Știri
Știri din categoria Externe
Finlanda respinge orice negociere privind ieșirea din NATO, avertizând că acceptarea condițiilor Moscovei ar încuraja Rusia să „testeze” tot mai mult Occidentul, potrivit Digi24. Mesajul vine în contextul reluării discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, unde europenii încearcă să își coordoneze poziția.
Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a declarat la Helsinki că apartenența Finlandei la Alianță „nu este în niciun caz subiect de negociere”, după ce Rusia ar fi condiționat un acord de pace de retragerea Finlandei din NATO și de închiderea bazelor NATO din statele baltice. Lista de revendicări ar fi fost obținută de publicația germană Bild, iar declarațiile ministrului au fost relatate de postul finlandez Yle (citat de Digi24).
„Astfel de chestiuni nu sunt în niciun caz subiect de negociere. Rusia știe asta. Este absolut scandalos să sugerezi așa ceva.”
În evaluarea ministrului finlandez, o atitudine „mai blândă” a Occidentului față de ambițiile militare ale Rusiei ar crește riscul de escaladare a cererilor.
„Cu cât Occidentul este mai blând față de ambițiile militare ale Rusiei, cu atât Rusia va testa din ce în ce mai mult.”
În locul concesiilor, Häkkänen a sugerat că Europa ar trebui să își dubleze sprijinul pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse.
Finlanda a evitat timp de decenii aderarea la NATO, pentru a ține cont de sensibilitățile Rusiei. După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, la începutul lui 2022, Helsinki a renunțat la neutralitate și a intrat în NATO în aprilie 2024.
În același pachet de condiții, Rusia ar cere ca Ucraina să nu poată adera niciodată la NATO și recunoașterea internațională a controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, inclusiv Donbasul, menționează Digi24.
Reacția Finlandei apare pe fondul dificultăților europenilor de a prezenta un front comun în discuțiile de pace reluate la Abu Dhabi, mediate de SUA. Emisarii americani pentru pace le-ar fi cerut europenilor să se implice mai mult, iar liderii UE sunt reuniți la Dublin pentru a discuta, între altele, cine ar urma să reprezinte blocul comunitar în discuțiile viitoare.
Recomandate
Finlanda respinge ca „nenegociabilă” orice discuție despre ieșirea din NATO , după ce Rusia ar fi cerut retragerea țării din Alianță ca parte a condițiilor pentru un acord de pace în Ucraina, potrivit Mediafax . Mesajul Helsinki indică o linie roșie de securitate care limitează spațiul de negociere în eventuale discuții de pace și menține presiunea pe flancul nordic al NATO. Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a declarat la Helsinki, pentru postul local Yle, că subiectul nu poate fi pus pe masa negocierilor. „Astfel de chestiuni nu sunt în niciun caz subiect de negociere. Rusia știe asta. Este absolut scandalos să sugerezi așa ceva.” Ce ar fi cerut Rusia în discuțiile de la Abu Dhabi Reacția Finlandei vine după ce ziarul Bild a relatat că negociatorii ruși ar fi formulat, în această săptămână, la discuțiile de la Abu Dhabi, cereri ample legate de arhitectura de securitate din regiune. Concret, solicitările ar include: interzicerea bazelor militare NATO în statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania); revenirea Finlandei la statutul de dinaintea aderării la NATO. În același context, planul menționat ar include și o propunere privind Republica Moldova: transformarea țării într-o republică federală, alcătuită din teritoriul principal, Transnistria și Găgăuzia. Poziția Helsinki: decizia aparține Finlandei și Alianței Häkkänen a spus că Rusia formulează astfel de pretenții de ani de zile, inclusiv în 2021, și că Moscova urmărește ca statele NATO să accepte restricții care să servească intereselor rusești. Și ministrul finlandez de Externe, Elina Valtonen , a afirmat că nu este surprinsă de poziția Rusiei, dar a subliniat că decizia privind apartenența la NATO aparține Finlandei și alianței. „Este clar ca lumina zilei că decizia privind aderarea la NATO revine Finlandei și alianței. Așa vom și proceda.” Finlanda a devenit membră NATO în aprilie 2023, după decenii de neutralitate, pe fondul amenințărilor Rusiei. [...]
Rusia condiționează oprirea războiului de o redesenare a arhitecturii de securitate europene , cerând inclusiv ieșirea Finlandei din NATO și interzicerea bazelor NATO în statele baltice, potrivit Digi24 . Solicitările au fost formulate, conform relatărilor citate, în cadrul unor discuții neoficiale la Abu Dhabi despre încetarea războiului din Ucraina. Informația, atribuită de Digi24 ziarului german Bild și preluată prin agenția Anadolu, indică faptul că propunerile Moscovei depășesc subiectul strict al Ucrainei și urmăresc introducerea „unei noi ordini de securitate europeană”, pe fondul poziției ruse potrivit căreia Occidentul ar fi promis în trecut să nu extindă NATO spre est. Ce cere Moscova: dincolo de Ucraina În pachetul de condiții prezentat, Rusia ar urmări să obțină concesii teritoriale și militare, dar și limitări structurale pentru NATO în regiune. Printre cerințele menționate: Rusia ar păstra teritoriile ucrainene ocupate în prezent și ar primi întreaga regiune Donbas ; Ucraina ar urma să renunțe și la zonele rămase din Donețk și Luhansk aflate încă sub controlul său. Porturile Odesa și Mykolaiv ar fi demilitarizate și nu ar putea fi folosite ca baze navale; ar exista acorduri separate pentru libertatea de navigație în Marea Neagră și Marea Baltică. Ucraina ar rămâne permanent nealiniată, ceea ce ar exclude aderarea la NATO, dar ar lăsa deschisă posibilitatea aderării la Uniunea Europeană. NATO nu ar avea baze militare în statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania), iar Finlanda ar fi obligată să revină la statutul de dinaintea aderării, adică să părăsească Alianța. Kremlinul ar cere o oprire completă a extinderii NATO, în cadrul discuțiilor neoficiale. Republica Moldova, inclusă în pachetul de condiții Propunerea ar include și un capitol dedicat Republicii Moldova: transformarea țării într-o republică federală alcătuită din teritoriul principal, Transnistria și Găgăuzia. În scenariul unei aderări la UE, Transnistria și Găgăuzia ar avea dreptul să organizeze referendumuri privind independența, conform aceleiași relatări. Ce oferă Rusia în schimb În schimbul acceptării condițiilor, partea rusă s-ar oferi să retragă armele nucleare din Belarus și să renunțe la staționarea rachetelor cu rază intermediară de acțiune în această țară, potrivit sursei citate de Digi24. Informațiile provin din relatări de presă despre discuții descrise ca neoficiale, iar articolul nu indică o confirmare publică din partea părților implicate privind acceptarea sau calendarul unor astfel de condiții. [...]
Negocierile de pace pentru Ucraina rămân fără un cadru agreat privind rolul Europei , după ce Moscova a respins public ideea că ar exista un acord pentru includerea puterilor europene în discuții, contrazicând declarațiile negociatorului american Jared Kushner , potrivit Digi24 . Ministerul rus de Externe a transmis vineri că nu are cunoștință de vreun acord privind participarea europenilor la negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a spus că, din câte știe instituția, „subiectul nu a fost abordat” în discuțiile purtate la Moscova cu Steve Witkoff și Jared Kushner, ca răspuns la o solicitare de comentarii. Declarații contradictorii, cu impact direct asupra formatului negocierilor Cu o zi înainte, Jared Kushner declarase, după o întâlnire la Dublin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că atât Rusia, cât și Ucraina ar fi convenit să îi implice pe europeni în următoarea rundă de negocieri. În același context, Kushner a argumentat că europenii trebuie să fie prezenți la masă și a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „este dispus să încerce”. Miza este formatul negocierilor: liderii europeni au încercat să obțină un rol în discuții, invocând implicațiile directe ale unui eventual acord asupra securității continentului. În paralel, Ucraina își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Ce se știe despre întâlnirea de la Moscova Cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Dublin, Kushner și Witkoff au avut discuții cu Vladimir Putin la Moscova. Potrivit agenției de stat ruse RIA Novosti , la acea întâlnire nu a participat niciun reprezentant al Ministerului de Externe rus. RIA Novosti a mai relatat că Putin a fost însoțit de: consilierul pentru politică externă Iuri Ușakov; negociatorul-șef Vladimir Medinski; emisarul Kirill Dmitriev. Kushner și Witkoff au ajuns la Moscova și Dublin după discuții trilaterale cu negociatori ucraineni și ruși la Abu Dhabi. Rusia poartă un război pe scară largă împotriva Ucrainei de peste patru ani și jumătate. [...]
Europa a rămas fără un „negociator unic” în discuțiile despre Ucraina dintr-un motiv structural: competențele sunt împărțite între UE, NATO și capitalele naționale , iar negocierile în curs se poartă, deocamdată, la nivel tehnic, nu între lideri, potrivit unei analize Digi24 , care citează Politico . Decizia luată vineri la summitul de la Dublin a fost ca reprezentarea europeană să rămână una de echipă: grupul E5 (Germania, Franța, Polonia și Italia, plus Regatul Unit), împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului, va continua lucrările în acest format. Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: cine poate vorbi „în numele Europei” atunci când pe masă sunt simultan sancțiuni UE, extinderea Uniunii și garanții de securitate care țin de NATO și de state. De ce nu funcționează modelul „un singur emisar” Analiza indică două blocaje principale care fac improbabilă desemnarea unui „supernegociator”. 1) Negocierile nu sunt, în acest moment, la nivel de șefi de stat și de guvern. Discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi au fost descrise ca tehnice, între înalți funcționari. Rusia a trimis un consilier al Kremlinului, iar Ucraina l-a mandatat pe șeful serviciilor de informații. În acest cadru, presiunea pentru o figură politică europeană „greu de ignorat” este, practic, decuplată de la nivelul real al discuțiilor. 2) Europa nu are o singură autoritate care să acopere toate dosarele relevante. Comisia Europeană nu poate negocia arhitectura de securitate a continentului (atribut al NATO și al capitalelor), dar nici NATO sau marile capitale nu pot negocia, în numele UE, sancțiunile sau aderarea Ucrainei la Uniune (dosare care țin de instituțiile UE). Un diplomat UE rezumă această limitare instituțională astfel: „Motivul pentru care Europa nu a găsit o singură persoană care să o reprezinte în ansamblu este că Europa nu este un superstat”. Ce se negociază, de fapt, și de ce contează pentru Europa Potrivit materialului, oficialii americani și ucraineni vor ca Europa să se alăture discuțiilor cu Rusia la nivel tehnic, pe ideea că o conversație despre reorganizarea securității continentului ar putea face Moscova mai cooperantă. Principalul negociator al Rusiei, Vladimir Medinski, este citat afirmând că tema centrală discutată la Abu Dhabi a fost cadrul de securitate al Europei, pe fondul unei critici la adresa sistemului post-Ialta și Potsdam. Ucraina ar fi observat, la rândul ei, o ușoară atenuare a poziției ruse atunci când a apărut perspectiva unei discuții mai ample despre securitatea europeană — însă Europa nu a fost parte a acestei conversații. Următorul punct sensibil: ordinea etapelor și mesajele contradictorii Un alt element cu impact direct asupra poziționării europene este „ordinea etapelor” negocierilor: când și cum ar trebui europenii să accepte o discuție despre cererea Rusiei de reformare a securității regionale. În analiză se arată că există declarații diferite în interiorul UE pe această temă. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, este citată susținând că nu ar trebui discutată o arhitectură de securitate europeană mai amplă până la finalizarea acordului de pace. În același timp, la Abu Dhabi, oficiali UE și-ar fi exprimat disponibilitatea pentru linii de negociere în paralel, astfel încât pacea în Ucraina și viitoarele structuri de securitate ale Europei să fie discutate concomitent. În plus, rămâne neclar dacă Rusia acceptă efectiv prezența Europei la negocieri: reprezentanții SUA au spus că Vladimir Putin ar fi fost de acord, dar Kremlinul a pus la îndoială această informație. La finalul discuțiilor, trimisul special Jared Kushner este citat cu o observație care sintetizează impasul european: „Dacă Europa ar putea desemna o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât încercarea de a-i convinge pe ruși să o includă în negocieri”. În acest context, formatul de echipă (E5 plus instituțiile UE) rămâne, deocamdată, soluția practică — dar și una care obligă Europa să-și armonizeze rapid pozițiile, mai ales dacă discuția se mută de la încetarea focului la arhitectura de securitate a continentului. [...]
Liderii UE refuză să negocieze „arhitectura de securitate” cerută de Rusia înainte de un acord de pace , pe fondul temerilor că tema ar putea deveni moneda de schimb pentru accesul Europei la discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și securitate: oficiali europeni consideră că acceptarea unei renegocieri a aranjamentelor de apărare ale continentului, în condițiile impuse de Moscova, ar putea afecta direct suveranitatea statelor UE și NATO și ar redesena regulile de funcționare ale securității europene. Ce propune Rusia și de ce respinge Europa În discuțiile de pace privind Ucraina, Rusia a readus în prim-plan ideea „regândirii” securității europene. Conform materialului, cererile Moscovei au fost asociate cu: interzicerea extinderii NATO; limitarea exercițiilor militare în apropierea frontierei ruse; retragerea trupelor și echipamentelor de pe flancul estic al NATO. În multe capitale europene, aceste solicitări sunt interpretate ca o încercare a Kremlinului de a-și restabili o sferă de influență și de a limita suveranitatea națională a statelor membre UE și NATO. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a rezumat poziția europeană prin ideea că „nu este nevoie să reinventăm roata”, argumentând că Europa a avut o arhitectură de securitate funcțională până când a fost subminată și, în final, „distrusă” de invazia Rusiei în Ucraina. Negocierile SUA–Rusia și avertismentul lui Zelenski În paralel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Washingtonul și Moscova discutau deja subiectul. El a spus că negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina de la Abu Dhabi au inclus „multe discuții despre garanțiile de securitate” și a cerut Europei să fie atentă la faptul că tema depășește Ucraina. „Când americanii și rușii discută despre aceste chestiuni, nu este vorba doar despre Ucraina; de fapt, este vorba mai degrabă despre un fel de nou cadru de securitate între Europa și Rusia. Și noi considerăm această abordare puțin ciudată”. În același context, trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin, după discuțiile de la Abu Dhabi. Cei doi i-au transmis lui Putin, în declarații televizate, că SUA doresc ca europenii să participe la viitoarele discuții și că Washingtonul a început consultări cu aliații europeni pe tema arhitecturii de securitate a continentului. O persoană citată în material, familiarizată cu discuțiile de la Abu Dhabi, a confirmat că subiectul a fost atins „în sens larg”, dar fără a se discuta „conținutul”. Linia UE: discuții doar după acceptarea păcii Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a susținut că Europa ar trebui să fie dispusă să înceapă discuțiile despre arhitectura de securitate doar după ce Rusia acceptă un acord de pace, avertizând că mutarea atenției pe acest subiect „deturnează” de la prioritatea imediată: încetarea focului. Între timp, Vladimir Putin a afirmat că propunerile Moscovei privind o nouă arhitectură de securitate trebuie discutate înainte de un acord de încetare a războiului, acuzând europenii că ar vrea să trimită trupe în Ucraina după instaurarea păcii, ceea ce, în interpretarea sa, ar însemna „continuarea războiului”. Ce urmează: presiune pentru o reprezentare unitară a Europei Neliniștea legată de aceste discuții a crescut presiunea internă în Europa pentru a închide dezbaterea despre cine ar trebui să reprezinte continentul în eventualele negocieri. Liderii europeni ar urma să discute subiectul la Dublin, cu obiectivul de a identifica un nume „încă din această lună”, în condițiile în care interacțiunile cu negociatorii americani și ucraineni și demersurile către Putin au fost descrise ca imprevizibile și, uneori, incoerente. [...]
Vladimir Putin a condiționat orice aranjament post-război de absența trupelor occidentale în Ucraina , avertizând că militarii străini ar deveni „ținte legitime”, în timp ce a încercat să își susțină poziția printr-o propunere de „misiune umanitară” comună în estul Ucrainei, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis în discuții cu reprezentanți americani aflați la Moscova. Propunerea vizează orașul Kosteantînivka (regiunea Donețk), unde liderul de la Kremlin susține că ar mai fi între 400 și 500 de civili. Putin a sugerat o operațiune comună ruso-ucraineană pentru evacuarea acestora și pentru livrarea de ajutoare umanitare. „Misiunea umanitară”, folosită ca argument în negocieri Putin a indicat că o astfel de operațiune ar putea urma modelul unei inițiative similare din octombrie, desfășurate în orașul Oleșkî , aflat sub control rusesc, care ar fi permis civililor să părăsească zona. Potrivit lui, atunci au fost livrate și ajutoare umanitare pentru cei care au rămas. Tot în acest context, Putin a afirmat că Rusiei i-ar fi trebuit cinci zile pentru a demina zona din apropierea Kosteantînivka, informație relatată de Interfax. Linia roșie a Moscovei: fără trupe occidentale după război În paralel cu componenta umanitară, Putin a reiterat că Rusia nu va accepta desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina după încheierea războiului, ca parte a unui acord de pace sau a unor garanții de securitate pentru Kiev. Potrivit France24 , el a avertizat că orice astfel de forțe ar fi considerate „ținte legitime” și a susținut că o asemenea desfășurare ar însemna, în realitate, „continuarea războiului”. Din perspectiva negocierilor, poziția Moscovei intră în contradicție directă cu discuțiile despre o posibilă prezență internațională în Ucraina, idee asociată cu garanțiile de securitate cerute de Kiev pentru perioada de după un eventual armistițiu. [...]
