Știri
Știri din categoria Externe
Respingearea de către UE a unei renegocieri a arhitecturii de securitate europene menține predictibilitatea cadrului NATO, dar prelungește tensiunile politice care pot alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Antena 3. Reacția Moscovei a venit după un summit la Dublin, unde liderii europeni au respins propunerea Rusiei de a negocia „arhitectura de securitate”, iar purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a susținut că Europa ar fi „mai sigură” fără NATO.
Zaharova a afirmat că, în absența Alianței, „securitatea în Europa ar fi, probabil, mult mai solidă” și a comparat NATO cu o „măsea stricată”, acuzând organizația că ar fi slăbit „sistemul imunitar” al Europei și al lumii și că ar solicita „o cantitate colosală de resurse” pentru măsuri de reacție.
Poziția liderilor europeni, exprimată la summitul de la Dublin, indică faptul că UE nu acceptă includerea unei renegocieri a arhitecturii de securitate europene ca temă de negociere cu Rusia în acest moment. Din perspectiva stabilității instituționale, mesajul reduce riscul unor concesii rapide care ar putea schimba regulile de funcționare ale securității colective în Europa.
În același timp, reacția dură a Moscovei arată că subiectul rămâne un punct de fricțiune major, cu potențial de a menține un climat de tensiune în proximitatea UE.
Zaharova a reacționat și la o declarație a cancelarului german Friedrich Merz, consemnată de agenția rusă de presă TASS, potrivit căreia nu este necesar să se discute cu Rusia despre o arhitectură de securitate europeană.
„Nu trebuie să discutăm despre asta. Ea există deja”, a spus Merz.
Potrivit sursei, președintele rus Vladimir Putin le-a transmis americanilor că propunerea Rusiei din 2021 privind retragerea NATO reflectă în continuare „viziunea” Moscovei despre „pilonii unei arhitecturi de securitate indivizibile”, declarație atribuită lui Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus, după negocieri din această săptămână cu emisarii președintelui Donald Trump.
În același timp, în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, Rusia ar fi propus și federalizarea Republicii Moldova și organizarea unor referendumuri privind independența regiunilor Transnistria și Găgăuzia. Guvernul de la Chișinău a reacționat, prin purtătorul de cuvânt Dumitru Ciorici, care a spus că, pe măsură ce Republica Moldova avansează spre UE, apar „mai multe sperietori și provocări de la Moscova” menite să o împiedice.
Recomandate
Premierul Letoniei cere UE să-și întărească poziția față de Rusia , argumentând că Europa are avantaje economice și militare care ar trebui folosite mai ferm în raport cu Moscova, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să decidă, în următoarele două săptămâni, cine va reprezenta blocul comunitar în viitoarele negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia. Declarațiile au fost făcute de prim-ministrul leton Andris Kulbergs la summitul șefilor de stat și de guvern ai UE, organizat la Dublin. El a susținut că Rusia „nici măcar nu este capabilă să înfrângă” Ucraina, pe care a descris-o drept o țară mai mică atât ca teritoriu, cât și ca populație, și a apreciat rezistența Kievului, care continuă să se apere „pentru al cincilea an consecutiv”. Miza: rolul UE în negocieri și condițiile puse Rusiei Kulbergs a insistat că Europa ar trebui să fie „mai curajoasă” în dezbaterile despre pacea în Ucraina și despre rolul UE în eventualele negocieri, invocând superioritatea economică și militară a continentului față de Rusia. În același timp, el a criticat situația în care Moscova ar putea „să impună cerințe pe care Europa să fie nevoită să le accepte”, subliniind că Rusia este „țara agresoare” și afirmând, în opinia sa, că aceasta „pierde teren pe front”. În acest cadru, premierul leton a cerut ca UE să-și „crească exigențele” și să precizeze ce garanții de securitate ar trebui să primească Ucraina. Ce urmează: desemnarea reprezentantului UE Uniunea Europeană „speră să decidă în următoarele două săptămâni” cine va reprezenta UE în viitoarele negocieri de pace , după ce Statele Unite i-au invitat pe europeni să participe direct la contacte. Subiectul a devenit o prioritate la reuniunea informală de vineri, deși nu fusese inițial pe agendă. Liderii europeni și-au exprimat dorința de a participa la discuții pentru a apăra interesele Europei și a sprijini Ucraina, însă există dezacorduri privind persoana care ar trebui să preia această reprezentare. [...]
Europa a rămas fără un „negociator unic” în discuțiile despre Ucraina dintr-un motiv structural: competențele sunt împărțite între UE, NATO și capitalele naționale , iar negocierile în curs se poartă, deocamdată, la nivel tehnic, nu între lideri, potrivit unei analize Digi24 , care citează Politico . Decizia luată vineri la summitul de la Dublin a fost ca reprezentarea europeană să rămână una de echipă: grupul E5 (Germania, Franța, Polonia și Italia, plus Regatul Unit), împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului, va continua lucrările în acest format. Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: cine poate vorbi „în numele Europei” atunci când pe masă sunt simultan sancțiuni UE, extinderea Uniunii și garanții de securitate care țin de NATO și de state. De ce nu funcționează modelul „un singur emisar” Analiza indică două blocaje principale care fac improbabilă desemnarea unui „supernegociator”. 1) Negocierile nu sunt, în acest moment, la nivel de șefi de stat și de guvern. Discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi au fost descrise ca tehnice, între înalți funcționari. Rusia a trimis un consilier al Kremlinului, iar Ucraina l-a mandatat pe șeful serviciilor de informații. În acest cadru, presiunea pentru o figură politică europeană „greu de ignorat” este, practic, decuplată de la nivelul real al discuțiilor. 2) Europa nu are o singură autoritate care să acopere toate dosarele relevante. Comisia Europeană nu poate negocia arhitectura de securitate a continentului (atribut al NATO și al capitalelor), dar nici NATO sau marile capitale nu pot negocia, în numele UE, sancțiunile sau aderarea Ucrainei la Uniune (dosare care țin de instituțiile UE). Un diplomat UE rezumă această limitare instituțională astfel: „Motivul pentru care Europa nu a găsit o singură persoană care să o reprezinte în ansamblu este că Europa nu este un superstat”. Ce se negociază, de fapt, și de ce contează pentru Europa Potrivit materialului, oficialii americani și ucraineni vor ca Europa să se alăture discuțiilor cu Rusia la nivel tehnic, pe ideea că o conversație despre reorganizarea securității continentului ar putea face Moscova mai cooperantă. Principalul negociator al Rusiei, Vladimir Medinski, este citat afirmând că tema centrală discutată la Abu Dhabi a fost cadrul de securitate al Europei, pe fondul unei critici la adresa sistemului post-Ialta și Potsdam. Ucraina ar fi observat, la rândul ei, o ușoară atenuare a poziției ruse atunci când a apărut perspectiva unei discuții mai ample despre securitatea europeană — însă Europa nu a fost parte a acestei conversații. Următorul punct sensibil: ordinea etapelor și mesajele contradictorii Un alt element cu impact direct asupra poziționării europene este „ordinea etapelor” negocierilor: când și cum ar trebui europenii să accepte o discuție despre cererea Rusiei de reformare a securității regionale. În analiză se arată că există declarații diferite în interiorul UE pe această temă. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, este citată susținând că nu ar trebui discutată o arhitectură de securitate europeană mai amplă până la finalizarea acordului de pace. În același timp, la Abu Dhabi, oficiali UE și-ar fi exprimat disponibilitatea pentru linii de negociere în paralel, astfel încât pacea în Ucraina și viitoarele structuri de securitate ale Europei să fie discutate concomitent. În plus, rămâne neclar dacă Rusia acceptă efectiv prezența Europei la negocieri: reprezentanții SUA au spus că Vladimir Putin ar fi fost de acord, dar Kremlinul a pus la îndoială această informație. La finalul discuțiilor, trimisul special Jared Kushner este citat cu o observație care sintetizează impasul european: „Dacă Europa ar putea desemna o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât încercarea de a-i convinge pe ruși să o includă în negocieri”. În acest context, formatul de echipă (E5 plus instituțiile UE) rămâne, deocamdată, soluția practică — dar și una care obligă Europa să-și armonizeze rapid pozițiile, mai ales dacă discuția se mută de la încetarea focului la arhitectura de securitate a continentului. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că revizuirea arhitecturii de securitate europene cerută de Kremlin poate alimenta noi războaie , insistând că singurele garanții credibile pentru continent rămân UE și NATO, potrivit Agerpres . Declarațiile președintelui ucrainean au fost făcute vineri, într-o discuție cu jurnaliștii, dar au fost publicate abia sâmbătă, după ridicarea embargoului, notează agenția, care citează AFP. „Este periculos, deoarece, în opinia mea, tocmai astfel de lucruri duc la războaie sau la escaladări.” Miza: cine stabilește „regulile” de securitate în Europa Zelenski a susținut că încercarea Moscovei de a modifica arhitectura de securitate a continentului este „periculoasă” și ar putea duce la noi conflicte. În acest context, liderul ucrainean a prezentat integrarea în structurile occidentale drept singura opțiune viabilă pentru stabilitate. „Singura securitate reală pentru Europa este reprezentată de UE și NATO.” „Asta e tot. Nu există o altă securitate pentru Europa.” În materialul Agerpres nu sunt detaliate care sunt „noile cerințe” ale lui Vladimir Putin la care se referă Zelenski, dincolo de ideea generală a schimbării arhitecturii de securitate europene. [...]
Posibila condiționare a aderării Ucrainei la NATO de concesii teritoriale a reapărut în discuțiile diplomatice, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că negociatori americani au întrebat, pentru prima dată, dacă Kievul ar accepta retrageri din est în schimbul unei perspective de intrare în Alianță, relatează Al Jazeera . În paralel, războiul a continuat cu atacuri cu drone de ambele părți. Autoritățile ruse au anunțat că un atac ucrainean cu drone a ucis o mamă, un tată și fiica lor de 24 de luni în localitatea Proletarsky, din regiunea Belgorod, la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării a susținut că armata a interceptat 29 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv mai multe deasupra regiunii Moscova. Ce a spus Zelenski despre „opțiunea NATO” și Donbas Potrivit declarațiilor făcute vineri reporterilor (sub embargo până sâmbătă), Zelenski a afirmat că, la discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi , negociatorii SUA au întrebat dacă Ucraina și-ar retrage trupele din regiunea estică Donbas în schimbul aderării la NATO. Zelenski a precizat că întrebarea a fost ridicată pentru prima dată, dar că nu există o ofertă concretă. El a reiterat că Ucraina nu își va retrage trupele, însă a indicat că subiectul ar putea fi supus unui referendum dacă Kievul ar primi: garanții de securitate ferme; finanțare pentru forțele armate; bani pentru reconstrucție. „NATO a revenit pe agendă”, a spus Zelenski, potrivit relatării. Donbas include regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate de Rusia. Moscova cere retragerea ucraineană din zonele pe care Kievul încă le controlează și se opune aderării Ucrainei la NATO, ai cărei membri își asumă apărarea reciprocă. Contextul negocierilor și miza de securitate Zelenski a mai spus că nu va modifica Constituția Ucrainei pentru a o face neutră, argumentând că o astfel de schimbare nu ar garanta securitate pe termen lung. În același timp, el a descris Uniunea Europeană și NATO drept „singura securitate reală” a Europei și a avertizat că tentativa Moscovei de a „revizui” arhitectura de securitate a continentului este periculoasă, deoarece poate duce la războaie sau escaladări. Reluarea discuțiilor directe mediate de SUA între Rusia și Ucraina, în această săptămână, a alimentat speranțe privind un posibil final mai rapid al războiului, însă, în afară de schimburi de prizonieri, sursa notează că s-a înregistrat puțin progres. Reprezentanți europeni ar urma să participe la următoarea rundă de negocieri. Atacuri cu drone: cifrele raportate de cele două părți Ucraina a transmis, prin forțele aeriene, că Rusia a lansat 96 de drone de vineri seara, dintre care 81 ar fi fost doborâte sau bruiate electronic până sâmbătă dimineață. Au fost raportate lovituri în opt locații și căderi de resturi în alte două, iar un furnizor local de energie a anunțat întreruperi în unele zone din nord-estul regiunii Sumî. Informațiile despre interceptări și pagube provin din raportările părților implicate și nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
Disputa din UE privind emisarul pentru negocierile de pace riscă să slăbească poziția europeană , pe fondul presiunilor ca blocul comunitar să desemneze un singur reprezentant în discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Kaja Kallas , Înaltul Reprezentant al UE, spune că Rusia nu o dorește la masa negocierilor din cauza pozițiilor ei „ferme”, dar avertizează că Moscova ar încerca, în general, să aibă în față o parte „cât mai slabă”. Kallas afirmă că, în calitate de șef al politicii externe a UE, ar trebui să preia rolul de emisar pentru negocierile menite să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, relatare atribuită de Digi24 publicației Euronews. Ea a spus că liderii europeni au numit-o în funcție știind că, în mandat, vor exista discuții față în față cu Moscova și că, dacă statele membre vor să schimbe înțelegerea, o pot face, fiind decizia lor. În același timp, Kallas a respins ideea ca UE să copieze modelul SUA, care ar fi ales doi emisari „aleși cu grijă”, Steve Witkoff și Jared Kushner, susținând că Uniunea ar trebui să opteze pentru o persoană cu „rol instituțional” bine definit. În arhitectura UE, Tratatul de la Lisabona îi dă Înaltului Reprezentant rolul de coordonare și implementare a politicii externe, dar prevede și un rol de reprezentare pentru președintele Consiliului European, în prezent Antonio Costa , în timp ce Comisia Europeană gestionează dosare precum sancțiunile, finanțarea și aderarea, considerate esențiale pentru procesul diplomatic. Cine ar putea reprezenta UE și de ce contează Potrivit informațiilor prezentate, Antonio Costa ar fi „depășit-o rapid” pe Kallas în cursa pentru funcția de trimis special și ar fi văzut drept favorit. În paralel, Kallas este descrisă ca o figură controversată la Bruxelles și „din ce în ce mai mult marginalizată” în discuțiile la nivel înalt — un context care, în logica articolului, amplifică riscul ca UE să transmită semnale de divizare într-un moment în care i se cere coerență. Kallas a invocat și constrângerile interne ale politicii externe europene, bazate pe unanimitate, subliniind că nu se reprezintă pe sine, ci „27” de state membre. Mesajul Moscovei, în lectura Kallas: „vor o parte slabă” Întrebată dacă opoziția Rusiei ar avea legătură cu faptul că provine din Europa de Est, Kallas a răspuns că Moscova s-ar opune „oricui ar fi puternic” la masa negocierilor, pentru a-și putea impune cererile maximaliste și pentru a obține pârghii. „Desigur, atunci când negociezi cu cineva, îți dorești ca partea cealaltă să fie cât mai slabă posibil, pentru a putea obține ceea ce îți dorești. Este foarte clar.” Ea a adăugat că, dacă europenii ar accepta ca Rusia să decidă cine îi reprezintă, i-ar oferi o pârghie „pe care nu ar trebui să o aibă”. Presiunea pentru un singur reprezentant și stadiul discuțiilor Tema trimisului special a intrat în centrul discuțiilor după ce atât Ucraina, cât și SUA au cerut europenilor să desemneze un singur reprezentant pentru negocieri, subiect discutat de liderii UE la Dublin. Un diplomat de rang înalt a avertizat că dezbaterea despre candidați riscă să „alimenteze diviziunile dintre europeni”, ceea ce „este exact ceea ce dorește Rusia”. Până acum, negocierile s-au desfășurat la nivel tehnic, iar articolul notează că nu este clar ce rol ar avea trimisul și „la ce masă” ar lua loc. La ultima reuniune de la Abu Dhabi au participat înalți oficiali din Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kallas a mai recunoscut că un reprezentant al UE nu poate vorbi în numele Regatului Unit și al Norvegiei, doi susținători importanți ai Ucrainei care nu sunt membri ai Uniunii. [...]
Negocierile de pace pentru Ucraina rămân fără un cadru agreat privind rolul Europei , după ce Moscova a respins public ideea că ar exista un acord pentru includerea puterilor europene în discuții, contrazicând declarațiile negociatorului american Jared Kushner , potrivit Digi24 . Ministerul rus de Externe a transmis vineri că nu are cunoștință de vreun acord privind participarea europenilor la negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a spus că, din câte știe instituția, „subiectul nu a fost abordat” în discuțiile purtate la Moscova cu Steve Witkoff și Jared Kushner, ca răspuns la o solicitare de comentarii. Declarații contradictorii, cu impact direct asupra formatului negocierilor Cu o zi înainte, Jared Kushner declarase, după o întâlnire la Dublin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că atât Rusia, cât și Ucraina ar fi convenit să îi implice pe europeni în următoarea rundă de negocieri. În același context, Kushner a argumentat că europenii trebuie să fie prezenți la masă și a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „este dispus să încerce”. Miza este formatul negocierilor: liderii europeni au încercat să obțină un rol în discuții, invocând implicațiile directe ale unui eventual acord asupra securității continentului. În paralel, Ucraina își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Ce se știe despre întâlnirea de la Moscova Cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Dublin, Kushner și Witkoff au avut discuții cu Vladimir Putin la Moscova. Potrivit agenției de stat ruse RIA Novosti , la acea întâlnire nu a participat niciun reprezentant al Ministerului de Externe rus. RIA Novosti a mai relatat că Putin a fost însoțit de: consilierul pentru politică externă Iuri Ușakov; negociatorul-șef Vladimir Medinski; emisarul Kirill Dmitriev. Kushner și Witkoff au ajuns la Moscova și Dublin după discuții trilaterale cu negociatori ucraineni și ruși la Abu Dhabi. Rusia poartă un război pe scară largă împotriva Ucrainei de peste patru ani și jumătate. [...]
