Știri
Știri din categoria Externe
Posibila condiționare a aderării Ucrainei la NATO de concesii teritoriale a reapărut în discuțiile diplomatice, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că negociatori americani au întrebat, pentru prima dată, dacă Kievul ar accepta retrageri din est în schimbul unei perspective de intrare în Alianță, relatează Al Jazeera.
În paralel, războiul a continuat cu atacuri cu drone de ambele părți. Autoritățile ruse au anunțat că un atac ucrainean cu drone a ucis o mamă, un tată și fiica lor de 24 de luni în localitatea Proletarsky, din regiunea Belgorod, la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării a susținut că armata a interceptat 29 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv mai multe deasupra regiunii Moscova.
Potrivit declarațiilor făcute vineri reporterilor (sub embargo până sâmbătă), Zelenski a afirmat că, la discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi, negociatorii SUA au întrebat dacă Ucraina și-ar retrage trupele din regiunea estică Donbas în schimbul aderării la NATO.
Zelenski a precizat că întrebarea a fost ridicată pentru prima dată, dar că nu există o ofertă concretă. El a reiterat că Ucraina nu își va retrage trupele, însă a indicat că subiectul ar putea fi supus unui referendum dacă Kievul ar primi:
„NATO a revenit pe agendă”, a spus Zelenski, potrivit relatării.
Donbas include regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate de Rusia. Moscova cere retragerea ucraineană din zonele pe care Kievul încă le controlează și se opune aderării Ucrainei la NATO, ai cărei membri își asumă apărarea reciprocă.
Zelenski a mai spus că nu va modifica Constituția Ucrainei pentru a o face neutră, argumentând că o astfel de schimbare nu ar garanta securitate pe termen lung. În același timp, el a descris Uniunea Europeană și NATO drept „singura securitate reală” a Europei și a avertizat că tentativa Moscovei de a „revizui” arhitectura de securitate a continentului este periculoasă, deoarece poate duce la războaie sau escaladări.
Reluarea discuțiilor directe mediate de SUA între Rusia și Ucraina, în această săptămână, a alimentat speranțe privind un posibil final mai rapid al războiului, însă, în afară de schimburi de prizonieri, sursa notează că s-a înregistrat puțin progres. Reprezentanți europeni ar urma să participe la următoarea rundă de negocieri.
Ucraina a transmis, prin forțele aeriene, că Rusia a lansat 96 de drone de vineri seara, dintre care 81 ar fi fost doborâte sau bruiate electronic până sâmbătă dimineață. Au fost raportate lovituri în opt locații și căderi de resturi în alte două, iar un furnizor local de energie a anunțat întreruperi în unele zone din nord-estul regiunii Sumî.
Informațiile despre interceptări și pagube provin din raportările părților implicate și nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent.
Recomandate
SUA au testat pentru prima dată un „troc” Donbas –NATO , iar Kievul spune că ar lua în calcul consultarea populației dacă ar exista o ofertă concretă, potrivit Meduza . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 14 noiembrie, la o întâlnire cu jurnaliști, că negociatori americani au ridicat pentru prima dată întrebarea dacă Ucraina ar fi dispusă să-și retragă trupele din Donbas în schimbul aderării la NATO. Zelenski nu a precizat cine anume, din partea SUA, a formulat propunerea. El a reiterat însă poziția Kievului că Ucraina nu se retrage și nu își cedează teritoriile. „Americanii au pus întrebarea: «Dacă Ucraina va fi în NATO, Ucraina va ieși din Donbas?» Asta s-a întâmplat pentru prima dată”, a spus Zelenski, citat de „Interfax-Ucraina”. Ce ar schimba discuția: un referendum, dar doar cu „concret” pe masă Președintele ucrainean a afirmat că, dacă SUA ar confirma posibilitatea aderării Ucrainei la NATO împreună cu ceilalți membri ai alianței, ar fi pregătit să ducă subiectul la referendum. În același timp, a subliniat că, în acest moment, lipsește „concretul” necesar pentru o astfel de decizie. În paralel, Zelenski spune că Ucraina discută cu partenerii occidentali un „pachet de securitate” care ar putea fi oferit în cadrul negocierilor, incluzând: garanții de securitate din partea NATO și a Uniunii Europene; o armată ucraineană puternică (cu un anumit nivel de efective, armament și sprijin financiar pentru o perioadă determinată). Linia roșie a Kievului: fără recunoașterea teritoriilor ocupate ca parte a Rusiei Zelenski a punctat că, chiar și într-un scenariu de acest tip, Ucraina nu va recunoaște teritoriile ocupate ca parte a Rusiei. În context, Meduza amintește că autoritățile ruse au cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ucrainene din Donbas, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Publicația notează și că trimisul special al lui Donald Trump, Jared Kushner, a declarat după negocieri trilaterale la Abu Dhabi că „problemele teritoriale rămân cele mai dificile”. Context: idei discutate în culise și propuneri respinse Meduza mai relatează că, potrivit The Economist, negociatori americani ar fi avansat ideea modificării granițelor regiunilor Donețk și Lugansk într-un posibil acord teritorial între Rusia și Ucraina. Conform surselor publicației, conceptul ar fi fost ca Rusia să poată pretinde controlul complet asupra regiunilor, fără ca Ucraina să fie nevoită să cedeze teritorii — însă Ucraina ar fi respins propunerea. În acest stadiu, din declarațiile lui Zelenski reiese că discuția despre un schimb „Donbas pentru NATO” a fost ridicată ca întrebare, nu ca ofertă formală, iar Kievul condiționează orice pas de existența unor garanții și termeni expliciți. [...]
Finlanda respinge orice negociere privind ieșirea din NATO , avertizând că acceptarea condițiilor Moscovei ar încuraja Rusia să „testeze” tot mai mult Occidentul, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul reluării discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, unde europenii încearcă să își coordoneze poziția. Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a declarat la Helsinki că apartenența Finlandei la Alianță „nu este în niciun caz subiect de negociere”, după ce Rusia ar fi condiționat un acord de pace de retragerea Finlandei din NATO și de închiderea bazelor NATO din statele baltice. Lista de revendicări ar fi fost obținută de publicația germană Bild, iar declarațiile ministrului au fost relatate de postul finlandez Yle (citat de Digi24). „Astfel de chestiuni nu sunt în niciun caz subiect de negociere. Rusia știe asta. Este absolut scandalos să sugerezi așa ceva.” Miza pentru Europa: precedentul și presiunea în negocieri În evaluarea ministrului finlandez, o atitudine „mai blândă” a Occidentului față de ambițiile militare ale Rusiei ar crește riscul de escaladare a cererilor. „Cu cât Occidentul este mai blând față de ambițiile militare ale Rusiei, cu atât Rusia va testa din ce în ce mai mult.” În locul concesiilor, Häkkänen a sugerat că Europa ar trebui să își dubleze sprijinul pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Context: de la neutralitate la aderarea Finlandei în 2024 Finlanda a evitat timp de decenii aderarea la NATO, pentru a ține cont de sensibilitățile Rusiei. După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, la începutul lui 2022, Helsinki a renunțat la neutralitate și a intrat în NATO în aprilie 2024. În același pachet de condiții, Rusia ar cere ca Ucraina să nu poată adera niciodată la NATO și recunoașterea internațională a controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, inclusiv Donbasul, menționează Digi24. Ce urmează: coordonarea poziției UE Reacția Finlandei apare pe fondul dificultăților europenilor de a prezenta un front comun în discuțiile de pace reluate la Abu Dhabi , mediate de SUA. Emisarii americani pentru pace le-ar fi cerut europenilor să se implice mai mult, iar liderii UE sunt reuniți la Dublin pentru a discuta, între altele, cine ar urma să reprezinte blocul comunitar în discuțiile viitoare. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că revizuirea arhitecturii de securitate europene cerută de Kremlin poate alimenta noi războaie , insistând că singurele garanții credibile pentru continent rămân UE și NATO, potrivit Agerpres . Declarațiile președintelui ucrainean au fost făcute vineri, într-o discuție cu jurnaliștii, dar au fost publicate abia sâmbătă, după ridicarea embargoului, notează agenția, care citează AFP. „Este periculos, deoarece, în opinia mea, tocmai astfel de lucruri duc la războaie sau la escaladări.” Miza: cine stabilește „regulile” de securitate în Europa Zelenski a susținut că încercarea Moscovei de a modifica arhitectura de securitate a continentului este „periculoasă” și ar putea duce la noi conflicte. În acest context, liderul ucrainean a prezentat integrarea în structurile occidentale drept singura opțiune viabilă pentru stabilitate. „Singura securitate reală pentru Europa este reprezentată de UE și NATO.” „Asta e tot. Nu există o altă securitate pentru Europa.” În materialul Agerpres nu sunt detaliate care sunt „noile cerințe” ale lui Vladimir Putin la care se referă Zelenski, dincolo de ideea generală a schimbării arhitecturii de securitate europene. [...]
Respingearea de către UE a unei renegocieri a arhitecturii de securitate europene menține predictibilitatea cadrului NATO , dar prelungește tensiunile politice care pot alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Antena 3 . Reacția Moscovei a venit după un summit la Dublin, unde liderii europeni au respins propunerea Rusiei de a negocia „arhitectura de securitate”, iar purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova , a susținut că Europa ar fi „mai sigură” fără NATO. Zaharova a afirmat că, în absența Alianței, „securitatea în Europa ar fi, probabil, mult mai solidă” și a comparat NATO cu o „măsea stricată”, acuzând organizația că ar fi slăbit „sistemul imunitar” al Europei și al lumii și că ar solicita „o cantitate colosală de resurse” pentru măsuri de reacție. De ce contează refuzul UE: linie roșie în negocierile de securitate Poziția liderilor europeni, exprimată la summitul de la Dublin, indică faptul că UE nu acceptă includerea unei renegocieri a arhitecturii de securitate europene ca temă de negociere cu Rusia în acest moment. Din perspectiva stabilității instituționale, mesajul reduce riscul unor concesii rapide care ar putea schimba regulile de funcționare ale securității colective în Europa. În același timp, reacția dură a Moscovei arată că subiectul rămâne un punct de fricțiune major, cu potențial de a menține un climat de tensiune în proximitatea UE. Ce a spus Germania și cum a fost folosit mesajul de Moscova Zaharova a reacționat și la o declarație a cancelarului german Friedrich Merz, consemnată de agenția rusă de presă TASS, potrivit căreia nu este necesar să se discute cu Rusia despre o arhitectură de securitate europeană. „Nu trebuie să discutăm despre asta. Ea există deja”, a spus Merz. Context: propunerea Rusiei și legătura cu negocierile despre Ucraina și Republica Moldova Potrivit sursei, președintele rus Vladimir Putin le-a transmis americanilor că propunerea Rusiei din 2021 privind retragerea NATO reflectă în continuare „viziunea” Moscovei despre „pilonii unei arhitecturi de securitate indivizibile”, declarație atribuită lui Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus, după negocieri din această săptămână cu emisarii președintelui Donald Trump. În același timp, în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, Rusia ar fi propus și federalizarea Republicii Moldova și organizarea unor referendumuri privind independența regiunilor Transnistria și Găgăuzia. Guvernul de la Chișinău a reacționat, prin purtătorul de cuvânt Dumitru Ciorici, care a spus că, pe măsură ce Republica Moldova avansează spre UE, apar „mai multe sperietori și provocări de la Moscova” menite să o împiedice. [...]
Restricțiile de viteză ale Starshield /Starlink rămân active în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, afectând direct operațiunile cu drone , inclusiv folosirea dronelor interceptoare împotriva aparatelor Shahed, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că autoritățile de la Kiev nu au primit „explicații clare” pentru menținerea limitărilor. Măsura vizează serviciul Starshield, versiunea militară a sistemului Starlink, și a fost introdusă la jumătatea lunii octombrie. Atunci, oficialii ucraineni au indicat că terminalele militare care se deplasau cu o viteză mai mare de 160 km/h își pierdeau conexiunea, ceea ce perturba misiunile cu drone. Restricțiile au fost ridicate pe 24 octombrie, dar au fost reintroduse ulterior, începând de luni, iar acum sunt raportate ca fiind în continuare active de-a lungul liniei frontului și în zonele ocupate de Rusia. Zelenski a precizat că limita de viteză pentru forțele ucrainene rămâne de 161 km/h, ceea ce, în evaluarea sa, face imposibilă utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed. „Din păcate, de-a lungul întregii linii a frontului și pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei, limita de viteză pentru forțele noastre rămâne de 161 de kilometri pe oră. Acest lucru face imposibilă, în special, utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed.” Ce se știe despre aplicarea restricțiilor Un oficial al Ministerului Apărării de la Kiev a declarat că, până vineri, „nu s-au înregistrat astfel de restricții în zonele aflate sub control ucrainean”, ceea ce sugerează o aplicare diferențiată în funcție de teritoriu. Contextul tehnic și politic rămâne însă neclar. Elon Musk , directorul general al SpaceX (compania-mamă a Starlink), a negat că ar fi responsabil pentru restricțiile de viteză atunci când acestea au fost semnalate prima dată. El a susținut, pe platforma X, că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate de guvernul SUA”, iar limitele ar fi stabilite de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, Donald Trump. De ce contează operațional În termeni practici, limitarea conexiunii la viteze peste pragul menționat poate reduce capacitatea armatei ucrainene de a folosi drone în misiuni care presupun deplasare rapidă și stabilitate a legăturii de date. Zelenski leagă explicit această problemă de imposibilitatea utilizării dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed, folosite frecvent în atacuri aeriene. Informațiile despre restricții și reacțiile oficiale sunt prezentate de Politico , citat de Digi24. [...]
Premierul Letoniei cere UE să-și întărească poziția față de Rusia , argumentând că Europa are avantaje economice și militare care ar trebui folosite mai ferm în raport cu Moscova, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să decidă, în următoarele două săptămâni, cine va reprezenta blocul comunitar în viitoarele negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia. Declarațiile au fost făcute de prim-ministrul leton Andris Kulbergs la summitul șefilor de stat și de guvern ai UE, organizat la Dublin. El a susținut că Rusia „nici măcar nu este capabilă să înfrângă” Ucraina, pe care a descris-o drept o țară mai mică atât ca teritoriu, cât și ca populație, și a apreciat rezistența Kievului, care continuă să se apere „pentru al cincilea an consecutiv”. Miza: rolul UE în negocieri și condițiile puse Rusiei Kulbergs a insistat că Europa ar trebui să fie „mai curajoasă” în dezbaterile despre pacea în Ucraina și despre rolul UE în eventualele negocieri, invocând superioritatea economică și militară a continentului față de Rusia. În același timp, el a criticat situația în care Moscova ar putea „să impună cerințe pe care Europa să fie nevoită să le accepte”, subliniind că Rusia este „țara agresoare” și afirmând, în opinia sa, că aceasta „pierde teren pe front”. În acest cadru, premierul leton a cerut ca UE să-și „crească exigențele” și să precizeze ce garanții de securitate ar trebui să primească Ucraina. Ce urmează: desemnarea reprezentantului UE Uniunea Europeană „speră să decidă în următoarele două săptămâni” cine va reprezenta UE în viitoarele negocieri de pace , după ce Statele Unite i-au invitat pe europeni să participe direct la contacte. Subiectul a devenit o prioritate la reuniunea informală de vineri, deși nu fusese inițial pe agendă. Liderii europeni și-au exprimat dorința de a participa la discuții pentru a apăra interesele Europei și a sprijini Ucraina, însă există dezacorduri privind persoana care ar trebui să preia această reprezentare. [...]
