Știri
Știri din categoria Externe
Noul lider al Ungariei promite reluarea fondurilor UE și aderarea la Parchetul European, într-o schimbare de direcție cu potențial direct asupra bugetului și relației Budapestei cu Bruxelles-ul, potrivit Libertatea. Péter Magyar, liderul partidului Tisza și viitor prim-ministru, a susținut prima conferință de presă internațională după victoria formațiunii în alegeri, prezentând priorități de guvernare și o repoziționare în UE și NATO.
Conform publicației maghiare HVG, Tisza a câștigat alegerile de duminică cu două treimi din voturi. Magyar a cerut convocarea rapidă a sesiunii inaugurale a Adunării Naționale și a indicat că noul guvern ar urma să fie format până în luna mai.
Magyar a spus că este necesară o revizuire urgentă a bugetului, despre care a afirmat că „s-a prăbușit de două ori în 2025”. În paralel, a anunțat reluarea discuțiilor cu președintele Comisiei Europene pentru recuperarea fondurilor UE blocate, pe care le-a descris drept una dintre sarcinile majore ale viitorului executiv.
În același pachet de măsuri, liderul Tisza a promis accelerarea predării administrației și recuperarea „documentelor și codurilor necesare pentru funcționarea statului”. În contextul tranziției, Magyar a susținut că fostul ministru de Externe, Péter Szijjártó, „ar fi fost implicat” în distrugerea unor documente sensibile și a avertizat că există tratate internaționale și decizii guvernamentale secrete despre care noua echipă nu ar ști.
Primul pas al guvernului Tisza va fi, potrivit lui Magyar, combaterea corupției. Printre măsurile enumerate:
„Tisa nu va fi perfectă. Suntem oameni, vom face greșeli, iar dacă se întâmplă asta, va exista responsabilitate”, a afirmat Magyar.
Pe plan extern, Magyar a reafirmat angajamentul față de UE și NATO și a spus că Ungaria va participa „constructiv” la compromisurile europene, fără retorica anti-Bruxelles asociată guvernării Orbán. El a respins și afirmațiile din campanie atribuite lui Viktor Orbán, potrivit cărora un nou guvern ar implica cetățenii în conflictul din Ucraina, catalogându-le drept nefondate.
„Nimeni în Ungaria nu vrea război, Tisa va fi guvernul păcii, spre deosebire de Viktor Orbán, căruia nu-i pasă de problemele maghiarilor”, a spus el. „Orbán a jucat un joc de șah în cinci dimensiuni, iar aceasta a fost probabil pierderea lui”, a adăugat Magyar.
Magyar a mai susținut că alegerile au avut o prezență record și a descris situația țării drept una „în dificultate”, argumentând că urgența formării guvernului ține și de presiunea asupra funcționării statului.
Recomandate
Președintele Ungariei, Tamás Sulyok , își păstrează mandatul și mută disputa în zona de control constituțional , anunțând că nu demisionează după expirarea termenului cerut de guvern și că așteaptă opinia Comisiei de la Veneția, potrivit Mediafax . Sulyok a spus că situația trebuie tratată „strict în conformitate cu Constituția” și a precizat, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că a sesizat Comisia de la Veneția. În același mesaj, el a afirmat că își dorește în continuare colaborarea cu guvernul și că va susține adoptarea legislației necesare pentru deblocarea fondurilor Uniunii Europene. Presiunea politică: termen-limită și vizită anunțată la Palatul prezidențial Conform informațiilor citate, Péter Magyar stabilise anterior data de 31 mai ca termen-limită pentru demisia mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv a președintelui și a procurorului general Gábor Bálint Nagy. Duminică după-amiază, el a revenit cu o postare în care a reamintit apropierea termenului și a anunțat că el și ministrul justiției îl vor vizita pe președinte luni, la ora 08:00. Magyar l-a descris anterior pe Sulyok drept „președintele marionetă” al lui Viktor Orbán , susținând că ar fi fost ales pentru loialitatea față de partidul Fidesz, nu pentru apărarea constituționalismului. Miza instituțională: rolul președintelui și apelul la Comisia de la Veneția În sistemul politic al Ungariei, președintele este ales de parlament și are în principal un rol ceremonial, însă poate interveni în procesul de verificare constituțională a legilor. În acest context, decizia lui Sulyok de a aștepta un aviz al Comisiei de la Veneția (organ consultativ al Consiliului Europei pe teme constituționale) indică o încercare de a ancora disputa într-un cadru de interpretare juridico-constituțională, nu doar politic. De-a lungul timpului, mai mulți președinți susținuți de majoritatea Fidesz – Pál Schmitt, János Áder, Katalin Novák și acum Tamás Sulyok – au fost considerați apropiați de guvernele conduse de Viktor Orbán, mai notează materialul. [...]
Ungaria intră într-un blocaj instituțional cu miză directă pe fondurile UE , după ce președintele Tamas Sulyok a refuzat să demisioneze la termenul impus de premierul Peter Magyar, potrivit Antena 3 . Șeful statului spune că vrea să rămână în funcție și promite sprijin pentru legislația necesară „deblocării fondurilor europene”, în timp ce noul guvern îl contestă ca „ilegitim”. Termenul-limită pentru demisie a expirat duminică seară, iar situația este descrisă drept prima criză politică majoră la Budapesta de la venirea la putere a partidului Tisza, condus de Peter Magyar. De ce contează: riscul de întârziere a deciziilor legate de banii europeni Deși președinția Ungariei este o funcție în principal ceremonială, fără atribuții executive, Sulyok a legat explicit rămânerea sa în funcție de cooperarea cu guvernul și de susținerea pachetului legislativ necesar pentru accesarea fondurilor UE, conform aceleiași surse. În paralel, premierul Peter Magyar susține că noul parlament ar trebui să aleagă un alt președinte, „în linie cu voința populară” exprimată la alegerile din aprilie. În Ungaria, președintele este ales de parlament. Pozițiile celor doi: „nu demisionez” vs. „nu mai reprezintă voința populară” Tamas Sulyok a transmis, într-un clip publicat pe rețelele sociale, că nu intenționează să demisioneze și că vrea să continue să lucreze „alături de guvern”. Totodată, a spus că așteaptă un verdict al Comisiei de la Veneția și că „totul trebuie să se desfășoare în acord cu Constituția”. Peter Magyar l-a atacat public pe președinte și a anunțat că intenționează să îi facă o vizită luni, după ce le-a reamintit susținătorilor săi de expirarea ultimatumului. În mesajul publicat pe Facebook, Magyar a invocat și remunerația președintelui: „Chiar și de Ziua Copilului își apără doar salariul lunar de 6,3 milioane de forinți (aprox. 18 mii euro – n. red.), în loc să-și ceară scuze”. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Antena 3 notează că ultimatumul pentru demisie a vizat și alți oficiali, inclusiv procurorul general Gabor Balint Nagy. În lipsa altor detalii în material despre pașii instituționali concreți, rămâne de văzut dacă noua majoritate parlamentară va încerca schimbarea președintelui prin vot sau dacă disputa se va muta în zona interpretărilor constituționale, pe fondul așteptării verdictului Comisiei de la Veneția. [...]
Întâlnirea anunțată de Peter Magyar cu președintele Ungariei mută disputa politică în zona constituțională , după ce premierul a legat vizita de expirarea ultimatumului de demisie pe care i l-a dat lui Tamás Sulyok , potrivit Antena 3 . Magyar a spus că termenul-limită pentru demisia președintelui expiră „astăzi la miezul nopții” și că luni, la ora 8:00, îl va vizita pe Tamás Sulyok împreună cu ministrul justiției, conform agenției MTI, citată de Agerpres. În material se arată că, după o „victorie zdrobitoare” la alegerile din 12 aprilie, Magyar i-a cerut lui Sulyok și altor oficiali numiți sub guvernul precedent condus de Fidesz-KDNP să demisioneze până pe 31 mai. Premierul i-ar fi cerut demisia lui Sulyok și într-o întâlnire la Palatul Prezidențial, la trei zile după alegeri. „I-am reiterat că, în opinia mea și a poporului ungar, este nedemn să întruchipeze unitatea națiunii maghiare, incapabil să asigure respectarea legii”, a declarat premierul ungar. Miza: o confruntare cu potențial de blocaj instituțional Dincolo de gestul politic, disputa capătă o dimensiune de reglementare/constituțională: vineri, Sulyok a declarat că a cerut Comisiei de la Veneția să evalueze constituționalitatea apelurilor la demisia sa, potrivit informațiilor din articol. Întâlnirea programată pentru luni dimineață vine, astfel, pe fondul unei escaladări în care președintele apelează la un for consultativ european pe teme constituționale, iar premierul își menține presiunea publică pentru demisie. Materialul nu precizează dacă președintele intenționează să demisioneze sau care va fi rezultatul vizitei. [...]
Armenia respinge ideea unui referendum rapid privind aderarea la UE, menținând incertitudinea de reglementare asupra direcției sale economice între Bruxelles și Uniunea Economică Eurasiatică . Potrivit Economica , premierul Nikol Pașinian a spus că „ar fi ilogic” un astfel de vot cât timp Armenia nu și-a depus oficial candidatura de aderare la Uniunea Europeană și nu este pregătită să obțină statutul de țară candidată. Miza imediată este una de compatibilitate instituțională: Vladimir Putin a cerut Erevanului, săptămâna trecută, să organizeze un referendum „cât mai curând posibil”, susținând că Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), bloc condus de Moscova. De ce contează: semnal de prudență într-o decizie cu efecte economice și juridice Prin refuzul unui referendum în acest moment, guvernul de la Erevan transmite că nu consideră „inevitabilă” alegerea între cele două blocuri, cel puțin până la un pas formal (depunerea candidaturii sau obținerea statutului de candidat). În practică, această poziție amână o decizie care ar putea implica schimbări majore de reguli și aliniere economică, în condițiile în care UEE și UE funcționează pe cadre diferite. Declarațiile vin cu o săptămână înainte de alegerile din Armenia, descrise ca un test pentru Pașinian, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Reacția Moscovei și mesajul „scenariului ucrainean” Pe fondul apropierii Erevanului de UE, Moscova și-a chemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări” privind întărirea legăturilor dintre Armenia și Uniunea Europeană. În ajun, Putin a afirmat că „scenariul ucrainean” a început când Kievul a încercat să adere la UE. Pașinian a descris relațiile armeano-ruse ca fiind „într-o etapă de transformare” și a spus că Armenia este „pe cale să construiască noi relații cu Rusia”, invocând un cadru „deschis și sincer”. Kremlinul a indicat luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, menționând doar că au discutat despre summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. Context: apropiere de UE, dar tensiuni cu Rusia după războiul din 2023 În luna mai, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat un „salt înainte” în relațiile cu această țară. În același timp, Erevanul reproșează Moscovei că nu l-a ajutat în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și solicită sprijin din partea UE și a SUA. Armenia și-a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia. Anul trecut, țara a adoptat o lege prin care își declară oficial intenția de a-și depune candidatura pentru aderarea la UE, în continuarea unui parteneriat început în 2017. Sursa foto: Flickr [...]
Iranul promite Japoniei trecere „fără opreliști” prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru livrările de petrol , într-un moment în care traficul maritim este aproape complet blocat de Teheran de la declanșarea războiului Iranului cu Statele Unite și Israel, potrivit news . Președintele iranian Massoud Pezeshkian a anunțat luni că Iranul va facilita trecerea navelor japoneze prin Strâmtoarea Ormuz, rută pe care Japonia depinde „foarte puternic” pentru livrările de petrol. Informația este relatată de AFP, citată de publicație. Într-o discuție cu premierul japonez Sanae Takaichi, Pezeshkian a transmis că „Republica Islamică Iran este deplin dispusă să faciliteze traficul maritim” în strâmtoare, iar Teheranul „depune eforturi să asigure o trecere ușoară și fără opreliști navelor japoneze”, potrivit președinției iraniene. Contextul imediat este escaladarea militară începută la 28 aprilie, când, conform relatării, a fost lansat războiul Iranului de către Statele Unite și Israel, perioadă în care Strâmtoarea Ormuz a ajuns „aproape complet blocată” de Teheran. Pentru piața energetică, mesajul către Tokyo indică o posibilă diferențiere a accesului în funcție de parteneri, însă sursa nu oferă detalii despre mecanismul concret sau calendarul aplicării acestor facilități. [...]
Planul SUA de „dezescaladare graduală” riscă să fie blocat de intensificarea ofensivei israeliene în Liban , într-un moment în care este în vigoare un armistițiu și urmează o nouă rundă de negocieri la Washington, potrivit Euronews . Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic duminică atât cu președintele libanez Joseph Aoun, cât și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în încercarea de a menține deschis canalul diplomatic. Propunerea americană vizează o „dezescaladare graduală” a conflictului, pe fondul escaladării operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez, evoluție care pune în pericol negocierile, relatează EFE, citată de Agerpres. Ce presupune propunerea Washingtonului Statele Unite au propus un aranjament în doi pași, pentru a permite continuarea discuțiilor: Hezbollah să înceteze toate atacurile împotriva Israelului; Israelul să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului. Un înalt oficial american a susținut că această formulă ar putea crea condițiile pentru reducerea treptată a tensiunilor și pentru o oprire efectivă a ostilităților. „Aceasta ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților.” Reacții în Liban și poziția SUA față de riposta Israelului Potrivit aceleiași surse americane, președintele Joseph Aoun s-a arătat deschis ideii. În schimb, președintele parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi cerut ca Israelul să își înceteze mai întâi campania militară, un răspuns pe care Washingtonul l-a calificat drept „dezamăgitor”. Administrația lui Donald Trump, a mai spus oficialul american, nu se așteaptă și nici nu susține ca Israelul să renunțe la represalii după atacurile grupării șiite pe teritoriul său. Escaladare pe teren, în pofida armistițiului și a negocierilor anunțate Israelul a capturat duminică castelul Beaufort, descris ca o poziție strategică în sudul Libanului, la nord de râul Litani. Luni, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a ordonat atacuri asupra suburbiilor Beirutului. Intensificarea are loc deși, din 17 aprilie, este în vigoare un armistițiu și, marți, este prevăzută începerea unei a patra runde de negocieri de pace la Washington între reprezentanții Israelului și ai Libanului. În același timp, Hezbollah respinge aceste contacte, ceea ce complică perspectiva unui acord și crește riscul ca escaladarea militară să blocheze procesul diplomatic. [...]
