Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România a ajuns la 10,15 miliarde de euro cheltuiți din PNRR și mai are 6 luni pentru a atrage încă aproape 11 miliarde, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit Economedia, în primăvara lui 2025 erau cheltuiți aproximativ 4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că în ultimele luni absorbția s-a dublat față de perioada 2021–2025.
Ministrul a transmis că termenul-limită pentru implementarea proiectelor și reformelor este 31 august 2026, iar până atunci trebuie aduși în țară aproape 11 miliarde de euro. În acest context, el a vorbit despre o mobilizare a ministerelor și autorităților implicate și despre o monitorizare strictă a progresului, realizată printr-un sistem de tip „semafor” – roșu, galben, verde – pentru fiecare reformă și investiție.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Sume cheltuite primăvara 2025 | ~4 miliarde euro |
| Sume cheltuite februarie 2026 | 10,15 miliarde euro |
| Sume de atras până la 31 august 2026 | ~11 miliarde euro |
| Zile rămase | 189 zile |
În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, au fost analizate măsurile aflate în risc de neîndeplinire, iar instituțiilor responsabile li s-au cerut calendare ferme de implementare. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și oficialii care nu își îndeplinesc angajamentele pot răspunde politic și financiar.
Dragoș Pîslaru a subliniat că miza este majoră: pierderea fondurilor ar însemna penalități și afectarea credibilității României în fața Comisiei Europene. Investițiile vizate prin PNRR includ autostrăzi, spitale, școli, digitalizare și alte proiecte de modernizare.
Mesajul central transmis de ministru este că următoarele șase luni sunt decisive pentru utilizarea integrală a fondurilor europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan încearcă la Bruxelles deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR , într-o serie de întâlniri cu lideri ai Comisiei Europene, informează HotNews.ro . Vizita are loc joi, 26 februarie 2026, și include discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și cu alți oficiali europeni responsabili de economie și politici sociale. Agenda premierului începe cu o întrevedere cu Roxana Mînzatu , vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă. Urmează discuții cu Valdis Dombrovskis , comisar pentru economie și productivitate, iar punctul central al vizitei îl reprezintă întâlnirea cu Ursula von der Leyen. Miza financiară: 231 de milioane de euro din PNRR Guvernul urmărește recuperarea sumei de 231 de milioane de euro, în contextul implementării reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Una dintre condițiile esențiale a fost adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, subiect sensibil în relația cu Bruxelles-ul. Executivul susține că obiectivul este „utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”. Prioritățile României în viitorul buget al UE Pe lângă PNRR , Ilie Bolojan prezintă la Bruxelles poziția României privind viitorul buget european de după 2028, aflat în plină negociere. Printre temele susținute de partea română se află: menținerea fondurilor pentru agricultură; protejarea politicii de coeziune; creșterea competitivității economice; orientarea investițiilor către proiecte cu impact direct în economie. Vizita a fost pregătită prin consultări interne, inclusiv o discuție cu Nicușor Dan și o întâlnire cu europarlamentarii Coaliției, în încercarea de a armoniza mesajul transmis la nivel european. Într-un moment în care negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene se intensifică, demersul premierului vizează atât recuperarea fondurilor blocate, cât și consolidarea poziției României în arhitectura financiară a Uniunii pentru următorul ciclu bugetar. [...]
Comisia Europeană analizează dacă România mai poate primi 231 de milioane de euro din PNRR , după ce Curtea Constituțională a respins obiecțiile privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Potrivit Digi24 , un purtător de cuvânt al executivului european a transmis că instituția „a luat act” de decizia CCR și evaluează în prezent informațiile trimise de autoritățile române. Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon inclus în cererea de plată numărul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 231 de milioane de euro. Acest jalon a fost suspendat în mai 2025, iar România a avut termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a corecta deficiențele semnalate de Comisie. Documentele suplimentare au fost transmise chiar în ziua-limită, însă termenul fusese deja depășit după o perioadă de suspendare de șase luni. Reprezentanții Comisiei au precizat că analiza este în curs și că nu pot comenta până la finalizarea evaluării. Decizia CCR este, astfel, doar un pas procedural, nu o garanție a deblocării fondurilor. Ce șanse are România să recupereze banii Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că Guvernul consideră reforma îndeplinită și va încerca, inclusiv pe cale diplomatică, să convingă Bruxelles-ul să ia în calcul noile argumente. Totuși, oficialul a admis că întârzierea față de termenul stabilit complică situația. În acest moment, scenariile sunt deschise: Comisia poate valida reforma și autoriza plata sumei; poate solicita clarificări suplimentare; sau poate decide că jalonul nu a fost îndeplinit în termen, ceea ce ar însemna pierderea banilor. Miza este importantă nu doar financiar, ci și în relația României cu instituțiile europene, în contextul implementării PNRR și al reformelor asumate. [...]
Schimb de acuzații între Adrian Câciu (PSD) și Dragoș Pîslaru (Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) pe tema fondurilor din PNRR – „România are 0 euro în conturi”, susține fostul ministru , potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Disputa a izbucnit în spațiul public, pe rețelele sociale, și vizează situația finanțărilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență. Totul a pornit de la declarațiile lui Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, care a afirmat că România nu mai are fonduri PNRR disponibile în conturile BNR . „România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are 0 euro în conturi. Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care ne împrumutăm pe piață cu 7% dobândă”, a scris Câciu. Acesta a precizat că România ar mai avea de încasat 3,1 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a atras atenția asupra întârzierilor privind validarea și plata unor tranșe. Fostul ministru a menționat două repere financiare importante: Componentă PNRR Sumă Termen validare Termen încasare Tranșă intermediară 840 milioane euro 28 noiembrie 2025 28 ianuarie 2026 Cerere de plată nr. 4 (CP4) 2,3 miliarde euro – posibil după mai 2026 Potrivit lui Câciu, depășirea termenelor ar genera presiuni suplimentare asupra bugetului, întrucât statul ar finanța temporar proiectele din împrumuturi contractate la dobânzi de aproximativ 7%. Replica a venit rapid din partea actualului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , care a respins acuzațiile și a calificat declarațiile drept dezinformare. „Nu există niciun risc de blocaj financiar pe PNRR . Ministerul Finanțelor alocă prioritate totală plăților pe PNRR, iar cererea de plată nr. 4 depusă în decembrie este în proces de verificare și aprobare cu Comisia Europeană. În luna martie ar trebui să fie finalizată”, a transmis Pîslaru. Ministrul a susținut că mecanismul financiar funcționează normal, iar plățile către beneficiari sunt asigurate, chiar dacă există decalaje temporare între cheltuieli și rambursările din partea Comisiei Europene. Într-o nouă intervenție, Adrian Câciu a cerut publicarea situației conturilor PNRR deschise la BNR și a reiterat că România ar utiliza fonduri naționale pentru acoperirea cheltuielilor curente. „Nu vreau să creez panică, vreau să te fac să aduci banii din PNRR. Deocamdată ești pe minus cu aproape 10 miliarde euro”, a afirmat fostul ministru. Disputa are loc într-un context în care PNRR reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile publice, iar întârzierile în validarea tranșelor pot genera presiuni suplimentare asupra deficitului bugetar și a costurilor de împrumut. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că România poate recupera banii pierduți din PNRR , după discuțiile de joi, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, potrivit Biziday . Miza este deblocarea sumelor afectate de întârzierea reformei pensiilor magistraților, jalon considerat neîndeplinit de Comisia Europeană, iar un răspuns oficial este așteptat la jumătatea lunii martie. În întâlnirea de la Bruxelles, Bolojan a prezentat calendarul intern: în zilele următoare ar urma să fie promulgată legea reformei pensiilor magistraților și publicată în Monitorul Oficial, moment în care România va notifica executivul european că jalonul este îndeplinit integral. Premierul a explicat că termenul pentru acest jalon a fost până la finalul lunii noiembrie 2025, însă, deși guvernul a promovat proiectul la timp, contestarea și amânările de la Curtea Constituțională au împiedicat promulgarea și publicarea în termen. „Comisia a apreciat eforturile mari pentru a corecta nedreptatea și am încredere că, după ce vom comunica toate documentele care țin de acest jalon, vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie, care sper să fie favorabil.” În logica de plată din PNRR, a mai spus premierul, îndeplinirea completă a unui jalon aduce întreaga sumă, iar îndeplinirea parțială poate duce la o corecție proporțională. În acest context, Bolojan și-a exprimat speranța că România va recupera „cea mai mare parte” din banii vizați, după ce va transmite documentele aferente jalonului. Conform Biziday, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR, după ce Comisia Europeană a constatat anterior că jalonul 215, privind pensiile magistraților, nu a fost îndeplinit. Separat, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj după întâlnire, în care a apreciat rolul României în securitatea regiunii Mării Negre și a menționat „progresul înregistrat în cadrul NextGenEU” (programul european de redresare post-pandemie, din care este finanțat și PNRR). [...]
Premierul Ilie Bolojan a avertizat CCR că România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR , potrivit Biziday , în contextul amânării unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Informația apare într-o scrisoare transmisă Curții Constituționale, în care premierul invocă discuții recente cu reprezentanți ai Comisiei Europene. „La data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanţilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Conform aceleiași scrisori, Comisia Europeană nu va transmite o informare oficială privind rezultatele evaluării înainte de 11 februarie 2026, iar decizia definitivă ar urma să fie luată după această dată, pe baza informațiilor trimise de autoritățile române. Următoarea ședință a CCR este programată chiar pentru 11 februarie. [...]
România va pierde cei 231 de milioane de euro din PNRR din cauza amânărilor repetate ale Curții Constituționale a României (CCR), care au împiedicat implementarea reformei pensiilor magistraților , informează Biziday . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a confirmat că România nu a reușit să adopte la timp proiectul necesar pentru a îndeplini jalonul stabilit de Comisia Europeană, ceea ce a dus la pierderea fondurilor. Dragoș Pîslaru a declarat că, deși România avea termen până pe 28 noiembrie 2025 pentru a promulga legea, întârzierile cauzate de CCR au făcut imposibilă demonstrarea implementării reformei. În urma unei întâlniri la Bruxelles, Comisia Europeană a clarificat că, în absența promulgării legii, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți. „Ne afectează credibilitatea europeană și arată cetățenilor că reforme importante nu se pot face”, a subliniat ministrul Pîslaru, adăugând că România va trebui să compenseze suma pierdută din bugetul de stat, ceea ce nu este eficient din perspectivă bugetară. CCR a amânat în mod repetat o decizie cu privire la legea care vizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiei de serviciu. În octombrie, CCR a respins un proiect similar, invocând lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care deși consultativ, este obligatoriu. Guvernul a obținut ulterior avizul negativ al CSM și a adoptat legea prin asumarea răspunderii pe 2 decembrie. Judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie, dar ședința a fost suspendată după ce patru judecători au părăsit sala. Termenul următor a fost stabilit pentru 16 ianuarie, iar următoarea ședință este programată pentru 11 februarie. Din cauza acestor amânări, actul normativ nu a putut intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut. Această situație evidențiază problemele de credibilitate ale României la nivel european și subliniază dificultățile întâmpinate în implementarea reformelor esențiale. [...]
