Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Consultările de la Cotroceni pe legea salarizării unitare pun în joc un jalon din PNRR și, implicit, accesarea fondurilor europene, în condițiile în care reforma este prezentată ca angajament asumat de România față de Comisia Europeană, potrivit Adevărul.
Discuțiile au loc vineri, 17 iulie, de la ora 12.00, la Palatul Cotroceni, cu participarea reprezentanților partidelor pro-occidentale și a ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Întâlnirea este coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete, iar informația este relatată de News.ro.
Într-o întâlnire separată, joi, reprezentanții PNL și confederațiile sindicale au discutat proiectul legii salarizării unitare în sectorul bugetar, potrivit Adevărul. Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a transmis atunci că liberalii vor susține în Parlament varianta „agreată cu Comisia Europeană”, în contextul în care reforma este descrisă drept condiție pentru accesarea fondurilor europene aferente jalonului din PNRR.
În același cadru, sindicatele și-au prezentat observațiile și propunerile, invocând preocupările angajaților din sectorul public. PNL a indicat ca obiectiv al reformei un sistem „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea graduală a inechităților.
Conform proiectului publicat de Ministerul Muncii, noua Lege a salarizării unitare ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul include:
Dragoș Pîslaru a prezentat modificările aduse proiectului după dialogul instituțional, a explicat negocierile cu Comisia Europeană și „constrângerile bugetare aferente”, reiterând angajamentele care au stat la baza elaborării proiectului, mai notează sursa. Pentru context suplimentar despre proiect, publicația trimite la materialul despre proiectul Legii salarizării unitare.
În perioada următoare, miza practică a consultărilor și a discuțiilor cu partenerii sociali rămâne forma finală care va ajunge în Parlament și dacă aceasta va rămâne aliniată cu varianta negociată cu Comisia Europeană, având în vedere legătura directă cu jalonul din PNRR.
Recomandate
Guvernul încearcă să evite un blocaj de 770 milioane euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR și a cerut Comisiei Europene să urgenteze verificările pe „amendamentul Fritz” din Legea integrității, astfel încât eventualele observații să poată fi corectate înainte ca România să trimită cererea de plată aferentă jalonului, potrivit Economedia . Discuția a avut loc între premierul Ilie Bolojan, ministra Oana Țoiu și comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Miza este Jalonul 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”, evaluat la 770 milioane de euro, legat de noua legislație de integritate și de suspiciuni privind compatibilitatea cu principiile dreptului european. Guvernul spune că vrea ca verificarea să fie încheiată „cât mai repede cu putință”, pentru a avea timp să modifice actul normativ dacă sunt identificate neconcordanțe. De ce contează: calendarul PNRR și riscul de neconformitate Procedural, verificarea îndeplinirii jalonului ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „în luna octombrie”. Executivul argumentează însă că o evaluare accelerată ar reduce riscul ca o eventuală nealiniere la dreptul european să fie descoperită prea târziu, cu efecte atât asupra banilor din PNRR, cât și asupra efectelor juridice ale legii. În comunicatul citat, Guvernul respinge „categoric” informațiile din spațiul public despre solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene și susține că prioritatea este încasarea integrală a sumei. Totodată, avertizează că neconformitățile neidentificate și necorectate „cu celeritate” pot genera „riscuri importante”. Context: Comisia Europeană a cerut clarificări pe „amendamentul Fritz” În paralel, Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate despre noua Lege a integrității, cu accent pe „amendamentul Fritz”, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează surse oficiale. Conform aceleiași surse, scrisoarea ar fi fost transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar Bucureștiul ar avea două săptămâni pentru răspuns. Ce urmează, din informațiile disponibile: România pregătește cererea de plată nr. 6 (octombrie), iar Guvernul încearcă să obțină o verificare mai rapidă a conformității, pentru a putea interveni legislativ înainte de depunerea cererii, dacă va fi necesar. [...]
Deși România a tras peste 90% din granturile PNRR , supracontractarea la Transporturi lasă o notă de plată pentru anii următori , după cum reiese din bilanțul prezentat de premierul Ilie Bolojan , citat de Ziarul Financiar . Premierul a declarat, într-o conferință dedicată bilanțului PNRR, că România a ajuns la o absorbție de „peste 90%” pe componenta de grant (bani nerambursabili) și „peste 95%” din împrumuturi. Potrivit lui Bolojan, presiunea cea mai mare a fost în ultimul an, când Guvernul ar fi făcut eforturi pentru deblocarea programului și pentru renegocierea unor ținte și jaloane, astfel încât România „să nu piardă bani”. Costul ascuns: contracte peste finanțarea disponibilă Dincolo de procentul de absorbție, Bolojan a indicat o problemă cu impact bugetar și de planificare: diferența dintre contractele semnate și finanțarea efectiv disponibilă pe anumite programe. Exemplul dat a fost sectorul Transporturi. „Gândiţi-vă că doar pe Transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deşi în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o supracompensare importantă, care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naţionale.” Mesajul este relevant pentru mediul economic prin implicațiile asupra finanțării investițiilor publice: proiectele contractate peste plafonul de bani disponibili pot împinge costuri către bugete viitoare sau pot depinde de identificarea altor linii de finanțare europene. „Program înțepenit” și renegocierea jaloanelor Premierul a susținut că, la preluarea mandatului, a găsit PNRR „complet înțepenit”, cu risc de eșec, iar executivul ar fi intervenit pentru „a face ordine”, a renegocia și a accelera implementarea. În aceeași logică, el a afirmat că programele au început târziu și că, pe viitor, ar trebui impus „un sentiment al urgenței din prima zi”, pentru a reduce riscul de întârzieri și pierdere de proiecte. Miza pentru următoarea etapă: capacitatea administrativă Bolojan a legat direct problemele de implementare de calitatea administrației publice, despre care a spus că „lasă de dorit în multe locuri”. În evaluarea sa, deficiențele ar fi dus la evaluări incorecte și la contractări care nu au fost calibrate realist. În termeni practici, concluzia bilanțului este că finalul PNRR nu închide discuția despre investiții: o parte din proiecte și din presiunea financiară se mută în anii următori, fie prin căutarea altor fonduri europene, fie prin alocări din bugetele naționale. [...]
Aproape 870 mil. euro din granturile PNRR rămân la risc din cauza reformelor neîncheiate , în special a legii salarizării unitare, deși România estimează o rată finală de absorbție de 90,58% pe componenta nerambursabilă, potrivit Ziarul Financiar , care citează declarațiile ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. România a încheiat oficial, la 31 august, perioada de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , iar ministrul a prezentat bilanțul, insistând că miza finală nu mai este „lipsa resurselor”, ci capacitatea administrativă de a le utiliza și de a închide reformele asumate. Cât s-a finanțat și ce rată de absorbție estimează Guvernul Conform datelor prezentate, România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde euro, ajustate ulterior (inclusiv prin REPowerEU) la aproximativ 13,57 miliarde euro. Componenta de împrumuturi a fost redusă de la 14,94 miliarde euro la 6,54 miliarde euro în formula finală. Estimarea MIPE indică: rată finală de absorbție de 90,58% pentru granturi (componenta nerambursabilă); peste 97% pentru împrumuturi. Riscul principal: reforme rămase nefinalizate, cu legea salarizării în prim-plan Ministrul a indicat drept cea mai mare vulnerabilitate reforma salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 milioane euro . La aceasta se adaugă circa 50 milioane euro aferente decarbonizării, aproximativ 36 milioane euro încă de clarificat pentru investiții și alte sume mai mici, ceea ce duce la un total de aproximativ 870 milioane euro expuse riscului din granturi, potrivit calculelor prezentate. La pierderile potențiale actuale se adaugă, conform MIPE, 410 milioane euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernanței corporative și pensiilor speciale. „Riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipseşte, este cea legată de salarizarea unitară.” Ajustări operaționale: proiecte mutate din PNRR și presiunea termenelor Pîslaru a explicat că reducerea împrumuturilor a venit și pe fondul mutării unor proiecte în alte mecanisme de finanțare: proiecte de 4,2 miliarde euro au fost transferate după probleme privind licitațiile din Transporturi. Totodată, 10 spitale care nu mai puteau fi finalizate în termenul PNRR au fost mutate pe fondurile de coeziune, prin Programul Sănătate, cu o estimare de finalizare „cel mai probabil în 2027”. Ministrul a mai spus că optimizarea structurii financiare a planului, prin transferuri între granturi și împrumuturi, a redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat. Ce urmează: cererea de plată 6 până la 30 septembrie și negocieri în toamnă Deși perioada de implementare s-a încheiat, procesul financiar continuă. Cererea de plată 4 (2,251 miliarde euro) a fost încasată integral în iunie 2026, cererea 5 a fost depusă pe 14 august (valoare netă de aproximativ 2 miliarde euro), iar cererea de plată 6 trebuie transmisă până la 30 septembrie . Documentele ar urma să fie centralizate până la jumătatea lunii septembrie, iar după transmiterea cererii sunt așteptate negocieri și verificări în octombrie–noiembrie, inclusiv pe tema legii salarizării și a decarbonizării. În concluzie, mesajul ministrului este că finalul PNRR mută presiunea de la „cât mai avem de cheltuit” la „ce reforme mai trebuie închise”, cu un risc financiar încă semnificativ pe granturi, concentrat în câteva jaloane-cheie. [...]
România pierde cel puțin 870 milioane euro (aprox. 4,35 miliarde lei) din PNRR din cauza neîndeplinirii unor jaloane-cheie, în special legea salarizării și țintele de decarbonizare, potrivit Recorder , care redă declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan . Bolojan a spus, luni, că „astăzi este ziua în care PNRR se finalizează pentru România”, referindu-se la închiderea programului și la bilanțul final al finanțărilor și reformelor asumate. El a indicat două pierderi: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei), aferente unui jalon neîndeplinit legat de legea salarizării, și „până în 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei) pentru jalonul de decarbonizare. Unde s-au blocat banii: salarizarea și decarbonizarea Potrivit premierului interimar, suma de 770 milioane euro reprezintă contravaloarea unui jalon din PNRR care nu a fost îndeplinit, în condițiile în care nu a fost adoptată legea salarizării. Bolojan a susținut că, deși a încercat să găsească „o formulă de consens” pentru adoptarea reformelor, acest lucru nu s-a realizat și a afirmat că guvernul pe care îl conduce interimar „n-are nicio responsabilitate” pe această temă. Pentru jalonul de decarbonizare, Bolojan a explicat că România riscă să piardă până la 100 milioane euro deoarece nu a finalizat centrala de la Craiova și nu a putut lăsa orașul fără încălzire iarna, iar în Valea Jiului nu a fost înlocuit niciun grup energetic cu capacități pe gaz sau alte soluții (fotovoltaic ori stocare). Ce rămâne după PNRR: investiții, dar cu corecții pe final În același context, Bolojan a trecut în revistă componentele PNRR: o parte de grant de aproximativ 13,5 miliarde euro și o componentă de împrumut redusă treptat la aproximativ 7 miliarde euro. El a afirmat că, în urma programului, vor rămâne „investiții importante”, menționând proiecte de infrastructură rutieră (inclusiv un tronson de aproape 50 km din „autostrada Moldovei”), modernizări de cale ferată, investiții în spitale, modernizarea școlilor și proiecte de eficiență energetică derulate de autorități locale. Premierul interimar a mai spus că, în acest an, guvernul a urmărit recuperarea întârzierilor și renegocierea jaloanelor, inclusiv prin reducerea numărului și a „amplitudinii” acestora, astfel încât România să poată beneficia de grant și de cea mai mare parte a împrumutului. Implicația economică imediată Pierderea de finanțare invocată de Bolojan înseamnă o diminuare a resurselor europene disponibile la final de program, în condițiile în care sumele sunt legate de reforme și investiții asumate prin PNRR. În același timp, cazul jalonului de decarbonizare indică tensiunea dintre calendarul de închidere a capacităților pe cărbune și necesitatea asigurării încălzirii și a echilibrului în sistemul energetic, pe fondul întârzierilor în punerea în funcțiune a alternativelor. [...]
România închide PNRR cu doar 13 miliarde euro încasați și mii de proiecte rămase în aer , iar costurile pentru lucrările întârziate se mută rapid pe bugete locale și pe bugetul de stat, potrivit Mediafax . La termenul-limită de 31 august 2026, bilanțul indică atât pierderi definitive de fonduri, cât și obligații de finanțare internă pentru proiectele care nu au fost recepționate la timp. Din bugetul total recalculat al României, de circa 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), țara a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). În paralel, din peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4.500 au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial. Presiunea financiară se mută pe bugete: după 31 august, decontarea din bani europeni se oprește Parlamentul a adoptat de urgență o lege care stabilește că lucrările efectuate după 31 august nu mai sunt decontate din fonduri europene, ci vor fi plătite din bugete locale, bugetul de stat sau alte fonduri. În plus, dacă beneficiarii nu finalizează proiectele până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior. Această schimbare transformă întârzierile din PNRR într-un risc bugetar direct, mai ales pentru proiectele gestionate de autorități locale, unde rămân nefinalizate peste 2.500 de investiții (utilități, creșe, reabilitări tehnice), conform datelor prezentate. Unde s-a livrat și unde s-a ratat: autostrăzi, spitale și reforme Pe zona de infrastructură rutieră, România a finalizat la termen 343 km de autostradă, însă 86,5 km au ratat termenul de 31 august și trebuie terminați până la finalul anului pe bani publici. În sănătate, premierul demis Ilie Bolojan a spus, într-o vizită la Târgu Mureș, că reducerea succesivă a bugetului PNRR pentru sănătate (de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro) a dus la restrângerea țintei: din 19 spitale/secții noi planificate inițial, doar 8 au fost finalizate la termen, restul fiind transferate către alte surse (fonduri de coeziune sau bugete naționale), ceea ce implică ani de întârziere. „Trebuie să tragem niște lecții (...) de la 19 spitale (...) am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8 (...) asta înseamnă niște ani de întârziere (...) sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic.” La capitolul reforme, blocajul politic privind Legea salarizării unice a dus la pierderea definitivă a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) asociate acestui jalon; în material este menționat că președintele României, Nicușor Dan , a pus eșecul pe seama partidelor fostei coaliții de guvernământ. Ultima cerere de plată: termen 30 septembrie, dar suma finală rămâne incertă Calendarul PNRR mai prevede o bornă: 30 septembrie 2026, data-limită pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană, care va deconta strict lucrările executate fizic până la miezul nopții din 31 august. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că cererea finală (numărul 6) ar urma să fie transmisă până la 30 septembrie 2026, cu o valoare brută estimată de aproximativ 8,8 miliarde de euro (aprox. 44 miliarde lei), însă încasarea efectivă va fi „considerabil mai mică” din cauza jaloanelor ratate. România, în partea de jos a clasamentului UE la încasări efective În comparație cu alte state membre, România este prezentată ca fiind la coada clasamentului în privința procentului de bani încasați efectiv din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cu aproximativ 61% din alocarea revizuită. În același tablou, Spania și Italia sunt indicate drept statele cu 90–100% din fonduri atrase, iar Portugalia și Grecia cu 80–85%. Materialul notează și că Bulgaria ar fi la 53%, pe fondul instabilității politice. [...]
Un centru medical finanțat din PNRR, inaugurat la Cluj, readuce în prim-plan presiunea pe investițiile din sănătate : premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că „fără investiții, fără dotări” nu pot fi așteptate servicii medicale de calitate în anii următori, la inaugurarea Centrului de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, potrivit Agerpres . Noul centru este prezentat drept una dintre cele mai importante investiții medicale realizate din fonduri europene și a fost inaugurat sâmbătă, în prezența premierului interimar și a ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Miza: investițiile din PNRR și capacitatea de a livra infrastructură funcțională Bolojan a legat direct calitatea actului medical de investiții și de finalizarea dotărilor, spunând că speră ca, după recepționarea echipamentelor, echipa medicală să lucreze „în condiții mult mai bune”. „Pentru că fără investiții, fără dotări, nu ne putem aștepta la o medicină de calitate în anii următori.” Guvernul precizează, într-un comunicat transmis Agerpres, că investiția pentru dezvoltarea infrastructurii medicale de înaltă performanță a fost finanțată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din fonduri naționale. Ce include centrul inaugurat la Cluj Conform informațiilor din material, centrul este destinat pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, neurovasculare și neurologice și include: zonă dedicată investigațiilor imagistice; echipamente pentru investigații și tratament neurochirurgical și neurovascular; șase săli de operație pentru proceduri neurochirurgicale; 105 paturi, dintre care 26 pentru terapie intensivă. În același context, Bolojan a vorbit despre rolul școlii de medicină din Cluj-Napoca și despre poziția orașului ca pol regional pentru cazurile grave din Transilvania. Context operațional: poziționarea spitalului în rețeaua de unități de top Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca este menționat ca fiind unul dintre primele șase spitale județene încadrate la clasa I, alături de Constanța, Iași, Târgu Mureș, Timișoara și Spitalul Militar Central. În urma investiției, rolul spitalului ca centru de excelență ar urma să fie consolidat, iar pacienții să aibă acces la servicii „sigure, moderne și performante”, potrivit comunicării citate în articol. [...]
