Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Guvernul Bolojan a depășit în 2025 ținta calculată matematic privind încasările din TVA, înregistrând o creștere peste așteptări în lunile cheie, septembrie și octombrie. Aprecierea vine din partea economistului Iancu Guda, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, care arată că, deși se aștepta o majorare de aproximativ 16% ca efect cumulat al inflației, creșterii TVA și ajustării consumului, încasările au fost mult mai mari, indicând o eficiență fiscală sporită. Informația a fost publicată de Newsweek România.
Creșterea TVA a fost introdusă la 1 august 2025. Însă, lunile iulie și august nu oferă un tablou real, fiind afectate de un comportament de consum denumit front-loading. Mai exact, mulți români și companii și-au devansat achizițiile pentru a beneficia de cota redusă de TVA, ceea ce a umflat artificial veniturile din iulie și le-a diminuat în august.
Septembrie și octombrie 2025 sunt primele luni relevante pentru analiză, întrucât reflectă comportamentul de consum în condiții normale, post-creștere fiscală.
„În septembrie, încasările din TVA au crescut cu 20%, deși, teoretic, trebuiau să crească doar cu 16%. În octombrie, diferența este și mai semnificativă: încasările au urcat cu 30%, față de o țintă similară de 16%”, explică Guda.
Realitatea a contrazis aceste așteptări, ceea ce sugerează că, pe lângă măsurile fiscale, statul a reușit și o colectare mai eficientă a taxei pe valoare adăugată.
Datele pentru 2025 sunt estimative, în baza evoluțiilor semnalate de Ministerul Finanțelor și Iancu Guda.
O altă explicație legată de așteptările nerealiste privind încasările este neînțelegerea structurii accizelor. Creșterea accizelor cu 10,5% nu înseamnă automat o creștere proporțională a încasărilor din TVA, pentru că doar o mică parte din consumul total este accizabil – în jur de 8%, potrivit lui Guda.
Produsele accizabile includ:
Astfel, efectul real al creșterii accizelor asupra TVA este mult mai redus decât pare. De exemplu, o majorare de 10% pe segmentul accizabil înseamnă o influență de +0,8% în TVA total colectat.
Deși încasările sunt în creștere, România continuă să sufere de un deficit de colectare a TVA, cunoscut drept gap de TVA, cel mai mare din Uniunea Europeană. Țările din vestul Europei au redus acest deficit prin digitalizare și automatizarea raportărilor fiscale – o direcție pe care și România trebuie să o urmeze pentru a crește sustenabil veniturile bugetare.
Datele din septembrie și octombrie 2025 indică o depășire clară a așteptărilor privind colectarea TVA, ceea ce reflectă nu doar impactul creșterii cotei, ci și o eficiență administrativă crescută. Este una dintre puținele vești pozitive din zona fiscal-bugetară, în condițiile în care România se confruntă în continuare cu un deficit ridicat și presiuni pe cheltuieli.
Recomandate
ANAF a încasat 167 de milioane de lei din „ taxa Temu ”, după taxarea a peste 6 milioane de colete , un semnal al dimensiunii comerțului transfrontalier cu livrări mici și al impactului bugetar pe care îl poate avea aplicarea consecventă a taxelor la import, potrivit Antena 3 . În material se arată că suma totală încasată de ANAF din această taxă este de 167 de milioane de lei, iar numărul coletelor taxate a depășit 6 milioane. De ce contează pentru fiscalitate și piață Nivelul încasărilor indică un volum ridicat de colete cu valoare mică intrate în România și, implicit, o bază de impozitare semnificativă atunci când taxarea este aplicată la scară. Pentru buget, astfel de sume pot deveni recurente dacă fluxurile de comenzi se mențin, iar pentru comercianți și consumatori costul final al produselor poate fi influențat de modul de colectare a taxelor la import. Ce informații lipsesc din material Materialul publicat nu detaliază perioada exactă la care se referă încasările și nici mecanismul concret al „taxei Temu” (de exemplu, tipul de taxă și condițiile de aplicare), astfel că nu poate fi evaluată din aceste date dinamica lunară sau impactul pe categorie de produse. [...]
Creșterea salariului minim de la 1 iulie ridică direct costul total al firmelor cu 284 lei pe angajat plătit la minim , potrivit calculelor prezentate de Economedia . Majorarea vine la pachet cu reducerea sumei netaxabile din salariul minim și cu scumpirea amenzilor rutiere, prin creșterea punctului de amendă. În prezent, salariul minim brut este 4.050 lei, iar salariul net este 2.574 lei, ca urmare a scutirii de taxe pentru 300 lei. Costul salarial total suportat de angajator pentru un salariu minim brut este de 4.134 lei. Ce se schimbă de la 1 iulie 2026: brut mai mare, net mai mic decât ar fi fost fără tăierea scutirii De la 1 iulie 2026, salariul minim brut garantat în plată urcă la 4.325 lei (o creștere de aproximativ 6,8%). În același timp, suma netaxabilă din salariul minim scade de la 300 lei la 200 lei, ceea ce influențează câți bani rămân „în mână”. Conform calculelor din analiză: salariul minim net ajunge la 2.699 lei ; costul salarial total pentru angajator urcă la 4.418 lei , adică +284 lei față de nivelul actual. Majorarea salariului minim este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 146/2026 , care stabilește și echivalentul orar: 25,949 lei/oră, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună. Scutirea parțială se aplică doar în anumite condiții Reducerea sumei netaxabile la 200 lei de la 1 iulie este prevăzută în „ordonanța trenuleț” din decembrie 2025, respectiv OUG nr. 89/2025 (care stabilește și condițiile de aplicare). Scutirea (300 lei/lună în perioada 1 ianuarie–30 iunie 2026, respectiv 200 lei/lună în perioada 1 iulie–31 decembrie 2026) se aplică doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condiții precum: salariul de bază brut lunar (fără sporuri și adaosuri) este egal cu salariul minim brut pe țară din luna respectivă; venitul brut (fără tichete de masă, vouchere de vacanță sau indemnizație de hrană) nu depășește 4.300 lei în prima jumătate a anului, respectiv 4.600 lei în a doua jumătate. Totodată, cota netaxabilă se poate diminua în funcție de situații precum fracțiunea de lună lucrată, data angajării sau încetarea contractului. Agricultură și industria alimentară: dispare salariul minim distinct De la 1 iulie 2026, salariul minim din sectorul agricol și industria alimentară va fi corelat cu salariul minim brut pe țară, după abrogarea articolului care reglementa un nivel distinct, măsură prevăzută în OUG nr. 29/2026, conform unui comunicat al Guvernului citat în analiză. Amenzi mai mari: punctul de amendă trece de 216 lei Pentru șoferi, efectul indirect al creșterii salariului minim este majorarea punctului de amendă, deoarece Codul Rutier îl definește ca 5% din salariul minim brut. Astfel, de la 1 iulie 2026, punctul de amendă ajunge la 216,25 lei . [...]
Președintele a blocat temporar scutirea de accize pentru băuturi tradiționale , trimițând la reexaminare în Parlament legea de aprobare a OG 22/2025 de modificare a Codului fiscal, pe motiv că amendamentul introdus la Camera Deputaților ar încălca principiul bicameralismului și ar putea deschide un nou risc de infringement la nivel european, potrivit Știrile Pro TV . Cererea de reexaminare vizează diferențele majore dintre forma adoptată de Senat și cea votată ulterior de Camera Deputaților. Administrația Prezidențială susține că legea transmisă la promulgare „contravine” prevederilor constituționale privind bicameralismul, deoarece Camera decizională ar fi adăugat o reglementare fiscală nouă, fără legătură cu obiectul inițial al actului. Ce prevedea amendamentul contestat Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat legea fără modificări. În schimb, Camera Deputaților a introdus un amendament care stabilește scutirea de la plata accizelor pentru băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării, în limita a 200 de litri pe an , cu condiția ca acestea să nu fie vândute . În cererea de reexaminare se arată că această scutire nu decurge din directivele europene care au stat la baza ordonanței și nu are legătură cu închiderea dosarelor de infringement invocate în expunerea de motive. De ce contează: risc de incompatibilitate cu legislația UE Administrația Prezidențială avertizează că soluția legislativă adoptată de Camera Deputaților „ar putea crea” o problemă de compatibilitate cu Directiva 92/83/CEE , dacă scutirea nu se încadrează în excepțiile permise de actul european. În acest scenariu, România ar „risca un al treilea dosar” de infringement, pe lângă cele două menționate în expunerea de motive (2025/0097 și 2025/0098), deschise pentru netranspunerea la timp a unor reglementări europene. Context: OG 22/2025 și ce urmărea inițial legea Ordonanța aprobată prin lege vizează transpunerea unor acte europene legate de TVA și de regimul special pentru întreprinderile mici, precum și cooperarea administrativă și schimbul de informații pentru monitorizarea aplicării corecte a acestui regim. Președintele argumentează că Senatul a deliberat asupra unui regim special de TVA determinat de obligații europene, în timp ce Camera decizională a adăugat o măsură de politică fiscală internă „autonomă”, fără conexiune cu materia dezbătută în prima Cameră. Ce urmează Prin trimiterea la reexaminare, Parlamentul trebuie să reanalizeze legea. Sursa nu precizează un calendar sau dacă legislativul va păstra, modifica ori elimina scutirea de accize introdusă la Camera Deputaților. [...]
Avertismentul lui Eugen Rădulescu pune presiune pe dezbaterea fiscală : potrivit Economedia , consilierul guvernatorului BNR susține că introducerea impozitării progresive a salariilor (cu taxe mai mari pentru veniturile de peste 2.000–4.000 de euro) ar „bloca economia”, pe fondul unor dezechilibre bugetare care, în opinia sa, cresc riscul unui scenariu de tip Grecia. Rădulescu a făcut declarațiile într-un interviu acordat Ziarul de Iași , în care argumentează că suprataxarea veniturilor mai mari ar descuraja munca și ar reduce motivația de a câștiga mai mult. De ce contează: impozitarea progresivă, legată de riscul macro și costul finanțării Unghiul principal al intervenției sale este unul de impact economic: schimbarea regimului de impozitare a salariilor ar veni într-un moment în care România are deja o datorie publică „de aproape 60% din PIB”, după ani de cheltuieli publice ridicate, iar efectele dezechilibrelor bugetare se văd, spune el, în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor. În acest context, Rădulescu afirmă că o continuare a politicilor de creștere a cheltuielilor „fără acoperire” ar putea agrava problemele economice. Datoria publică, în creștere rapidă: comparația 2006–2025 Economistul indică o deteriorare accelerată a poziției fiscale în ultimele două decenii: de la „11–12% din PIB” datorie publică în 2006, la „aproape 60% din PIB” în 2025. În interviu, el susține că banii s-ar fi dus preponderent către cheltuieli pe care le consideră ineficiente (exemplele menționate includ proiecte locale și majorări de salarii și pensii în sectorul public). „Scenariul Grecia”: avertisment despre o ajustare forțată Întrebat dacă România riscă un scenariu similar Greciei, Rădulescu spune că riscul este „din ce în ce mai pronunțat” și avertizează că, pe măsură ce politicienii ar subestima gravitatea situației, „ruptura s-ar putea să fie mai brutală”. Ca explicație, el invocă evoluția Greciei: acumularea de dezechilibre pe termen lung, urmată de momentul în care finanțarea nu a mai fost disponibilă și ajustarea s-a făcut prin măsuri dure, inclusiv tăieri nominale de salarii și pensii. „Și cu cât politicienii înțeleg mai puțin cât de grav este riscul în care suntem, cu atât ruptura s-ar putea să fie mai brutală.” Ce urmează Declarațiile vin într-o perioadă în care discuțiile despre impozitarea progresivă reapar periodic în spațiul public. În lectura lui Rădulescu, o astfel de schimbare ar amplifica riscurile economice într-un moment în care datoria și costurile de finanțare sunt deja ridicate, iar ajustările ar putea deveni mai abrupte dacă dezechilibrele persistă. [...]
Șeful ANAF pregătește controale interne neanunțate în toate județele, pe fondul tensiunilor salariale care încep să afecteze colectarea , potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , spune că va merge „la ghișeu” în administrațiile fiscale județene fără să anunțe dinainte vizitele. De ce contează: colectarea, sub presiune, iar conducerea trece la verificări „din teren” Miza vizitelor este dublă: discuții cu șefii administrațiilor și cu angajații despre activitatea de colectare, dar și despre reorganizarea instituției. Nica a declarat pentru Profit.ro că deplasările nu vor fi anunțate în prealabil. „Se trezesc cu mine la ghișeu.” În același context, Profit.ro notează că nemulțumirea angajaților ANAF este de mai multe săptămâni „la cote ridicate” din cauza legii salarizării, nu din cauza reorganizării. Publicația mai arată că, după presiunea pusă în ultimele 12 luni pentru menținerea unui nivel ridicat al colectării (în sprijinul consolidării finanțelor statului), tensiunile recente au început să se vadă și în rezultate. Context: reorganizare și digitalizare, invocate ca motive pentru măsuri de eficientizare ANAF a luat în ultima perioadă mai multe măsuri pentru eficientizarea și reorganizarea activității, atât pe fondul ineficiențelor identificate, cât și ca urmare a implementării unor programe de digitalizare, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Profit.ro . Ce urmează: din informațiile disponibile nu rezultă un calendar al vizitelor sau măsuri concrete care vor fi anunțate după acestea, însă faptul că deplasările sunt neanunțate indică o componentă de control operațional asupra modului în care funcționează administrațiile fiscale la nivel local. [...]
Utilizarea camerelor video purtate pe corp la controalele ANAF în HoReCa a rămas o obligație de implementat în PNRR , potrivit HotNews , care citează o listă prezentată de ministrul Finanțelor cu activitățile încă nefinalizate din calendarul de reforme, ținte și jaloane aflate în responsabilitatea instituției. Măsura vizează „utilizarea camerelor purtate pe corp” în timpul controalelor derulate de ANAF, prin structura Antifraudă, în HoReCa și „alte zone de operare”, conform informațiilor prezentate. Din perspectiva companiilor vizate, inițiativa ar putea schimba modul de desfășurare a inspecțiilor în teren, prin documentarea video a interacțiunilor din timpul controlului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact, proceduri, costuri sau modul de utilizare a înregistrărilor. Pentru mai multe detalii, HotNews indică trimiterea către StartupCafe.ro . [...]
