Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Refacerea Salinei Praid intră pe finanțare europeană de calamitate, cu peste 14 milioane de euro (aprox. 71 milioane lei), iar Ministerul Mediului spune că vizează deschiderea șantierului încă din acest an, potrivit Euronews.
Banii vin printr-un fond european pentru situații de calamități, accesat de România după inundațiile puternice din 2025. Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a explicat că proiectul are deja pași tehnici făcuți pentru a putea începe lucrările și că au fost alocate sumele necesare pentru deschiderea șantierului.
„Avem planul pentru lucrări aprobat și deja au început să fie făcute toate etapele ca să înceapă să fie deschis șantierul. Anul acesta sper să avem șantierul deschis. Am alocat banii necesari pentru deschiderea șantierului și pentru a începe lucrările.”
Ministrul a indicat două direcții operaționale: intervenții care să permită devierea apei în cazul unor viituri similare celei de anul trecut, astfel încât să fie evitată o nouă „catastrofă”, și lucrări care să asigure accesul la apă pentru localitățile afectate.
„Pe viitor dacă mai vine o astfel de viitură, cum a fost viitura de anul trecut, să nu se mai întâmple o catastrofă, să poată să fie deviată apa.”
În prezent, comunitățile au acces la apă printr-o soluție de desalinizare (îndepărtarea sării din apă), descrisă ca fiind una pe termen mediu. Potrivit ministrului, ar urma realizate lucrări astfel încât fiecare comunitate să se poată alimenta de la cea mai apropiată sursă de apă.
În mai 2026, Comisia Europeană a propus alocarea a 144 de milioane de euro (aprox. 720 milioane lei) din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru sprijinirea Spaniei, României și Ciprului, după dezastre climatice majore din 2025, potrivit unui material Euronews. În cazul Salinei Praid, finanțarea menționată este de peste 14 milioane de euro din fondul pentru calamități, conform declarațiilor prezentate în emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România.
Recomandate
Prelungirea termenelor PNRR nu mai poate fi obținută în actualul cadru european , iar discuția politică despre „extinderi” riscă să mute atenția de la urgența reală: finalizarea proiectelor și absorbția banilor disponibili, potrivit Mediafax , care citează poziția delegației PNL din Parlamentul European. Delegația PNL respinge acuzațiile eurodeputaților PSD, care au susținut că liberalii ar fi votat împotriva prelungirii termenelor de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Liberalii afirmă că, „cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită”, o prelungire „nu este posibilă”. „În actualul context european și cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită, prelungirea PNRR NU este posibilă”, se arată în poziția eurodeputaților PNL. De ce contează: presiune pe implementare, nu pe renegocierea termenelor Miza practică, dincolo de disputa politică, este că o eventuală așteptare publică privind „prelungirea” poate reduce presiunea administrativă asupra implementării, într-un moment în care, potrivit PNL, prioritatea ar trebui să fie accelerarea proiectelor mature și utilizarea fondurilor rămase disponibile. Liberalii susțin că au promovat încă din 2025 ideea unei prelungiri cu 18 luni pentru proiectele mature, inclusă într-un raport al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (instrumentul UE care finanțează PNRR). Propunerea, coordonată de eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan , nu ar fi fost acceptată de Comisia Europeană, care ar fi cerut în schimb statelor membre să prioritizeze proiectele mature și să concentreze eforturile pe finalizarea investițiilor și reformelor în termenul stabilit. Ce invocă PNL în disputa cu PSD: un amendament fără legătură directă cu PNRR PNL afirmă că mesajele PSD despre o posibilă prelungire ar porni de la un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport privind activitatea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru anul 2025. În interpretarea liberalilor, documentul nu are legătură cu modificarea termenelor PNRR, iar BEI „nu are competența” de a gestiona PNRR-urile sau de a decide schimbarea termenelor. „Prezentarea acestui vot ca o posibilă soluție pentru prelungirea PNRR-ului României creează așteptări false și deturnează atenția de la adevărata prioritate: finalizarea proiectelor și absorbția fondurilor disponibile”, susține delegația PNL. Context: ce au spus eurodeputații PSD Reacția PNL vine după ce eurodeputații PSD au anunțat că au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR, în timp ce eurodeputații PNL s-au opus amendamentului privind extinderea termenelor. Social-democrații au susținut că unele investiții finanțate din fonduri europene ar putea fi afectate. Amendamentul susținut de delegația PSD solicita Comisiei Europene să prezinte, până la 31 august 2028, o propunere legislativă pentru extinderea perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât statele membre să poată utiliza integral fondurile disponibile și să finalizeze proiectele în derulare. Informațiile despre poziția PSD au fost prezentate anterior de Mediafax în materialul citat de PNL, disponibil aici . [...]
România riscă să piardă definitiv 8,7 miliarde de euro (aprox. 43,5 miliarde lei) din PNRR până la finalul lui august 2026 , pe fondul întârzierilor și al blocajelor legislative, potrivit unei analize citate de Economica , semnată de consultantul economic Adrian Negrescu. Negrescu susține că, deși PNRR a fost prezentat inițial drept „proiectul de țară” care urma să modernizeze România, bilanțul de la finalul perioadei de implementare indică un eșec „major” din punct de vedere investițional și instituțional. În evaluarea sa, 95% din perioada de implementare este deja consumată, iar termenul-limită „absolut” este la finalul lunii august 2026. Cât s-a încasat și ce s-a pierdut deja Potrivit consultantului, România a încasat 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). Raportat la fondurile recalculate, gradul de încasare ar fi de 61%, iar raportat la valoarea inițială a programului, de 29 miliarde euro, ar fi de 44%, pe care Negrescu îl numește „catastrofal”. În același timp, el afirmă că România a pierdut deja: 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din Cererea de plată numărul trei; 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei) în urma renegocierii din 2025, pe care o pune pe seama întârzierilor acumulate. Blocajul legislativ, accentuat de Guvernul interimar Un element central al riscului de pierdere a banilor rămași este blocajul normativ, în condițiile în care, în opinia lui Negrescu, un Guvern interimar nu poate folosi instrumente precum angajarea răspunderii sau ordonanțele de urgență pentru a promova rapid actele necesare. Ca soluție de avarie, el indică convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare , pentru adoptarea „în ritm de alertă” a legilor care condiționează accesul la finanțare. Șase proiecte legislative cu mize de aproape 5,2 miliarde de euro Negrescu enumeră șase proiecte legislative rămase, pe care le consideră cele mai importante și care, cumulat, ar însuma 5,026 miliarde de euro (aprox. 25,1 miliarde lei), cu următoarele valori asociate: Legea privind salarizarea unitară: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind incompatibilitățile: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind funcția publică: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind Codul urbanismului: 972 milioane euro (aprox. 4,86 miliarde lei) Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire: 972 milioane euro (aprox. 4,86 miliarde lei) Consultantul ridică semne de întrebare privind șansele ca aceste proiecte să fie aprobate într-o sesiune extraordinară, în intervalul rămas până la termenul-limită. De ce contează pentru economie Miza, în lectura lui Negrescu, nu mai este una de dezvoltare, ci de „management de criză” pentru a salva ce se mai poate: fără adoptarea rapidă a legislației și îndeplinirea jaloanelor și țintelor, fondurile rămase pot fi pierdute, deși România are nevoie de investiții în infrastructură, sănătate și modernizare. În plus, el pune performanța slabă pe seama unei construcții inițiale fără studii de impact solide și cu termene nerealiste, peste capacitatea administrativă a instituțiilor. [...]
DNA a trimis în judecată un dosar de fraudă cu fonduri europene de 1.884.767 lei , iar APIA s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului, potrivit AGRO TV . Cazul vizează o asociație de crescători de animale din comuna Drăgușeni (județul Iași) și are implicații directe asupra modului în care sunt verificate cererile de sprijin pe pășune. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a două persoane și a asociației, într-un dosar care acoperă o perioadă lungă, din 2010 până în 2024, conform rechizitoriului citat în articol. Cine este trimis în judecată și pentru ce fapte Conform buletinului informativ al DNA menționat de publicație, inculpații sunt: C.V., președinte al Asociației Crescătorilor de Animale din comuna Drăgușeni (Iași), acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false/inexacte/incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene, fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la fals intelectual și participație improprie la fals informatic (în formă continuată); Asociația Crescătorilor de Animale din comuna Drăgușeni (Iași), pentru aceleași tipuri de infracțiuni (în formă continuată); H.C., acuzat de complicitate la folosire/prezentare de documente ori declarații false/inexacte/incomplete și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată (în formă continuată). Mecanismul descris de procurori: cereri pe pășune și documente falsificate Potrivit rechizitoriului, în perioada 17 mai 2010 – 7 iunie 2024 ar fi fost depuse la APIA 13 cereri unice de plată pentru sprijin pe suprafața de pășune. Procurorii susțin că președintele asociației ar fi dat în mod repetat declarații false, ar fi folosit declarații incomplete și documente false/inexacte, inclusiv cu semnături falsificate, care ar fi atestat necorespunzător adevărului: numărul de animale înregistrate în exploatația asociației (bovine); calitatea de membru cotizant a mai multor persoane. În rechizitoriu este dat și un exemplu privind tabele nominale în care ar fi figurat persoane fără calitatea de membri, iar o parte dintre semnături ar fi fost falsificate. Separat, anchetatorii ar fi identificat probe că, în perioada 26 mai 2020 – 10 mai 2023, președintele asociației ar fi determinat un medic veterinar să emită patru adeverințe care ar fi atestat, „fără vinovăție”, aspecte necorespunzătoare adevărului privind numărul de animale transferate către asociație pe o perioadă determinată, iar ulterior ar fi determinat introducerea datelor în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) . Impact financiar și măsuri pentru recuperarea banilor DNA indică un prejudiciu total de 1.884.767 lei , sumă despre care procurorii afirmă că ar fi fost obținută pe nedrept în numele asociației. Pentru recuperarea prejudiciului, în cauză s-au dispus: sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale inculpaților (inclusiv ale asociației); poprire pe sumele viitoare ce vor fi încasate în conturile bancare ale inculpaților, inclusiv asupra soldurilor creditoare existente. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Iași, cu propunerea de menținere a măsurilor asigurătorii. APIA a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 1.884.767 lei . [...]
Firme care au investit cu fonduri europene reclamă că riscă impuneri retroactive de milioane de lei , după controale în care inspectorii ar exclude din facilitatea pentru „profitul reinvestit” partea finanțată din granturi, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare cu efect direct în cash-flow: aceeași investiție poate ajunge tratată diferit, în funcție de interpretarea aplicată la control. Disputa vizează modul de aplicare a art. 22 din Codul fiscal , care reglementează scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Conform prevederilor citate, profitul investit în anumite echipamente și programe informatice poate beneficia de scutire, iar normele arată că valoarea profitului reinvestit se determină fără a lua în considerare sursa de finanțare a activelor. Ce reclamă companiile: „tăierea” facilității pentru partea finanțată din granturi Contribuabilii susțin că, în cadrul unor controale, inspectorii fiscali ar împărți investițiile în funcție de proveniența fondurilor și ar elimina de la facilitate partea finanțată prin granturi europene. Consecința invocată de firme este emiterea de obligații fiscale suplimentare pentru perioade anterioare, inclusiv decizii de impunere „de ordinul milioanelor de lei”. În plus, companiile spun că în trecut ar fi primit răspunsuri de la autoritățile fiscale potrivit cărora facilitatea se aplică indiferent de sursa finanțării investiției. Costul suplimentar: dobânzi și penalități peste debitul principal Pe lângă sumele stabilite la control, firmele ar trebui să suporte și accesorii (dobânzi și penalități) calculate pentru perioadele verificate. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că, în unele cazuri, aceste accesorii ajung să reprezinte o parte semnificativă din debitul principal. Cerere de clarificare și acuzații de practici neunitare Camera Consultanților Fiscali (CCF) a sesizat în ianuarie 2026 Ministerul Finanțelor și ANAF, invocând „multiple verificări fiscale derulate la nivel național”, „numeroase sesizări primite de la membri” și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22. Potrivit sursei citate de Mediafax, documentul ar include și opinii contrare între structurile de asistență ale ANAF și Direcția de legislație din Ministerul Finanțelor, precum și între acestea și organele de control. CCF a cerut clarificarea urgentă și implicarea Comisiei Fiscale Centrale, mecanism creat prin OMF 1059/2021 pentru divergențe de interpretare. Camera a transmis ulterior o nouă solicitare, însă până la momentul relatării nu ar fi fost publicată o soluție oficială care să impună o interpretare unitară la nivelul ANAF. La finalul lunii ianuarie 2026, președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că a dispus întreruperea controalelor până la clarificarea situației, însă reprezentanții mediului de afaceri susțin că decizii de impunere ar fi continuat să fie emise și după această declarație. Ce urmează: contestații în instanță și risc de presiune suplimentară în economie În contextul în care datele Registrului Comerțului indică o creștere a numărului de insolvențe, dizolvări și radieri în ultimii ani, organizațiile avertizează că incertitudinea privind aplicarea facilităților fiscale poate pune presiune suplimentară pe companiile care au investit cu sprijin european. Firmele afectate afirmă că vor contesta în instanță deciziile de impunere și că vor folosi toate căile legale pentru a clarifica modul de aplicare a legislației fiscale în acest domeniu. [...]
Victor Negrescu cere accelerarea implementării PNRR și o poziție fermă la negocierile pentru viitorul buget UE , avertizând că România riscă să piardă bani europeni într-un moment în care competiția pentru finanțare se va intensifica, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la Alba Iulia, unde peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanților și beneficiarilor de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day , eveniment organizat de vicepreședintele Parlamentului European. Miza imediată: PNRR și „toleranță zero” la întârzieri Negrescu a susținut că următoarea perioadă va fi decisivă pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a criticat politizarea subiectului fondurilor europene și a cerut asumarea responsabilității în cazul pierderii de bani din cauza întârzierilor. „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”. În același registru, Negrescu a insistat că fondurile europene nu ar trebui tratate ca instrument de confruntare politică. „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România.” Presiune pe bugetul UE: bani mai puțini, competiție mai mare Vicepreședintele PE a legat riscul pentru România de contextul european: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra presiunilor asupra viitorului buget al Uniunii, inclusiv din cauza rambursării împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare. În acest cadru, Negrescu a afirmat că Uniunea Europeană va avea resurse mai limitate, ceea ce va crește competiția între state pentru finanțare. El a punctat și o țintă de finanțare pe care România ar trebui să o urmărească în următorul exercițiu financiar. „România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar”. (60 de miliarde de euro înseamnă aprox. 300 de miliarde de lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro.) Implicarea mediului privat, prezentată ca diferențiator Negrescu a descris România drept „dependentă” de fondurile europene pentru dezvoltare și a susținut că, pentru a rămâne competitivă, țara trebuie să folosească mai eficient oportunitățile europene și să implice mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice finanțate din bani UE. Totodată, el a spus că a propus soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, inclusiv taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, măsuri despre care afirmă că au fost aprobate de Parlamentul European. În esență, mesajul transmis este că România intră într-o fereastră de timp mai strânsă: pe de o parte, trebuie să evite pierderile din PNRR prin accelerarea implementării, iar pe de altă parte să se pregătească pentru negocieri mai dure pe viitorul buget UE, într-un context de resurse mai limitate la nivel european. [...]
România riscă să piardă bani în următorul buget UE dacă nu se adaptează la mutarea fondurilor spre Bruxelles , în condițiile în care o parte tot mai mare din finanțare ar urma să fie administrată central, prin competiții europene, nu prin alocări naționale, potrivit Newsweek , care citează declarațiile europarlamentarului Victor Negrescu . Negrescu a spus, la Alba Iulia, în cadrul evenimentului „ Transylvania EU Funds Day ”, că România are un bilanț net pozitiv în relația financiară cu Uniunea Europeană: a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) la bugetul comun și a primit peste 100 de miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). În același timp, el a avertizat că „potențialul este mult mai mare” și a indicat nevoia de a identifica resurse suplimentare, inclusiv prin Banca Europeană de Investiții și programe gestionate direct la Bruxelles. Dependența de fonduri UE: investițiile publice și proiectele curente În prezent, a susținut europarlamentarul, finanțarea europeană este deja un pilon pentru investițiile din România: 9 din 10 investiții publice au folosit, la un moment dat, bani europeni; 60% din proiectele realizate în prezent implică „într-o mare măsură” fonduri europene. „Practic, România este dependentă de bani europeni, județele noastre sunt dependente de bani europeni, comunitățile noastre au nevoie de aceste resurse financiare, pentru investiții în mod special.” Din perspectiva impactului economic, mesajul central este că menținerea ritmului investițional depinde de capacitatea de a folosi „adecvat” aceste resurse, inclusiv pentru a susține mediul privat, care are nevoie de „input financiar” în economie. 2028–2034: buget mai mare la nivel UE, dar reguli mai competitive Negrescu a făcut referire la viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, pentru care Comisia Europeană ar avea în vedere un buget de aproape 2 trilioane de euro. În această perspectivă, România „ar urma să primească” în jur de 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei), o sumă apropiată de cea din exercițiul actual, însă care rămâne de negociat între statele membre. El a spus că până la finalul anului ar urma să existe „de principiu” un acord asupra bugetului, iar România trebuie să își apere alocarea în negocieri. Schimbarea-cheie: peste 55% din fonduri, administrate direct de Bruxelles Elementul cu potențial de a schimba modul în care România atrage bani europeni este mutarea ponderii de finanțare: dacă până acum peste 50% din fonduri erau distribuite prin „anvelope naționale”, în viitor „majoritatea fondurilor” ar urma să fie administrate direct de Bruxelles, peste 55%, potrivit declarațiilor citate. În acest context, Negrescu a indicat apariția unui „fond european de competitivitate”, unde accesul la bani va depinde de proiecte mari, cu anvergură europeană, care implică mulți actori și parteneriate public–private funcționale. România ar urma să concureze direct cu proiecte din alte state membre, ceea ce ridică miza pregătirii și calității portofoliului de proiecte. Totodată, statele membre ar urma să elaboreze planuri naționale – „Planul de parteneriat național și regional” – care vor trebui aprobate de Comisia Europeană. [...]
