Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Comisia Europeană deschide negocieri la Budapesta pentru deblocarea a peste 30 mld. euro din fondurile UE înghețate, într-un test rapid al capacității noului guvern ungar de a livra reforme cerute pe statul de drept, potrivit G4Media.
O delegație a Comisiei Europene se deplasează la Budapesta pentru a începe discuțiile cu echipa partidului Tisza, condus de prim-ministrul ales Péter Magyar. Întâlnirea este programată vineri, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, pentru Politico, citat de G4Media.
Obiectivul declarat al lui Péter Magyar este deblocarea a peste 30 de miliarde de euro din fondurile UE înghețate de Bruxelles din cauza preocupărilor legate de statul de drept. În plus, el se află sub presiune pentru a elibera aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile de redresare pentru Covid-19, care, potrivit aceleiași surse, expiră la sfârșitul lunii august a acestui an.
Întâlnirea are loc la cinci zile după alegerile generale de duminică, în urma cărora Magyar a pus capăt mandatului de 16 ani al lui Viktor Orbán, și cu câteva săptămâni înainte ca noul guvern să preia efectiv puterea. Orbán și miniștrii săi ar urma să rămână interimari cel puțin până pe 5 mai.
Victoria partidului Tisza i-a adus o supermajoritate parlamentară, care ar permite adoptarea unor reforme ample. În material sunt menționate explicit direcții precum restabilirea independenței justiției, libertatea academică și pluralismul mass-media, în ideea de a inversa „ani de regres democratic”.
Contextul imediat include și o convorbire telefonică între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Péter Magyar, în care au fost discutate „prioritățile imediate”. Von der Leyen a transmis pe X că este nevoie de „muncă rapidă” pentru „restabilire, realiniere și reformă”, cu referire la statul de drept și valorile europene comune.
După apel, Magyar a spus că ambele părți „au convenit asupra deblocării fondurilor UE destinate poporului maghiar” și că „Comisia va colabora îndeaproape cu noi pentru a respecta termenul limită extrem de strâns și a obține rezultate”.
În paralel, Viktor Orbán nu va participa la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru de săptămâna viitoare (23–24 aprilie), a declarat un oficial UE pentru Politico. Conform regulilor Consiliului, el ar urma să fie reprezentat de un alt lider național, iar în material este indicat ca posibil reprezentant premierul slovac Robert Fico.
În articol este reamintit că Orbán a avut frecvent o influență conflictuală în Consiliu, folosind vetoul pentru a bloca sancțiuni împotriva Rusiei și ajutorul UE pentru Ucraina, iar președintele Consiliului, António Costa, i-a descris comportamentul drept „șantaj” și „complet inacceptabil” la summitul liderilor UE de luna trecută.
Recomandate
Ungaria riscă să piardă bani europeni din cauza întârzierilor la implementare , după ce Bruxelles-ul a deblocat recent fonduri care depășesc capacitatea actuală a administrației de a le cheltui în termenele UE, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. După victoria electorală din aprilie, noua administrație condusă de premierul Péter Magyar a început rapid negocieri cu Comisia Europeană pentru acces la fondurile înghețate în anii precedenți, pe fondul disputelor legate de statul de drept din perioada guvernării Viktor Orbán. Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a aprobat deblocarea a 16,4 miliarde de euro, iar discuțiile continuă pentru alte sume. Miza: termene-limită strânse și proiecte care trebuie refăcute Problema imediată pentru Budapesta nu mai este obținerea banilor, ci viteza cu care poate pregăti și executa proiectele înainte de expirarea termenelor europene. Ministrul transporturilor și investițiilor, Dávid Vitézy, spune că există proiecte care au trebuit renegociate complet, iar întrebarea practică este ce poate fi implementat realist până la 31 august, termen asociat îndeplinirii condițiilor pentru accesarea fondurilor din programul post-pandemie. „Există liste întregi de proiecte care au trebuit renegociate complet.” Oficialii ungari admit, în acest context, că urmează o cursă contracronometru pentru aprobarea proiectelor și validarea lor de către miniștrii de finanțe ai UE. Ce fonduri sunt în joc și cum încearcă guvernul să accelereze absorbția Fondul european de redresare și reziliență (RRF) – mecanismul post-pandemie – are o valoare totală de 577 miliarde de euro și a fost creat în 2021 pentru relansarea economiilor afectate de COVID-19. Potrivit ministrului Vitézy, Comisia Europeană ar fi avut inițial o poziție de 4-5 miliarde de euro pentru Ungaria, însă negocierile din ultimele săptămâni au dus la creșterea sumei aprobate. Pentru a accelera procesul, guvernul Péter Magyar a implementat rapid reformele cerute de Bruxelles în materie de anticorupție și stat de drept și a eliminat o portiță legislativă care permitea fostului regim Orbán să evite jurisdicția Parchetului European în cazurile de fraudă cu fonduri UE. În paralel, autoritățile de la Budapesta au reclasificat proiecte europene în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru a putea fi finanțate prin mecanismul post-pandemie, inclusiv achiziția unor noi tramvaie pentru rețeaua de transport public din capitală. Ce urmează Chiar dacă deblocarea fondurilor reduce presiunea politică pe relația Budapesta–Bruxelles, riscul operațional rămâne: dacă proiectele nu sunt aprobate și implementate la timp, Ungaria poate ajunge în situația de a avea bani disponibili pe hârtie, dar greu de transformat în investiții efective în termenele UE. [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria (aprox. 82,4 miliarde lei), într-o mișcare care leagă explicit accesul la bani de progrese măsurabile pe statul de drept și de întărirea mecanismelor anticorupție, potrivit G4Media . Din suma totală, 14,2 miliarde de euro (aprox. 71,4 miliarde lei) devin disponibile „imediat”, după ce fuseseră blocate la Bruxelles în mandatul fostului premier Viktor Orbán. Restul de 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) ar urma să fie deblocate ulterior, condiționat de „unele progrese” suplimentare ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după întâlnirea de vineri de la Bruxelles cu noul premier ungar, Péter Magyar. Cum se împarte suma și ce intră în plată imediat Conform informațiilor prezentate, pachetul anunțat include: 10 miliarde de euro (aprox. 50,3 miliarde lei) sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE (instrumentul post-criză); 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, disponibile imediat; 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, condiționate de progrese suplimentare. Pentru mediul economic, miza este capacitatea statului ungar de a reporni finanțarea proiectelor publice și a investițiilor cofinanțate din bani europeni, după o perioadă de blocaj care a afectat predictibilitatea fluxurilor de capital către economie. Vizita comisarului pentru Justiție: condiționalitatea rămâne în centrul discuțiilor În acest context, comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath , urmează să meargă marți la Budapesta pentru discuții cu noul guvern privind pregătirea raportului din 2026 despre statul de drept și reformele cerute de Comisie. Agenda include întâlniri atât cu reprezentanți ai Adunării Naționale, cât și cu membri ai guvernului, iar Comisia Europeană a indicat că discuțiile vizează în principal reforma legislativă și garanțiile instituționale. „Discuțiile se vor concentra asupra agendei de reformă legislativă, inclusiv asupra măsurilor de consolidare a statului de drept, de protejare în continuare a drepturilor fundamentale și de protejare a libertății mass-media.” Semnal suplimentar pe zona anticorupție: intenția de aderare la Parchetul European Un element cu impact direct asupra protecției bugetului UE este faptul că, la 29 mai, Ungaria a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la intenția de a se alătura Parchetului European (EPPO) , instituția care investighează fraude și corupție cu fonduri europene. În comunicarea citată, acest pas este prezentat ca relevant pentru întărirea protecției intereselor financiare ale Uniunii și pentru combaterea fraudei și corupției care afectează bugetul UE. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă progresele invocate de Comisie se traduc în modificări legislative și instituționale care să susțină deblocarea integrală a fondurilor, inclusiv a tranșei condiționate de 2,2 miliarde de euro. [...]
UE deblochează 16,4 mld. euro pentru Ungaria, un impuls bugetar major după schimbarea de guvern , potrivit Al Jazeera . Decizia vine după primele reforme inițiate de noul premier Peter Magyar și poate aduce primele plăți înainte de finalul anului, dacă Budapesta bifează pașii ceruți de Bruxelles. Comisia Europeană, prin președinta Ursula von der Leyen, a anunțat că blocul comunitar este pregătit să elibereze fonduri care fuseseră înghețate în perioada în care Viktor Orbán era la putere. Sub Orbán, UE a blocat aproximativ 18 miliarde de euro (21 mld. dolari) destinate Budapestei, invocând derapaje democratice, corupție și modul de tratare a chestiunilor legate de drepturile persoanelor LGBTQ. Cum se împarte suma și ce condiții rămân Pachetul anunțat totalizează 16,4 miliarde de euro (19 mld. dolari) și include: 10 miliarde de euro (11,6 mld. dolari) din fondul de redresare „Next Generation EU” (instrumentul post-COVID al UE); 4,2 miliarde de euro (4,8 mld. dolari) din fonduri de coeziune; încă 2,2 miliarde de euro (2,5 mld. dolari), pe măsură ce reformele sunt finalizate. Von der Leyen a legat explicit deblocarea banilor de ritmul reformelor, afirmând că în doar câteva săptămâni Magyar a împins înainte schimbări „așteptate de mult timp”. De ce contează economic: 13% din buget, potrivit lui Magyar Peter Magyar a numit acordul un „moment istoric” și a spus că guvernul „a luptat pentru fiecare cent”. El a susținut că fondurile europene reprezintă aproximativ 13% din bugetul Ungariei și că vor fi folosite pentru reconstrucție, relansarea economiei, refacerea și dezvoltarea serviciilor publice și creșterea competitivității companiilor ungare, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii. Semnale politice și calendar: primele plăți ar putea veni până la finalul anului În plan intern, Al Jazeera notează câteva mișcări timpurii ale noului executiv: majoritatea parlamentară a lui Magyar a votat renunțarea la planurile lui Orbán de retragere din Curtea Penală Internațională , iar poliția a anunțat că nu va interzice parada Pride de luna viitoare la Budapesta, după ce anul trecut evenimentul fusese interzis. Cea mai mare parte a fondurilor înghețate provine din mecanismul de redresare post-COVID, iar Ungaria avea termen până la finalul lunii august pentru a prezenta un nou plan. Oficialii UE citați de publicație spun că, dacă toate etapele sunt îndeplinite la timp, Budapesta ar putea primi prima tranșă înainte de sfârșitul anului. [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria , o decizie care schimbă rapid accesul Budapestei la finanțare europeană și poate accelera investițiile publice, potrivit Wall Street . Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o întâlnire la Bruxelles cu noul premier ungar, Peter Magyar, iar fondurile fuseseră blocate în perioada în care Viktor Orban era la putere. Finanțarea include 10 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE, plus 4,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune care vor fi disponibile imediat, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres. Ce se deblochează acum și ce rămâne condiționat Pe lângă sumele disponibile imediat, alte 2,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune vor fi deblocate doar după „progrese suplimentare” ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor Ursulei von der Leyen. Decizia vine după o perioadă în care o parte din fondurile europene destinate Ungariei a fost blocată pe fondul problemelor legate de statul de drept și combaterea corupției, potrivit Agerpres. „Am convenit asupra unui cadru solid care să garanteze că Ungaria se ocupă de problemele legate de corupţie şi statul de drept” Miza economică: infrastructură și rețele electrice Premierul Peter Magyar a spus că banii de la Bruxelles ar urma să sprijine economia Ungariei, inclusiv prin investiții majore în infrastructură, potrivit Agerpres. El a indicat două direcții principale: investiții de aproape două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în căile ferate; investiții de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în rețelele electrice. Magyar a mai afirmat că deblocarea fondurilor nu are legătură cu poziția Budapestei față de aderarea Ucrainei la UE, adăugând că Ungaria urmărește în continuare garanții privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit aceleiași surse. [...]
Ungaria este aproape să deblocheze fonduri europene suspendate , un pas cu miză directă pentru finanțele publice ale țării, după ani de stagnare economică și un deficit bugetar ridicat, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Premierul Peter Magyar spune că intenționează să semneze înțelegerea joi, la Bruxelles. Magyar a declarat într-un interviu pentru postul RTL că negocierile „avansează bine” și că, în ultimele săptămâni, a avut mai multe discuții și schimburi de scrisori cu președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen . De ce contează: presiune pe buget și o economie ieșită greu din recesiune Ungaria are nevoie de fondurile europene pentru stabilizarea finanțelor publice, după ce noul guvern a preluat o economie afectată de ani de stagnare și de un deficit bugetar ridicat, notează materialul. În plan macroeconomic, economia ungară „a ieșit cu dificultate din recesiune” în primul trimestru al anului, iar premierul estimează pentru 2026 o creștere economică de aproximativ 2% sau ușor peste acest nivel. Ce urmează: detaliile acordului, prezentate la Bruxelles Premierul ungar a spus că va prezenta detaliile acordului privind fondurile europene joi, în timpul vizitei sale la Bruxelles. În cadrul aceleiași deplasări, el urmează să se întâlnească și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și cu premierul Belgiei, Bart De Wever. Context politic și de reglementare: revenirea asupra retragerii din CPI Separat de dosarul fondurilor, Ungaria și-a anulat retragerea din Curtea Penală Internațională (CPI), demers inițiat anul trecut de fostul premier Viktor Orban, potrivit unor decizii ale noului guvern publicate în Monitorul Oficial, scrie Hirado. Conform uneia dintre rezoluții, guvernul reafirmă angajamentul față de ordinea juridică internațională și sprijinirea justiției penale internaționale și a ordonat pregătirea unui proiect de lege pentru abrogarea legislației adoptate anterior privind denunțarea Statutului CPI. [...]
România este la un pas să încaseze 2,62 miliarde euro (aprox. 13,1 miliarde lei) din PNRR, bani nerambursabili care ar reduce presiunea pe buget într-un moment de consolidare fiscală , potrivit Profit . Ministerul Finanțelor anunță că cererea de plată nr. 4 a trecut de avizul Comitetului Economic și Financiar (CEF), iar plata efectivă ar urma să fie autorizată după ultima etapă procedurală din UE. Ce mai lipsește pentru plata efectivă După avizul CEF, următorul pas este etapa finală de „comitologie” (procedura prin care statele membre validează, în comitet, decizia Comisiei) în cadrul Comitetului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aceasta este programată în cursul lunii iunie, iar abia ulterior Comisia Europeană poate adopta decizia de plată. Comisia transmisese în luna mai evaluarea preliminară către CEF, care avea la dispoziție patru săptămâni pentru aviz. Ministerul Finanțelor spune acum că acest aviz a fost obținut. De ce contează: cerere „fără suspendări” și impact bugetar Cererea de plată nr. 4 include 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate favorabil de Comisia Europeană la 14 mai 2026. Este o cerere „fără suspendări”, ceea ce înseamnă că toate jaloanele și țintele incluse au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Fondurile aferente acestei cereri sunt nerambursabile (granturi). Ministerul Finanțelor le leagă direct de finanțarea investițiilor publice și de reducerea presiunii asupra bugetului național, într-un context în care consolidarea fiscală trebuie să continue. Cât ar ajunge România să absoarbă după această tranșă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are în forma actuală 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi. După autorizarea plății aferente cererii nr. 4, sumele primite de România prin PNRR ar ajunge la aproximativ 12,97 miliarde euro (inclusiv prefinanțarea), adică o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală. Calendarul-limită până în 2026 A patra cerere de plată a fost depusă la 19 decembrie 2025, iar viteza de evaluare la nivel european este relevantă deoarece mecanismul intră în ultima fază de implementare. Conform calendarului european: jaloanele și țintele din PNRR trebuie îndeplinite până la 31 august 2026 ; ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026 . În evaluarea europeană citată se menționează progrese în domenii precum revizuirea sistemului fiscal și modernizarea procedurilor de administrare fiscală, iar în opinia CEF se arată că nu există dovezi privind o inversare a măsurilor asociate jaloanelor și țintelor îndeplinite anterior. „PNRR rămâne una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile României într-o perioadă în care consolidarea fiscală trebuie să continue”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. [...]
