de logică a utilizării: proprietatea va fi integrată în operațiunile cumpărătorului și folosită pentru susținerea activităților aflate în expansiune în regiune, ceea ce sugerează o cerere operațională solidă pentru spații logistice „built-to-suit” (adaptate nevoilor unui chiriaș/cumpărător). [...]
Cumpărarea unei locuințe de 200.000 euro în Grecia poate adăuga cel puțin 15.000–16.000 euro la nota finală , din taxe și costuri de tranzacție, potrivit unei avocate românce stabilite în Grecia, citată de Newsweek . Pentru românii care se uită la piața elenă fie pentru relocare, fie pentru închiriere, miza practică este bugetarea corectă a costurilor „invizibile” dincolo de prețul de achiziție. Avocata explică, într-un material publicat pe Facebook , la ce taxe, impozite și cheltuieli trebuie să se aștepte cumpărătorii în 2026 și oferă un exemplu pentru o proprietate evaluată la 200.000 euro (aprox. 1.000.000 lei). Principalele taxe și costuri la achiziție Pentru o tranzacție de 200.000 euro, costurile menționate includ: Taxa de transfer imobiliar : aproximativ 3,09% din valoare, adică circa 6.180 euro (aprox. 30.900 lei). Onorariul notarului : orientativ 1%–1,5% , adică aprox. 2.000–3.000 euro , la care se adaugă TVA (nivelul TVA nu este detaliat în sursă). Taxe de înscriere la Cadastru / Registrul de Carte Funciară : aproximativ 0,5%–0,7% , adică în jur de 1.000–1.400 euro . Onorariul avocatului : de regulă 1%–2% (aprox. 2.000–4.000 euro + TVA ), dar poate coborî la 0,5% în cazuri simple sau urca până la 3% (aprox. 6.000 euro + TVA ) dacă dosarul este complex (antecontract, plăți eșalonate, verificări suplimentare, probleme urbanistice ori riscuri juridice). Comisionul agenției imobiliare (dacă tranzacția se face prin agenție): de regulă 2% (aprox. 4.000 euro ), însă pot exista situații cu 4% , potrivit aceleiași surse. De ce contează: rolul avocatului și riscul de costuri variabile Un element operațional important în Grecia, potrivit explicațiilor, este rolul avocatului cumpărătorului, care verifică titlurile de proprietate, sarcini (ipoteci, popriri), legalitatea actelor, situația cadastrală, documentele urbanistice și condițiile contractului. În funcție de aceste verificări și de complexitatea tranzacției, costul juridic poate varia semnificativ, ceea ce poate schimba bugetul final. La final, estimarea avansată în material este că, pentru o locuință de 200.000 euro, taxele, impozitele și celelalte cheltuieli asociate tranzacției ajung la cel puțin 15.000–16.000 euro (aprox. 75.000–80.000 lei), peste prețul proprietății. [...]
Reluarea e-Terra deblochează treptat fluxul de acte imobiliare, dar cererile rămân în backlog , după atacul cibernetic care a scos din funcțiune sistemele ANCPI , potrivit Profit . Guvernul spune că aplicația funcționează, însă volumul ridicat de solicitări acumulat într-un interval scurt generează timpi mai mari de așteptare la accesare și la procesare. În 12 august 2026, la nivelul tuturor oficiilor teritoriale (OCPI) au fost înregistrate 69.788 de cereri, față de 42.057 în aceeași zi a anului 2025. Creșterea cea mai puternică a fost la extrasele de carte funciară pentru autentificare: 25.152 de cereri în 12 august 2026, comparativ cu 5.281 în 12 august 2025. Pentru extrasele de informare, ANCPI indică 17.876 de cereri, cu 303 peste nivelul din ziua similară a anului trecut. Ce înseamnă operațional pentru piața imobiliară ANCPI afirmă că personalul lucrează la recuperarea activității restante „cu respectarea termenelor și procedurilor legale”, iar măsurile adoptate urmăresc fluidizarea procesării și reducerea timpilor de așteptare. În zilele de 12 și 13 august, încărcarea mare a dus la opriri temporare ale aplicației și la timpi mai mari de așteptare în anumite intervale; instituția spune că specialiștii au intervenit pentru remediere și continuitate. Totodată, a fost remediată problema legată de nefuncționalitatea exportului de geometrii (funcție utilizată în lucrările cadastrale). Ce sisteme sunt disponibile și ce rămâne oprit Reluarea funcționării vizează, în această etapă, exclusiv sistemul integrat e-Terra. Celelalte platforme online gestionate de ANCPI – Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni (RTI), MyEterra, Registrul proprietarilor, Titluri de proprietate și Geoportal – urmează să fie repuse în funcțiune etapizat, după verificări, iar reluarea va fi comunicată în prealabil. RTI este indicat ca fiind, în prezent, indisponibil. Consecința directă menționată: nu poate fi realizată consultarea necesară pentru eliberarea certificatelor de sarcini aferente codului 2.7.4 din anexa la Ordinul nr. 16/2019. Până la repunerea în funcțiune, serviciul aferent codului 2.7.4 rămâne indisponibil, iar cererile înregistrate pe codul 2.1.1 care necesită verificarea RTI vor rămâne în starea „în lucru”, urmând să fie soluționate după restabilirea accesului. Măsuri de „decongestionare”: program prelungit și call center Pentru 12 și 13 august, ANCPI a decis prelungirea programului de depunere a cererilor, atât la ghișee, cât și prin e-Terra, de la 8:30 până la 16:00. Instituția recomandă utilizatorilor să apeleze, pe cât posibil, la suport telefonic pentru a evita deplasările suplimentare la sedii. Liniile dedicate de call center comunicate sunt: 0749 012 525 0749 016 331 0735 950 582 Plăți și reluarea activității: ce se schimbă în primele zile În primele zile de la reluarea activității, plata în e-Terra pentru serviciile furnizate de OCPI nu se va putea face cu cardul, ci doar prin ordin de plată sau la casieria oficiului prestator, conform informațiilor din articol. Aplicația e-Terra a fost repornită etapizat începând de miercuri, 11 august, ora 15:00, pentru personalul ANCPI și OCPI și pentru notarii publici. În prima zi de reluare (11 august 2026) au fost înregistrate 24.695 de cereri, iar toate cele 42 de oficii au finalizat înregistrarea cererilor primite prin corespondență în perioada de indisponibilitate. Pentru aproximativ 94.000 de cereri aflate în curs de soluționare la momentul incidentului, termenele legale au fost prelungite printr-o decizie internă a ANCPI, iar soluționarea ar urma să fie tratată „cu celeritate”. [...]
O casă de 300 mp cumpărată cu 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) arată cât de ieftine pot fi proprietățile „akiya” din Japonia , însă costurile recurente rămân criteriul care face diferența pentru oricine se gândește la o astfel de achiziție, potrivit Adevărul . Un român stabilit în Japonia a explicat pe Instagram cât îl costă întreținerea unei locuințe tradiționale cumpărate la un preț foarte mic, într-un context în care fenomenul caselor abandonate din Japonia – cunoscute ca „akiya” – atrage cumpărători din întreaga lume. Informația este preluată de Adevărul , care citează Click.ro. Cât a plătit la electricitate într-o lună cu aer condiționat Românul spune că, într-o lună în care a folosit aparatele de aer condiționat, factura la energie electrică a fost de 12.000 de yeni , pentru „380 și ceva de kWh” consumați. El estimează costul la „60 și ceva de euro” (aprox. 300 lei) și precizează că suma este valabilă „cel puțin aici, pe insulă”, fără să știe dacă în alte zone din Japonia este mai ieftin sau mai scump. „12.000 de yeni a venit factura la curent. (…) factura a venit 12.000 de yeni pentru 380 și ceva de kWh consumați într-o lună. Asta înseamnă undeva la 60 și ceva de euro.” Dimensiunea proprietății și taxele anuale Proprietatea cumpărată are aproximativ 300 mp, este amplasată pe un teren de circa 3.000 mp și include încă cinci anexe gospodărești. Pe lângă prețul de achiziție, românul afirmă că plătește aproximativ 300 de euro (aprox. 1.500 lei) pe an impozit pentru întreaga proprietate, sumă pe care o consideră redusă raportat la dimensiunea terenului și a construcțiilor. „În România nu îți cumperi un Logan cu cât îți cumperi aici o proprietate.” De ce contează Exemplul scoate în evidență că, dincolo de prețul de cumpărare foarte mic al unor „akiya”, decizia economică se joacă în costurile de utilizare (utilități) și în taxele anuale, care pot influența semnificativ bugetul total al proprietarului. În acest caz, românul indică un nivel al cheltuielilor pe care îl consideră avantajos, dar admite că pot exista diferențe între regiuni. [...]
Piața terenurilor intră într-o fază în care cumpărătorii dictează mai mult condițiile , pe fondul unei oferte în creștere și al unor decizii luate mai prudent, chiar dacă tranzacțiile mari s-au închis mai greu în prima parte a anului, potrivit Profit . În acest context, dezvoltatorii care cumpără sau pregătesc achiziții acum mizează pe livrări care ar urma să se vadă mai ales din 2027–2028, având în vedere timpul necesar pentru autorizare, finanțare și construcție. Datele citate dintr-un raport Colliers pentru primul semestru indică o piață cu evoluții diferențiate la preț: terenurile „foarte bune”, cu parametri clari și documentații urbanistice avansate, pot avea creșteri punctuale de 5–10% față de anul precedent. La polul opus, terenurile fără documentații urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări. Unde se vede cererea și unde se așteaptă Retailul rămâne cel mai activ segment, cu cerere susținută la nivel național, chiar dacă numărul tranzacțiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Cererea vine în special din partea operatorilor FMCG, a retailerilor și a dezvoltatorilor, inclusiv jucători locali care pregătesc proiecte mai mici în orașe din toată țara, pe fondul extinderii rețelelor comerciale și al consumului de proximitate. Rezidențialul continuă să atragă interes, iar cererea pentru terenuri a crescut vizibil în ultimul an, inclusiv din partea unor cumpărători noi și investitori internaționali. Totuși, segmentul trece printr-o perioadă de „reașezare”, influențată și de schimbări legislative care au modificat accesul la finanțare și, în această etapă, avantajează dezvoltatorii mari, cu poziții financiare mai solide. În paralel, unii dezvoltatori mari se uită mai atent către orașele regionale, pe fondul concurenței ridicate din București , în timp ce dezvoltatori locali din marile orașe pot întâmpina dificultăți, ceea ce poate deschide ușa pentru parteneriate sau intrarea unor jucători noi. Industrialul este descris ca fiind mai degrabă într-o zonă de așteptare: investitorii preferă oportunități mai clare, iar jucătorii mari, care au deja rezerve importante de terenuri, nu se grăbesc să cumpere decât dacă apare un activ foarte bine poziționat. În schimb, se conturează interes pentru proiecte „speciale” (de exemplu, locuințe pentru studenți, centre medicale, școli și proiecte educaționale). Oferta mai mare mută echilibrul în negociere Un element cheie pentru dinamica din 2026 este creșterea numărului de terenuri scoase la vânzare. Printre vânzători apar tot mai mulți investitori instituționali și străini, unii interesați să iasă din piață pe fondul incertitudinilor politice, dar și proprietari care vor să elibereze capital sau să valorifice creșterile de preț din ultimii ani. Această ofertă mai consistentă schimbă raportul de forțe: cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai atent, inclusiv pe termene de plată și pe siguranța autorizării. Colliers observă mai multe tranzacții cu plăți eșalonate, adesea condiționate de obținerea autorizației de construire, ceea ce oferă cumpărătorilor protecție suplimentară. În același timp, capitalul românesc este mai prezent decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători. Autorizarea și urbanismul, variabilele care pot accelera sau bloca piața În București, investitorii privesc cu un anumit optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă direcția pieței rămâne dependentă de noul Plan Urbanistic General, care va influența puternic dezvoltările viitoare. În alte orașe mari, aprobarea proiectelor a devenit mai dificilă, pe fondul presiunilor sociale și politice. Per ansamblu, 2026 nu este descris ca un an „spectaculos” ca număr de tranzacții închise, dar există activitate semnificativă în spate, cu multe negocieri și precontracte. A doua jumătate a anului ar putea aduce mai multe tranzacții finalizate, însă efectele cele mai vizibile sunt așteptate mai degrabă în 2027, dacă mediul economic și politic nu se deteriorează și dacă zona de urbanism și autorizare devine mai clară. [...]
