Știri
Știri din categoria Externe
Premierul Letoniei cere UE să-și întărească poziția față de Rusia, argumentând că Europa are avantaje economice și militare care ar trebui folosite mai ferm în raport cu Moscova, potrivit Digi24. Mesajul vine în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să decidă, în următoarele două săptămâni, cine va reprezenta blocul comunitar în viitoarele negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia.
Declarațiile au fost făcute de prim-ministrul leton Andris Kulbergs la summitul șefilor de stat și de guvern ai UE, organizat la Dublin. El a susținut că Rusia „nici măcar nu este capabilă să înfrângă” Ucraina, pe care a descris-o drept o țară mai mică atât ca teritoriu, cât și ca populație, și a apreciat rezistența Kievului, care continuă să se apere „pentru al cincilea an consecutiv”.
Kulbergs a insistat că Europa ar trebui să fie „mai curajoasă” în dezbaterile despre pacea în Ucraina și despre rolul UE în eventualele negocieri, invocând superioritatea economică și militară a continentului față de Rusia. În același timp, el a criticat situația în care Moscova ar putea „să impună cerințe pe care Europa să fie nevoită să le accepte”, subliniind că Rusia este „țara agresoare” și afirmând, în opinia sa, că aceasta „pierde teren pe front”.
În acest cadru, premierul leton a cerut ca UE să-și „crească exigențele” și să precizeze ce garanții de securitate ar trebui să primească Ucraina.
Uniunea Europeană „speră să decidă în următoarele două săptămâni” cine va reprezenta UE în viitoarele negocieri de pace, după ce Statele Unite i-au invitat pe europeni să participe direct la contacte. Subiectul a devenit o prioritate la reuniunea informală de vineri, deși nu fusese inițial pe agendă.
Liderii europeni și-au exprimat dorința de a participa la discuții pentru a apăra interesele Europei și a sprijini Ucraina, însă există dezacorduri privind persoana care ar trebui să preia această reprezentare.
Recomandate
Disputa din UE privind emisarul pentru negocierile de pace riscă să slăbească poziția europeană , pe fondul presiunilor ca blocul comunitar să desemneze un singur reprezentant în discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Kaja Kallas , Înaltul Reprezentant al UE, spune că Rusia nu o dorește la masa negocierilor din cauza pozițiilor ei „ferme”, dar avertizează că Moscova ar încerca, în general, să aibă în față o parte „cât mai slabă”. Kallas afirmă că, în calitate de șef al politicii externe a UE, ar trebui să preia rolul de emisar pentru negocierile menite să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, relatare atribuită de Digi24 publicației Euronews. Ea a spus că liderii europeni au numit-o în funcție știind că, în mandat, vor exista discuții față în față cu Moscova și că, dacă statele membre vor să schimbe înțelegerea, o pot face, fiind decizia lor. În același timp, Kallas a respins ideea ca UE să copieze modelul SUA, care ar fi ales doi emisari „aleși cu grijă”, Steve Witkoff și Jared Kushner, susținând că Uniunea ar trebui să opteze pentru o persoană cu „rol instituțional” bine definit. În arhitectura UE, Tratatul de la Lisabona îi dă Înaltului Reprezentant rolul de coordonare și implementare a politicii externe, dar prevede și un rol de reprezentare pentru președintele Consiliului European, în prezent Antonio Costa , în timp ce Comisia Europeană gestionează dosare precum sancțiunile, finanțarea și aderarea, considerate esențiale pentru procesul diplomatic. Cine ar putea reprezenta UE și de ce contează Potrivit informațiilor prezentate, Antonio Costa ar fi „depășit-o rapid” pe Kallas în cursa pentru funcția de trimis special și ar fi văzut drept favorit. În paralel, Kallas este descrisă ca o figură controversată la Bruxelles și „din ce în ce mai mult marginalizată” în discuțiile la nivel înalt — un context care, în logica articolului, amplifică riscul ca UE să transmită semnale de divizare într-un moment în care i se cere coerență. Kallas a invocat și constrângerile interne ale politicii externe europene, bazate pe unanimitate, subliniind că nu se reprezintă pe sine, ci „27” de state membre. Mesajul Moscovei, în lectura Kallas: „vor o parte slabă” Întrebată dacă opoziția Rusiei ar avea legătură cu faptul că provine din Europa de Est, Kallas a răspuns că Moscova s-ar opune „oricui ar fi puternic” la masa negocierilor, pentru a-și putea impune cererile maximaliste și pentru a obține pârghii. „Desigur, atunci când negociezi cu cineva, îți dorești ca partea cealaltă să fie cât mai slabă posibil, pentru a putea obține ceea ce îți dorești. Este foarte clar.” Ea a adăugat că, dacă europenii ar accepta ca Rusia să decidă cine îi reprezintă, i-ar oferi o pârghie „pe care nu ar trebui să o aibă”. Presiunea pentru un singur reprezentant și stadiul discuțiilor Tema trimisului special a intrat în centrul discuțiilor după ce atât Ucraina, cât și SUA au cerut europenilor să desemneze un singur reprezentant pentru negocieri, subiect discutat de liderii UE la Dublin. Un diplomat de rang înalt a avertizat că dezbaterea despre candidați riscă să „alimenteze diviziunile dintre europeni”, ceea ce „este exact ceea ce dorește Rusia”. Până acum, negocierile s-au desfășurat la nivel tehnic, iar articolul notează că nu este clar ce rol ar avea trimisul și „la ce masă” ar lua loc. La ultima reuniune de la Abu Dhabi au participat înalți oficiali din Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kallas a mai recunoscut că un reprezentant al UE nu poate vorbi în numele Regatului Unit și al Norvegiei, doi susținători importanți ai Ucrainei care nu sunt membri ai Uniunii. [...]
Negocierile de pace pentru Ucraina rămân fără un cadru agreat privind rolul Europei , după ce Moscova a respins public ideea că ar exista un acord pentru includerea puterilor europene în discuții, contrazicând declarațiile negociatorului american Jared Kushner , potrivit Digi24 . Ministerul rus de Externe a transmis vineri că nu are cunoștință de vreun acord privind participarea europenilor la negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a spus că, din câte știe instituția, „subiectul nu a fost abordat” în discuțiile purtate la Moscova cu Steve Witkoff și Jared Kushner, ca răspuns la o solicitare de comentarii. Declarații contradictorii, cu impact direct asupra formatului negocierilor Cu o zi înainte, Jared Kushner declarase, după o întâlnire la Dublin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că atât Rusia, cât și Ucraina ar fi convenit să îi implice pe europeni în următoarea rundă de negocieri. În același context, Kushner a argumentat că europenii trebuie să fie prezenți la masă și a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „este dispus să încerce”. Miza este formatul negocierilor: liderii europeni au încercat să obțină un rol în discuții, invocând implicațiile directe ale unui eventual acord asupra securității continentului. În paralel, Ucraina își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Ce se știe despre întâlnirea de la Moscova Cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Dublin, Kushner și Witkoff au avut discuții cu Vladimir Putin la Moscova. Potrivit agenției de stat ruse RIA Novosti , la acea întâlnire nu a participat niciun reprezentant al Ministerului de Externe rus. RIA Novosti a mai relatat că Putin a fost însoțit de: consilierul pentru politică externă Iuri Ușakov; negociatorul-șef Vladimir Medinski; emisarul Kirill Dmitriev. Kushner și Witkoff au ajuns la Moscova și Dublin după discuții trilaterale cu negociatori ucraineni și ruși la Abu Dhabi. Rusia poartă un război pe scară largă împotriva Ucrainei de peste patru ani și jumătate. [...]
Europa a rămas fără un „negociator unic” în discuțiile despre Ucraina dintr-un motiv structural: competențele sunt împărțite între UE, NATO și capitalele naționale , iar negocierile în curs se poartă, deocamdată, la nivel tehnic, nu între lideri, potrivit unei analize Digi24 , care citează Politico . Decizia luată vineri la summitul de la Dublin a fost ca reprezentarea europeană să rămână una de echipă: grupul E5 (Germania, Franța, Polonia și Italia, plus Regatul Unit), împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului, va continua lucrările în acest format. Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: cine poate vorbi „în numele Europei” atunci când pe masă sunt simultan sancțiuni UE, extinderea Uniunii și garanții de securitate care țin de NATO și de state. De ce nu funcționează modelul „un singur emisar” Analiza indică două blocaje principale care fac improbabilă desemnarea unui „supernegociator”. 1) Negocierile nu sunt, în acest moment, la nivel de șefi de stat și de guvern. Discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi au fost descrise ca tehnice, între înalți funcționari. Rusia a trimis un consilier al Kremlinului, iar Ucraina l-a mandatat pe șeful serviciilor de informații. În acest cadru, presiunea pentru o figură politică europeană „greu de ignorat” este, practic, decuplată de la nivelul real al discuțiilor. 2) Europa nu are o singură autoritate care să acopere toate dosarele relevante. Comisia Europeană nu poate negocia arhitectura de securitate a continentului (atribut al NATO și al capitalelor), dar nici NATO sau marile capitale nu pot negocia, în numele UE, sancțiunile sau aderarea Ucrainei la Uniune (dosare care țin de instituțiile UE). Un diplomat UE rezumă această limitare instituțională astfel: „Motivul pentru care Europa nu a găsit o singură persoană care să o reprezinte în ansamblu este că Europa nu este un superstat”. Ce se negociază, de fapt, și de ce contează pentru Europa Potrivit materialului, oficialii americani și ucraineni vor ca Europa să se alăture discuțiilor cu Rusia la nivel tehnic, pe ideea că o conversație despre reorganizarea securității continentului ar putea face Moscova mai cooperantă. Principalul negociator al Rusiei, Vladimir Medinski, este citat afirmând că tema centrală discutată la Abu Dhabi a fost cadrul de securitate al Europei, pe fondul unei critici la adresa sistemului post-Ialta și Potsdam. Ucraina ar fi observat, la rândul ei, o ușoară atenuare a poziției ruse atunci când a apărut perspectiva unei discuții mai ample despre securitatea europeană — însă Europa nu a fost parte a acestei conversații. Următorul punct sensibil: ordinea etapelor și mesajele contradictorii Un alt element cu impact direct asupra poziționării europene este „ordinea etapelor” negocierilor: când și cum ar trebui europenii să accepte o discuție despre cererea Rusiei de reformare a securității regionale. În analiză se arată că există declarații diferite în interiorul UE pe această temă. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, este citată susținând că nu ar trebui discutată o arhitectură de securitate europeană mai amplă până la finalizarea acordului de pace. În același timp, la Abu Dhabi, oficiali UE și-ar fi exprimat disponibilitatea pentru linii de negociere în paralel, astfel încât pacea în Ucraina și viitoarele structuri de securitate ale Europei să fie discutate concomitent. În plus, rămâne neclar dacă Rusia acceptă efectiv prezența Europei la negocieri: reprezentanții SUA au spus că Vladimir Putin ar fi fost de acord, dar Kremlinul a pus la îndoială această informație. La finalul discuțiilor, trimisul special Jared Kushner este citat cu o observație care sintetizează impasul european: „Dacă Europa ar putea desemna o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât încercarea de a-i convinge pe ruși să o includă în negocieri”. În acest context, formatul de echipă (E5 plus instituțiile UE) rămâne, deocamdată, soluția practică — dar și una care obligă Europa să-și armonizeze rapid pozițiile, mai ales dacă discuția se mută de la încetarea focului la arhitectura de securitate a continentului. [...]
Liderii UE refuză să negocieze „arhitectura de securitate” cerută de Rusia înainte de un acord de pace , pe fondul temerilor că tema ar putea deveni moneda de schimb pentru accesul Europei la discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și securitate: oficiali europeni consideră că acceptarea unei renegocieri a aranjamentelor de apărare ale continentului, în condițiile impuse de Moscova, ar putea afecta direct suveranitatea statelor UE și NATO și ar redesena regulile de funcționare ale securității europene. Ce propune Rusia și de ce respinge Europa În discuțiile de pace privind Ucraina, Rusia a readus în prim-plan ideea „regândirii” securității europene. Conform materialului, cererile Moscovei au fost asociate cu: interzicerea extinderii NATO; limitarea exercițiilor militare în apropierea frontierei ruse; retragerea trupelor și echipamentelor de pe flancul estic al NATO. În multe capitale europene, aceste solicitări sunt interpretate ca o încercare a Kremlinului de a-și restabili o sferă de influență și de a limita suveranitatea națională a statelor membre UE și NATO. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a rezumat poziția europeană prin ideea că „nu este nevoie să reinventăm roata”, argumentând că Europa a avut o arhitectură de securitate funcțională până când a fost subminată și, în final, „distrusă” de invazia Rusiei în Ucraina. Negocierile SUA–Rusia și avertismentul lui Zelenski În paralel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Washingtonul și Moscova discutau deja subiectul. El a spus că negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina de la Abu Dhabi au inclus „multe discuții despre garanțiile de securitate” și a cerut Europei să fie atentă la faptul că tema depășește Ucraina. „Când americanii și rușii discută despre aceste chestiuni, nu este vorba doar despre Ucraina; de fapt, este vorba mai degrabă despre un fel de nou cadru de securitate între Europa și Rusia. Și noi considerăm această abordare puțin ciudată”. În același context, trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin, după discuțiile de la Abu Dhabi. Cei doi i-au transmis lui Putin, în declarații televizate, că SUA doresc ca europenii să participe la viitoarele discuții și că Washingtonul a început consultări cu aliații europeni pe tema arhitecturii de securitate a continentului. O persoană citată în material, familiarizată cu discuțiile de la Abu Dhabi, a confirmat că subiectul a fost atins „în sens larg”, dar fără a se discuta „conținutul”. Linia UE: discuții doar după acceptarea păcii Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a susținut că Europa ar trebui să fie dispusă să înceapă discuțiile despre arhitectura de securitate doar după ce Rusia acceptă un acord de pace, avertizând că mutarea atenției pe acest subiect „deturnează” de la prioritatea imediată: încetarea focului. Între timp, Vladimir Putin a afirmat că propunerile Moscovei privind o nouă arhitectură de securitate trebuie discutate înainte de un acord de încetare a războiului, acuzând europenii că ar vrea să trimită trupe în Ucraina după instaurarea păcii, ceea ce, în interpretarea sa, ar însemna „continuarea războiului”. Ce urmează: presiune pentru o reprezentare unitară a Europei Neliniștea legată de aceste discuții a crescut presiunea internă în Europa pentru a închide dezbaterea despre cine ar trebui să reprezinte continentul în eventualele negocieri. Liderii europeni ar urma să discute subiectul la Dublin, cu obiectivul de a identifica un nume „încă din această lună”, în condițiile în care interacțiunile cu negociatorii americani și ucraineni și demersurile către Putin au fost descrise ca imprevizibile și, uneori, incoerente. [...]
Zelenski cere ca UE să fie la masa negocierilor, pe fondul lipsei unei reprezentări comune europene potrivit Digi24 , într-un moment în care discuțiile de pace Rusia–Ucraina–SUA s-au derulat fără oficiali europeni, iar statele membre încă nu au o poziție unitară privind cine ar trebui să vorbească în numele Uniunii. Președintele ucrainean a discutat cu liderii reuniți la Dublin, înainte de a fi informat despre discuțiile de la Moscova dintre Vladimir Putin și oficiali americani, relatează Politico, citat de Digi24. Mesajul lui Zelenski către europeni a fost că miza depășește garanțiile de securitate pentru Ucraina și ține de arhitectura de securitate dintre Europa și Rusia. „Când americanii şi ruşii discută despre acest subiect, nu este vorba doar de garanţii de securitate pentru Ucraina. Este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia.” În acest context, Zelenski a spus că este „foarte bine” că europenii fac parte din discuții, dar a insistat că, în lipsa unui dialog direct cu Rusia, „trebuie să ne asigurăm că Europa devine o parte integrantă a acestor negocieri”. Negocieri fără progres la Abu Dhabi și fără europeni Articolul notează că două zile de negocieri de pace între Rusia, Ucraina și SUA, desfășurate la Abu Dhabi, s-au încheiat miercuri fără progrese semnificative și fără participarea oficialilor europeni. În paralel, trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit joi cu liderul rus și urmau să se deplaseze de urgență la Dublin pentru a-l informa pe Zelenski despre discuții, joi seara. Dispută în UE: cine reprezintă blocul în discuții Digi24 mai arată că guvernele din UE au în continuare opinii divergente despre cine ar trebui să reprezinte Uniunea în negocieri. Cancelarul german Friedrich Merz a spus, în drum spre summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, că a primit semnale pozitive din discuțiile de la Abu Dhabi, dar a subliniat că Ucraina și Europa trebuie implicate. El a adăugat că discuția despre reprezentarea UE ar urma să aibă loc „în spatele ușilor închise”. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a adoptat un ton mai sceptic, afirmând că nu a observat bunăvoință din partea Moscovei și că ar trebui să existe mai întâi un armistițiu înaintea discuțiilor despre un acord de pace sau despre arhitectura de securitate a Europei. Kallas a invocat și tratatele UE, potrivit cărora președintele Consiliului European, Antonio Costa, și ea însăși ar trebui să reprezinte blocul în astfel de discuții. [...]
Rusia își joacă tot mai mult șansa de a slăbi Ucraina prin presiune economică și politică asupra Europei , după ce opțiunea unei victorii decisive pe front pare „aproape imposibilă”, potrivit unei analize preluate de Digi24 . În acest cadru, Kremlinul ar miza pe două direcții rămase: paralizarea economiei ucrainene și erodarea sprijinului european pentru Kiev, conform Wall Street Journal . Miza este una operațional-economică: dacă infrastructura critică a Ucrainei este degradată suficient prin atacuri repetate, costurile de funcționare ale statului cresc, iar dependența de finanțarea externă se adâncește. În paralel, Rusia încearcă să exploateze tensiunile politice din UE, într-un moment în care Europa este descrisă drept „cel mai important susținător” al Ucrainei. Două planuri rămase: economia Ucrainei și coeziunea Europei Analiza indică faptul că Vladimir Putin ar fi avut inițial patru posibile strategii pentru a câștiga războiul, însă două devin tot mai greu de realizat: colapsul armatei ucrainene și cedarea Kievului sub presiunea administrației Trump pentru acceptarea cerințelor Moscovei. În aceste condiții, Kremlinul ar fi rămas cu: paralizarea economică a Ucrainei , prin lovirea infrastructurii și a capacității de funcționare a statului; slăbirea sprijinului european , prin fragmentarea pozițiilor politice din state-cheie. În același timp, negocierile mediate de SUA, desfășurate recent la Abu Dhabi , sunt prezentate ca un semnal că Moscova urmărește în continuare obiectivele inițiale: „dezmembrarea și subjugarea Ucrainei” și „rescrierea ordinii” de securitate în Europa de după Războiul Rece. Presiune pe infrastructură, cu efect direct asupra economiei Pe teren, linia frontului este descrisă ca fiind „aproape nemișcată”, iar tentativele ruse de a încercui poziții ucrainene din Donețk (inclusiv în zona Sloviansk și Kramatorsk) ar fi eșuat. În schimb, Moscova și-a intensificat campania de bombardamente cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii critice. Sunt menționate explicit ținte precum: centrale electrice, depozite, porturi la Marea Neagră, poduri peste râul Nipru. Efectul urmărit este împingerea Ucrainei spre o criză de utilități (electricitate, apă, căldură) în prag de iarnă. Textul notează și o consecință financiară: dacă atacurile ar provoca o criză umanitară și ar „paraliza economia”, Ucraina ar putea deveni și mai dependentă de ajutorul financiar european pentru a acoperi costurile tot mai mari ale războiului. Factorul „dronelor” și fereastra de decizie din 2027 Un element operațional important este rolul dronelor: prezența dronelor ucrainene pe linia frontului este descrisă drept „copleșitoare”, ceea ce ar limita capacitatea Rusiei de a avansa, cu excepția perioadelor cu vreme proastă, când operațiunile cu drone sunt îngreunate. În privința unei posibile schimbări de strategie, mai mulți observatori citați în material indică faptul că Putin ar urma să decidă în funcție de evoluțiile din primele luni ale lui 2027, inclusiv rezultatele campaniei de atacuri și dinamica politică europeană. Pariul pe fisuri politice în UE și costul intern pentru Rusia Materialul indică faptul că Rusia urmărește fragmentarea sprijinului european, invocând exemple politice din Franța, Germania și Italia. În Franța, Marine Le Pen este menționată ca favorită în sondaje pentru prezidențialele din primăvara anului viitor și ar fi promis limitarea finanțării pentru Ucraina. În Germania, AfD este prezentat drept cel mai popular partid și ar pleda pentru reluarea livrărilor de gaze rusești, ceea ce ar inversa eforturile Berlinului de reducere a dependenței energetice. În Italia, sunt menționate partide, atât la guvernare, cât și în opoziție, care se opun ajutorului pentru Ucraina. Pe de altă parte, textul notează că resursele Rusiei nu sunt infinite : Kremlinul ar avea dificultăți tot mai mari în acoperirea deficitului financiar în creștere, iar cheltuielile militare ar consuma „o treime sau mai mult” din bugetul de stat. În acest context, o expertă citată descrie sistemul drept „extrem de instabil”. Ce urmează, potrivit materialului: Moscova ar putea ajusta strategia, dar fără a renunța complet la obiectivele sale, iar momentul de evaluare ar fi legat de începutul lui 2027 și de evoluțiile politice din Europa. [...]
