Știri
Știri din categoria HoReCa
Hercule accelerează expansiunea prin franciză, cu un buget de circa 4 milioane de lei pentru 5 restaurante noi în 2026, mizând pe un model în care majoritatea unităților ar urma să fie deschise împreună cu antreprenori locali, potrivit Economedia.
Conceptul românesc de tavernă grecească, dezvoltat de grupul Strong MND, vizează o creștere rapidă a rețelei și și-a setat ca obiectiv atingerea a 100 de restaurante Hercule în următorii cinci ani, printr-un mix de locații proprii și unități operate în sistem de franciză.
În prezent, rețeaua Hercule are 3 restaurante în România (Bacău, Huși și Vaslui). Dintre acestea, unul este administrat direct de companie, iar două funcționează în regim de franciză.
Pentru francizați, compania indică următoarele repere financiare:
Strategia Hercule se bazează „într-o măsură importantă” pe franciză, iar ținta declarată este ca aproximativ 80 din cele 100 de restaurante să fie dezvoltate împreună cu oameni de afaceri locali, în acest sistem. Managementul companiei leagă planul de evoluția pieței, invocând faptul că anual în România sunt deschise peste 200 de restaurante/locații HoReCa în franciză.
În același timp, grupul mizează pe transferul de know-how din experiența echipei care a construit brandul Spartan, tot din Strong MND.
Strong MND este grupul care dezvoltă și Spartan, rețea cu 58 de restaurante la nivel național (25 unități proprii și 33 în franciză), prezentă în peste 25 de orașe și cu peste 1.000 de angajați. Pe lângă Spartan și Hercule, grupul mai dezvoltă concepte precum Tyranozaur și Wokfull.
Recomandate
Pensiunile din Delta Dunării intră în sezon cu cerere similară anului trecut, dar anulări pe fond meteo potrivit Agerpres , care descrie un început de vară „promițător” pentru o parte dintre operatorii locali, în ciuda vremii nefavorabile și a contextului regional marcat de războiul din Ucraina. În Jurilovca, proprietarul unei pensiuni, Vasilică Bold, spune că nivelul de turiști este comparabil cu aceeași perioadă din 2025, cu o concentrare în weekend. El indică vremea drept principalul factor care influențează decizia de călătorie, inclusiv prin anulări și reprogramări în funcție de ploi, dar afirmă că rezervările pentru vară sunt „la fel ca în anii trecuți”. Pe lângă componenta de cazare și masă, operatorii locali încearcă să susțină cererea prin experiențe și evenimente. În Somova, festivalul Dichis’n’Blues (concerte și dezbateri) a adus un plus de ocupare: o proprietară de pensiune, Sanda Cojocaru, afirmă că, pe durata celor trei zile, „toate pensiunile din comună au fost pline”, chiar dacă în timpul evenimentului a fost primit și un mesaj RO-ALERT privind posibilitatea căderii unor drone. Ce apasă pe operațiunile din turismul local Din perspectiva antreprenorilor, riscurile imediate rămân mai degrabă operaționale decât de cerere „pură”: dependența de prognoza meteo , care duce la anulări pe termen scurt și la mutarea sejururilor; sezonalitatea puternică , cu vârf în weekend și așteptări de creștere odată cu vacanța copiilor; birocrația , pe care unii operatori o indică drept zonă unde ar fi nevoie de simplificare. În paralel, reportajul notează și contextul local: Jurilovca a suspendat anul trecut Festivalul borșului de pește, pe fondul restricțiilor bugetare, dar a fost inclusă între stațiunile turistice de interes local prin Hotărâre de Guvern. Calendar de evenimente care poate susține cererea în extrasezonul meteo Pentru vara aceasta sunt menționate mai multe inițiative care încearcă să atragă turiști „indiferent de vreme”, inclusiv activități în zone mai puțin cunoscute (bicicletă, caiac, trasee la pas) și evenimente comunitare. Între reperele punctuale: 18 iunie : o întâlnire deschisă organizată de Asociația „Cu drag din Sulina”, în cadrul proiectului „Sulina, oraș în rezervație”; sâmbătă (data exactă nu este precizată în textul sursă): Bibaniada , concurs feminin de pescuit la biban în echipă, la Mila 23, cu componentă de festival gastronomic și program artistic. Pentru sectorul de ospitalitate din Deltă, mesajul principal al începutului de sezon este că cererea există și se menține la un nivel apropiat de anul trecut , însă veniturile rămân expuse volatilității meteo , iar evenimentele locale devin un instrument tot mai important pentru a stabiliza gradul de ocupare. [...]
Intrarea lui Florin Dumitrescu în zona de restaurante proprii mută competiția în food hall-uri , unde operatorii mizează pe trafic mare și rotație rapidă a conceptelor, într-un proiect care ar urma să se deschidă în trimestrul IV din 2026, potrivit Profit . Chef Florin Dumitrescu va deschide din toamnă două localuri proprii în Marketta Food Hall : SHIRAG (cu specific rotisserie) și MILANESE. El apare pe lista finală a brandurilor care vor funcționa în noul proiect și a publicat un clip video în care spune că a început testele de gust pentru cele două restaurante. „Astăzi, în 2026, mă întorc. Din toamnă, ne vedem la Marketta Food Hall, cu două concepte care spun exact povestea acestui moment: SHIRAG Rotisserie și MILANESE — The Authentic Milanese Schnitzel.” De ce contează pentru piața HoReCa Alegerea unui food hall ca platformă de lansare indică o miză operațională: astfel de spații concentrează mai multe branduri sub același acoperiș, cu flux de clienți generat de ansamblu, ceea ce poate reduce riscul de „start” față de un restaurant stradal clasic, dar crește presiunea pe diferențiere și pe execuție (meniu, viteză, consistență). În același timp, prezența unui nume cu notorietate într-o listă finală de chiriași întărește strategia dezvoltatorilor de a ancora proiectul în branduri care pot atrage trafic încă din primele luni. Context: Marketta Food Hall și proiectul One Gallery Marketta Food Hall este un proiect dezvoltat de Tomcat Hospitality în cadrul One Gallery, fosta hală Ford din București, restaurată de One United Properties. Spațiul este parte dintr-un proiect mixed-use (funcțiuni multiple), care va include birouri, un concept de food market și o zonă de muzeu dedicată istoriei clădirii. Conform informațiilor din articol, Marketta Food Hall ar urma să aibă: o suprafață de peste 6.000 mp; peste 2.000 de locuri; deschidere estimată în trimestrul al patrulea al anului 2026. Clădirea fostei fabrici Ford din cadrul dezvoltării One Floreasca City a fost prima fabrică Ford cu linie de asamblare operațională din Europa de Est; fabrica a fost deschisă în 1936 și închisă în 1948. [...]
Programul „ Litoralul pentru toți ” pune presiune pe hotelieri să umple camerele în extrasezon și a intrat deja în derulare, cu tarife anunțate cu până la 50% sub vârful de sezon, dar cu o cerere încă modestă pe fondul vremii capricioase, potrivit Adevărul . Programul a debutat pe 3 iunie 2026 și este disponibil, în prima etapă, până pe 20 iunie. A doua fereastră de reduceri este programată între 1 septembrie și 15 octombrie. Ediția din 2026 este a 48-a, iar ofertele vizează sejururi de trei sau patru nopți. Cât de mare este oferta și unde se aplică Aproximativ 20% dintre unitățile de cazare de pe litoral s-au înscris în program, adică aproape 100 de hoteluri de 2, 3 și 4 stele, din stațiuni precum Mamaia, Mamaia Nord, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Neptun-Olimp, Jupiter, Venus și Mangalia. Intervale de preț: de la 115 lei la peste 1.000 lei pe sejur Potrivit reprezentanților unei agenții de turism din cadrul Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), tarifele din program se încadrează în următoarele intervale (pentru 3 nopți/cameră, în funcție de stațiune și servicii incluse): Mamaia: de la 126 lei (2*, fără masă) până la 840 lei (5*, mic dejun inclus) Eforie Nord: de la 115 lei (3*, fără masă) până la 343 lei (4*, mic dejun + acces spa) Costinești: de la 183 lei (3*, mic dejun) până la 696 lei (resort 3*, mic dejun) Neptun: de la 206 lei (3*, fără masă) până la 408 lei (4*, mic dejun) Venus: de la 203 lei (3*, fără masă) până la 1.051 lei (4*, all inclusive) Vama Veche: de la 160 lei (3*, fără masă) până la 368 lei (3*, fără masă) În articol este dat și un exemplu punctual: patru zile la Mamaia , la hotel de 5 stele cu mic dejun inclus, pentru 840 lei . Cerere încă redusă: vremea și „ritmul” programului Prezența pe litoral „nu este deocamdată foarte mare”, iar vremea a dat peste cap planurile hotelierilor. Vicepreședintele ANAT, Adrian Voican , spune că programul nu începe, de regulă, „în forță”, ci crește treptat spre finalul ferestrei din iunie. „Oamenii se retrag acasă după 1 Mai și în funcție de vreme apare crescendo până pe 20 iunie, când se termină programul.” Hotelierii se așteaptă la o creștere a gradului de ocupare de la o săptămână la alta și mizează pe perioada până la 20 iunie pentru a-și regla operațiunile și a-și „omogeniza echipele”, astfel încât serviciile să fie la nivelul așteptărilor. Cine poate profita mai ușor de tarifele mici Cum copiii sunt încă la școală, perioada de început de iunie ar putea fi mai potrivită pentru segmente precum seniorii. În același timp, articolul notează că, în ultimii ani, interesul s-a mutat tot mai mult spre septembrie , când au fost frecvent temperaturi de vară, ceea ce a transformat luna într-una dintre cele mai căutate perioade. [...]
Sphera Franchise Group își extinde portofoliul din HoReCa prin aducerea wagamama în România , o mișcare care deschide o nouă linie de creștere pentru cel mai mare operator de restaurante din foodservice-ul local, potrivit Profit . Grupul a achiziționat drepturile de franciză pentru deschiderea de restaurante wagamama în România și spune că va implementa planul prin intermediul unei noi companii, deținută integral de Sphera Franchise Group. Calendarul intrării pe piață Primul restaurant wagamama din România este programat să se deschidă la București „spre sfârșitul anului 2026 – începutul anului 2027”, conform informațiilor publicate. De ce contează pentru piața locală Extinderea printr-un brand internațional pan-asiatic indică o strategie de diversificare a portofoliului pentru Sphera, într-un moment în care competiția din restaurantele de lanț se mută tot mai mult pe diferențiere de concept și pe capacitatea de a scala operațional. În același timp, utilizarea unei companii noi, deținute 100% de grup, sugerează o structurare separată a proiectului, cu implicații directe în modul de administrare și control al investițiilor și al expansiunii. Context: ce este wagamama wagamama este un brand fondat la Londra în 1992 și operează o rețea internațională de restaurante, notează sursa. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre numărul de unități vizat în România, nivelul investițiilor sau locația exactă din București. [...]
Restaurantele din Dubai își reduc meniurile și își schimbă oferta ca să țină sub control costurile și lipsa unor ingrediente importate , după perturbarea lanțurilor de aprovizionare pe fondul războiului cu Iranul, potrivit Digi24 . Conflictul a afectat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz și a scumpit transportul aerian, pe fondul creșterii prețurilor la combustibil. În Emiratele Arabe Unite , unde peste 80% din alimente sunt importate, șocul se vede rapid în HoReCa, relatează Reuters, potrivit News.ro. Presiune operațională: ingrediente mai greu de găsit, volume mai mici Bucătarii și operatorii spun că au dificultăți în aprovizionarea cu produse precum avocado, tomatillo, scoici din Norvegia sau fructe de mare japoneze. În practică, asta se traduce prin ajustări de producție și de meniu: reducerea numărului de preparate disponibile; cumpărarea unor cantități mai mici; înlocuirea ingredientelor importate cu alternative locale. Costuri mai mari și cerere mai slabă Pe partea de costuri logistice, transportul aerian a crescut cu până la 70% pe anumite rute. În același timp, operatorii din HoReCa au raportat o scădere medie a cererii de aproximativ 27% față de anul trecut, în timp ce costurile furnizorilor au urcat cu circa 13%. Răspunsul restaurantelor: meniuri fixe, kituri pentru acasă, ajustări de personal Pe lângă problemele de aprovizionare, restaurantele sunt lovite și de scăderea numărului de turiști, un motor important pentru economia Dubaiului. În acest context, unele locații încearcă să-și apere vânzările și marjele prin: meniuri fixe la preț redus; kituri de gătit acasă; orientare către ingrediente locale; reducerea personalului sau limitarea temporară a activității (în unele cazuri). Autoritățile locale au lansat măsuri de sprijin economic și campanii pentru stimularea consumului, însă industria restaurantelor, estimată la 9,5 miliarde de dolari (aprox. 43,7 miliarde lei), intră într-o perioadă dificilă, după ce anterior era așteptată o creștere puternică în 2026. În același timp, unii operatori văd semne de revenire, pe fondul armistițiului și al reluării treptate a activității turistice, ceea ce ar putea readuce gradual stabilitatea în sector. [...]
Hotelurile, pensiunile și restaurantele din România ar urma să fie reclasificate după criterii noi , ceea ce înseamnă obligații operaționale suplimentare pentru operatori – de la informarea digitală a turiștilor și cerințe de eficiență energetică până la stații de încărcare pentru mașini electrice și reguli de accesibilitate – potrivit Economedia . Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) a publicat proiectul în transparență decizională, iar informațiile sunt transmise de Agerpres, conform articolului. Schimbarea vizează actualizarea unor reguli vechi de peste trei decenii, în condițiile în care clasificarea unităților turistice se face încă după criterii din anii ’90, a afirmat pe Facebook ministrul Irineu Darău. Ce se schimbă pentru operatori: digitalizare, infrastructură și accesibilitate Proiectul de ordin introduce, între altele, cerințe care pot implica investiții și ajustări de procese în unitățile de cazare și alimentație publică: digitalizarea informațiilor pentru turiști: unitățile nu ar mai fi obligate să tipărească materiale, acestea putând fi oferite în format digital prin coduri QR, aplicații sau pe site; obligația ca fiecare unitate de cazare să aibă un e-mail oficial și o pagină web cu informații de bază actualizate; dotări pentru eficiență energetică și măsuri de siguranță verificate; facilități moderne, inclusiv stații de încărcare pentru mașini electrice; reguli de accesibilitate: rampe de acces și un număr minim de camere pentru persoanele cu dizabilități; sisteme clare de gestionare a riscurilor pentru situații de urgență. Birocrație redusă și reguli mai stricte la renunțarea la clasificare Pe partea administrativă, proiectul prevede că operatorii economici nu ar mai trebui să depună certificatul ONRC la dosarul de clasificare, urmând ca instituțiile statului să verifice direct informațiile în registrele oficiale, cu condiția ca datele să fie corecte și actualizate. În același timp, apare o condiție suplimentară pentru protecția turiștilor: firmele care renunță la certificatul de clasificare trebuie să declare că nu au rezervări deja plătite și neonorate, pentru a evita situațiile în care turiștii achită în avans și rămân fără servicii. Termene mai lungi la controale și acces mai flexibil la brevetul de turism Proiectul extinde termenul pentru remedierea deficiențelor minore constatate la controale: 15 zile lucrătoare, față de șapte zile în prezent, înainte de aplicarea sancțiunilor. Totodată, este prevăzut un acces mai flexibil la brevetul de turism, inclusiv pentru absolvenți cu experiență de conducere și o limbă străină certificată, fără a mai fi obligatorii studii de specialitate în domeniu pentru cei care vor să profeseze în turism. Cadrul legal vizat Ordinul pus în transparență modifică și completează Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare pentru structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, precum și regimul licențelor și brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr. 65/2013 . Pentru detalii, MEDAT a publicat proiectul de criterii, disponibil la linkul indicat în articol. [...]
