Știri
Știri din categoria Externe
SUA au testat pentru prima dată un „troc” Donbas–NATO, iar Kievul spune că ar lua în calcul consultarea populației dacă ar exista o ofertă concretă, potrivit Meduza. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 14 noiembrie, la o întâlnire cu jurnaliști, că negociatori americani au ridicat pentru prima dată întrebarea dacă Ucraina ar fi dispusă să-și retragă trupele din Donbas în schimbul aderării la NATO.
Zelenski nu a precizat cine anume, din partea SUA, a formulat propunerea. El a reiterat însă poziția Kievului că Ucraina nu se retrage și nu își cedează teritoriile.
„Americanii au pus întrebarea: «Dacă Ucraina va fi în NATO, Ucraina va ieși din Donbas?» Asta s-a întâmplat pentru prima dată”, a spus Zelenski, citat de „Interfax-Ucraina”.
Președintele ucrainean a afirmat că, dacă SUA ar confirma posibilitatea aderării Ucrainei la NATO împreună cu ceilalți membri ai alianței, ar fi pregătit să ducă subiectul la referendum. În același timp, a subliniat că, în acest moment, lipsește „concretul” necesar pentru o astfel de decizie.
În paralel, Zelenski spune că Ucraina discută cu partenerii occidentali un „pachet de securitate” care ar putea fi oferit în cadrul negocierilor, incluzând:
Zelenski a punctat că, chiar și într-un scenariu de acest tip, Ucraina nu va recunoaște teritoriile ocupate ca parte a Rusiei. În context, Meduza amintește că autoritățile ruse au cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ucrainene din Donbas, cerere pe care Zelenski a refuzat-o.
Publicația notează și că trimisul special al lui Donald Trump, Jared Kushner, a declarat după negocieri trilaterale la Abu Dhabi că „problemele teritoriale rămân cele mai dificile”.
Meduza mai relatează că, potrivit The Economist, negociatori americani ar fi avansat ideea modificării granițelor regiunilor Donețk și Lugansk într-un posibil acord teritorial între Rusia și Ucraina. Conform surselor publicației, conceptul ar fi fost ca Rusia să poată pretinde controlul complet asupra regiunilor, fără ca Ucraina să fie nevoită să cedeze teritorii — însă Ucraina ar fi respins propunerea.
În acest stadiu, din declarațiile lui Zelenski reiese că discuția despre un schimb „Donbas pentru NATO” a fost ridicată ca întrebare, nu ca ofertă formală, iar Kievul condiționează orice pas de existența unor garanții și termeni expliciți.
Recomandate
Restricțiile de viteză ale Starshield /Starlink rămân active în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, afectând direct operațiunile cu drone , inclusiv folosirea dronelor interceptoare împotriva aparatelor Shahed, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că autoritățile de la Kiev nu au primit „explicații clare” pentru menținerea limitărilor. Măsura vizează serviciul Starshield, versiunea militară a sistemului Starlink, și a fost introdusă la jumătatea lunii octombrie. Atunci, oficialii ucraineni au indicat că terminalele militare care se deplasau cu o viteză mai mare de 160 km/h își pierdeau conexiunea, ceea ce perturba misiunile cu drone. Restricțiile au fost ridicate pe 24 octombrie, dar au fost reintroduse ulterior, începând de luni, iar acum sunt raportate ca fiind în continuare active de-a lungul liniei frontului și în zonele ocupate de Rusia. Zelenski a precizat că limita de viteză pentru forțele ucrainene rămâne de 161 km/h, ceea ce, în evaluarea sa, face imposibilă utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed. „Din păcate, de-a lungul întregii linii a frontului și pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei, limita de viteză pentru forțele noastre rămâne de 161 de kilometri pe oră. Acest lucru face imposibilă, în special, utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed.” Ce se știe despre aplicarea restricțiilor Un oficial al Ministerului Apărării de la Kiev a declarat că, până vineri, „nu s-au înregistrat astfel de restricții în zonele aflate sub control ucrainean”, ceea ce sugerează o aplicare diferențiată în funcție de teritoriu. Contextul tehnic și politic rămâne însă neclar. Elon Musk , directorul general al SpaceX (compania-mamă a Starlink), a negat că ar fi responsabil pentru restricțiile de viteză atunci când acestea au fost semnalate prima dată. El a susținut, pe platforma X, că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate de guvernul SUA”, iar limitele ar fi stabilite de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, Donald Trump. De ce contează operațional În termeni practici, limitarea conexiunii la viteze peste pragul menționat poate reduce capacitatea armatei ucrainene de a folosi drone în misiuni care presupun deplasare rapidă și stabilitate a legăturii de date. Zelenski leagă explicit această problemă de imposibilitatea utilizării dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed, folosite frecvent în atacuri aeriene. Informațiile despre restricții și reacțiile oficiale sunt prezentate de Politico , citat de Digi24. [...]
Europa a rămas fără un „negociator unic” în discuțiile despre Ucraina dintr-un motiv structural: competențele sunt împărțite între UE, NATO și capitalele naționale , iar negocierile în curs se poartă, deocamdată, la nivel tehnic, nu între lideri, potrivit unei analize Digi24 , care citează Politico . Decizia luată vineri la summitul de la Dublin a fost ca reprezentarea europeană să rămână una de echipă: grupul E5 (Germania, Franța, Polonia și Italia, plus Regatul Unit), împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului, va continua lucrările în acest format. Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: cine poate vorbi „în numele Europei” atunci când pe masă sunt simultan sancțiuni UE, extinderea Uniunii și garanții de securitate care țin de NATO și de state. De ce nu funcționează modelul „un singur emisar” Analiza indică două blocaje principale care fac improbabilă desemnarea unui „supernegociator”. 1) Negocierile nu sunt, în acest moment, la nivel de șefi de stat și de guvern. Discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi au fost descrise ca tehnice, între înalți funcționari. Rusia a trimis un consilier al Kremlinului, iar Ucraina l-a mandatat pe șeful serviciilor de informații. În acest cadru, presiunea pentru o figură politică europeană „greu de ignorat” este, practic, decuplată de la nivelul real al discuțiilor. 2) Europa nu are o singură autoritate care să acopere toate dosarele relevante. Comisia Europeană nu poate negocia arhitectura de securitate a continentului (atribut al NATO și al capitalelor), dar nici NATO sau marile capitale nu pot negocia, în numele UE, sancțiunile sau aderarea Ucrainei la Uniune (dosare care țin de instituțiile UE). Un diplomat UE rezumă această limitare instituțională astfel: „Motivul pentru care Europa nu a găsit o singură persoană care să o reprezinte în ansamblu este că Europa nu este un superstat”. Ce se negociază, de fapt, și de ce contează pentru Europa Potrivit materialului, oficialii americani și ucraineni vor ca Europa să se alăture discuțiilor cu Rusia la nivel tehnic, pe ideea că o conversație despre reorganizarea securității continentului ar putea face Moscova mai cooperantă. Principalul negociator al Rusiei, Vladimir Medinski, este citat afirmând că tema centrală discutată la Abu Dhabi a fost cadrul de securitate al Europei, pe fondul unei critici la adresa sistemului post-Ialta și Potsdam. Ucraina ar fi observat, la rândul ei, o ușoară atenuare a poziției ruse atunci când a apărut perspectiva unei discuții mai ample despre securitatea europeană — însă Europa nu a fost parte a acestei conversații. Următorul punct sensibil: ordinea etapelor și mesajele contradictorii Un alt element cu impact direct asupra poziționării europene este „ordinea etapelor” negocierilor: când și cum ar trebui europenii să accepte o discuție despre cererea Rusiei de reformare a securității regionale. În analiză se arată că există declarații diferite în interiorul UE pe această temă. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, este citată susținând că nu ar trebui discutată o arhitectură de securitate europeană mai amplă până la finalizarea acordului de pace. În același timp, la Abu Dhabi, oficiali UE și-ar fi exprimat disponibilitatea pentru linii de negociere în paralel, astfel încât pacea în Ucraina și viitoarele structuri de securitate ale Europei să fie discutate concomitent. În plus, rămâne neclar dacă Rusia acceptă efectiv prezența Europei la negocieri: reprezentanții SUA au spus că Vladimir Putin ar fi fost de acord, dar Kremlinul a pus la îndoială această informație. La finalul discuțiilor, trimisul special Jared Kushner este citat cu o observație care sintetizează impasul european: „Dacă Europa ar putea desemna o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât încercarea de a-i convinge pe ruși să o includă în negocieri”. În acest context, formatul de echipă (E5 plus instituțiile UE) rămâne, deocamdată, soluția practică — dar și una care obligă Europa să-și armonizeze rapid pozițiile, mai ales dacă discuția se mută de la încetarea focului la arhitectura de securitate a continentului. [...]
Finlanda respinge orice negociere privind ieșirea din NATO , avertizând că acceptarea condițiilor Moscovei ar încuraja Rusia să „testeze” tot mai mult Occidentul, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul reluării discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, unde europenii încearcă să își coordoneze poziția. Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a declarat la Helsinki că apartenența Finlandei la Alianță „nu este în niciun caz subiect de negociere”, după ce Rusia ar fi condiționat un acord de pace de retragerea Finlandei din NATO și de închiderea bazelor NATO din statele baltice. Lista de revendicări ar fi fost obținută de publicația germană Bild, iar declarațiile ministrului au fost relatate de postul finlandez Yle (citat de Digi24). „Astfel de chestiuni nu sunt în niciun caz subiect de negociere. Rusia știe asta. Este absolut scandalos să sugerezi așa ceva.” Miza pentru Europa: precedentul și presiunea în negocieri În evaluarea ministrului finlandez, o atitudine „mai blândă” a Occidentului față de ambițiile militare ale Rusiei ar crește riscul de escaladare a cererilor. „Cu cât Occidentul este mai blând față de ambițiile militare ale Rusiei, cu atât Rusia va testa din ce în ce mai mult.” În locul concesiilor, Häkkänen a sugerat că Europa ar trebui să își dubleze sprijinul pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Context: de la neutralitate la aderarea Finlandei în 2024 Finlanda a evitat timp de decenii aderarea la NATO, pentru a ține cont de sensibilitățile Rusiei. După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, la începutul lui 2022, Helsinki a renunțat la neutralitate și a intrat în NATO în aprilie 2024. În același pachet de condiții, Rusia ar cere ca Ucraina să nu poată adera niciodată la NATO și recunoașterea internațională a controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, inclusiv Donbasul, menționează Digi24. Ce urmează: coordonarea poziției UE Reacția Finlandei apare pe fondul dificultăților europenilor de a prezenta un front comun în discuțiile de pace reluate la Abu Dhabi , mediate de SUA. Emisarii americani pentru pace le-ar fi cerut europenilor să se implice mai mult, iar liderii UE sunt reuniți la Dublin pentru a discuta, între altele, cine ar urma să reprezinte blocul comunitar în discuțiile viitoare. [...]
Ucraina reclamă din nou limitări de viteză la Starshield , cu efect direct asupra apărării antiaeriene și a dronelor , într-un moment în care negocierile SUA–Rusia pentru încetarea războiului capătă tracțiune, potrivit TWZ . Kievul spune că restricțiile afectează inclusiv interceptarea dronelor rusești cu reacție, în timp ce SpaceX neagă orice modificare. Ucrainenii susțin că este a doua oară într-o lună când apar probleme similare, după un episod din octombrie în care serviciul ar fi fost ulterior restabilit. TWZ precizează că nu poate verifica independent acuzațiile Kievului. Ce reclamă Kievul: plafon de 161 km/h și întreruperi pe front Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat pe X că, de câteva zile, unitățile ucrainene înregistrează „perturbări semnificative” ale funcționării Starshield „de-a lungul întregii linii a frontului” și în teritoriile ocupate temporar. Potrivit lui, ar fi impuse „restricții sistematice de viteză”, limitând utilizarea la 161 km/h (100 mile/h). Zelenski leagă direct aceste limitări de eficiența apărării: „Pentru noi, acest lucru înseamnă în primul rând o complicare semnificativă a interceptării dronelor rusești cu reacție.” El a mai spus că ar fi existat lovituri care au trecut de apărare deoarece sistemele de interceptare „nu pot atinge viteze suficiente” și nu reușesc să intercepteze la timp, adăugând că Ucraina încearcă să lămurească situația „cu partea americană”. Consilierul prezidențial pe tehnologie de apărare Serhii „Flash” Beskrestnov a indicat, la rândul său, că limitările afectează comunicațiile cu elicoptere care urmăresc dronele Shahed și cu aeronavele interceptoare. Separat, militarilor din prima linie li se atribuie afirmații că problema lovește și utilizarea dronelor de lovire „mid-range” (cu rază medie) pentru atacuri asupra logisticii ruse în adâncimea teritoriilor ucrainene ocupate. Analistul Rob Lee (Foreign Policy Research Institute) a scris că unele dintre aceste drone ar fi obligate să zboare mai încet decât ar fi necesar, devenind mai ușor de interceptat, dar a subliniat că este prea devreme pentru a evalua impactul complet asupra operațiunilor. Poziția SpaceX: „Nu a existat nicio schimbare” SpaceX respinge acuzațiile. Un oficial al companiei a transmis pentru TWZ: „Acest lucru este fals. Nu a existat nicio schimbare.” În material este amintit și episodul din octombrie, când Elon Musk ar fi spus că decizia privind limitările ar ține de armata SUA și de administrația Trump. În același context, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat luna trecută că Musk ar fi dat ordinul de încetinire a Starshield, cu surse care nu s-ar fi pus de acord dacă decizia a fost luată împreună cu președintele Donald Trump. De ce contează: dependența operațională a Ucrainei de un serviciu extern Dincolo de disputa privind cauza exactă, episodul readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei, care se bazează pe echipamente și servicii furnizate din exterior pentru comunicații militare. TWZ arată că Ucraina lucrează la alternative, inclusiv la dezvoltarea propriului sistem de comunicații prin satelit, însă chiar oficiali ucraineni recunosc că acesta nu ar putea înlocui la scară sistemul SpaceX. Contextul politic: acuzații de presiune în timpul negocierilor Plângerile apar în timp ce negociatorii americani au avut întâlniri cu Vladimir Putin, pe fondul unor eforturi mediate de Casa Albă pentru oprirea războiului. În material este menționat că unii ucraineni ar susține că Starshield ar fi afectat pentru a pune presiune pe Kiev să accepte cereri rusești privind cedări teritoriale. Financial Times a relatat, citând oficiali ucraineni de rang înalt, că aceștia ar crede că restricțiile de viteză ar fi fost impuse pentru a presa Kievul în timpul celor mai recente discuții de pace, care s-au încheiat la Abu Dhabi. În același timp, TWZ notează că negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese majore, cu un acord doar pe un schimb de prizonieri la scară largă. În paralel, potrivit presei ruse citate de TWZ, emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Putin la Moscova, iar partea americană ar urmări includerea europenilor în procesul de negociere. Zelenski a declarat înaintea întâlnirii că are așteptări scăzute, deși „există speranță”. [...]
Refuzul lui Putin de a accepta un armistițiu energetic menține riscul de noi lovituri asupra infrastructurii și prelungește incertitudinea pentru securitatea energetică a Ucrainei, în timp ce Kievul reclamă și un impact operațional direct al restricțiilor impuse conexiunilor Starshield în teritoriile ocupate. Informațiile sunt prezentate de Kyiv Post , pe baza declarațiilor președintelui Volodîmîr Zelenski către jurnaliști, vineri, 13 noiembrie. Zelenski a spus că, în consultările mediate de SUA la Abu Dhabi (detalii în materialul separat al publicației despre consultările mediate de SUA în Abu Dhabi ), delegația rusă ar fi susținut că nu are mandat pentru a agrea un armistițiu și a trimis decizia „direct” la Kremlin. Ulterior, după discuții la Moscova între Putin și emisarii speciali americani Steve Witkoff și Jared Kushner (menționate de publicație într-un material separat, întâlnirea dintre Putin și emisarii americani ), Kievul ar fi primit confirmarea că Moscova a respins armistițiul energetic. Într-o declarație redată de publicație, Zelenski a afirmat că armistițiul „nu este susținut personal de Putin”, sugerând că propunerea nu are, în acest moment, o bază politică la vârful conducerii ruse pentru a fi pusă în practică. „Operațiunea umanitară” din Kostiantînivka , văzută la Kiev ca pretext militar Zelenski a respins și ideea lui Putin privind o „operațiune umanitară” în orașul disputat Kostiantînivka (regiunea Donețk), pe care a descris-o drept o manevră menită să faciliteze capturarea localității și deschiderea unui culoar ofensiv spre Kramatorsk și Sloviansk. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca să repete tactici folosite într-un armistițiu localizat anterior în zona Oleshky, unde, susține el, trupele ruse ar fi rotit efective și ar fi adus echipamente grele sub acoperire „umanitară” (publicația trimite la un exemplu de operațiuni similare în satele de lângă Oleshky ). Limitările Starshield în teritoriile ocupate: efect direct asupra apărării antiaeriene Separat, Zelenski a avertizat că o limită de viteză de 161 km/h impusă conexiunilor militare prin satelit Starshield în teritoriile ucrainene ocupate are implicații politice și degradează operațiunile de apărare antiaeriană de pe linia frontului. El a susținut că diferențierea regulilor de conectivitate între teritoriul controlat de guvern și zonele ocupate „sună politic” și ar submina implicit granițele suverane ale Ucrainei. În plan operațional, Zelenski a spus că platforme ucrainene de interceptare – inclusiv drone care se bazează pe Starshield – nu mai pot angaja la timp drone rusești Shahed cu propulsie cu reacție, înainte ca acestea să ajungă la orașe ucrainene. Președintele ucrainean a mai afirmat că restricțiile ar fi persistat timp de cinci zile, deși SpaceX ar fi transmis Ministerului Apărării din Ucraina că nu a implementat schimbări. În același context, Zelenski a indicat o contradicție cu asigurări anterioare ale secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora Starshield ar funcționa în principal sub autoritatea guvernului SUA, nu a SpaceX. Presiune politică la Washington: cereri de explicații către SpaceX Pe fondul acestor acuzații, materialul notează o intensificare a controlului politic în SUA. Senatorii democrați Jeanne Shaheen și Chris Coons au trimis o scrisoare către Elon Musk, cerând păstrarea comunicărilor interne, a jurnalelor de rețea, a modificărilor software și a corespondenței cu Casa Albă, Pentagonul și oficiali ruși, începând cu 1 septembrie, cu termen de conformare 30 noiembrie. În plus, congresmenii Gregory Meeks (lider democrat în Comisia pentru Afaceri Externe) și Adam Smith (lider democrat în Comisia pentru Servicii Armate) au criticat noile limitări, susținând că restricții anterioare ar fi contribuit la victime civile în Ucraina și ar fi întărit poziția de negociere a lui Putin, potrivit relatării. În ansamblu, tabloul descris de Zelenski combină două presiuni asupra Ucrainei: lipsa unui acord pentru protejarea infrastructurii energetice și constrângeri tehnice asupra conectivității militare în zonele ocupate, cu efecte imediate asupra apărării aeriene. [...]
Deschiderea lui Marine Le Pen către o discuție directă cu Volodimir Zelenski , axată pe finanțarea Ucrainei, mută presiunea politică asupra viitoarelor decizii bugetare europene și adaugă incertitudine în jurul continuității sprijinului financiar, potrivit Digi24 . Marine Le Pen, candidată de extremă dreapta la alegerile prezidențiale din Franța și lidera partidului Rassemblement National, a declarat că este dispusă să se întâlnească cu președintele ucrainean la Bruxelles, pentru a discuta „în special despre finanțarea” Ucrainei. Informația este relatată de AFP și preluată de News.ro. Declarația a fost făcută cu ocazia unei vizite la târgul „Made in France”, unde Le Pen a spus că, dacă îl poate întâlni pe Zelenski la Bruxelles, va transmite acest lucru ambasadorului Ucrainei. De ce contează: semnal politic pe tema banilor pentru Ucraina Le Pen a argumentat că Bruxelles-ul ar fi un loc „potrivit” pentru o astfel de întâlnire, invocând tensiunile europene legate de finanțarea Ucrainei. „Consider că locul ar fi, de altfel, destul de potrivit, deoarece realitatea este că problema finanțării Ucrainei este una care zguduie astăzi Europa.” Context: poziția declarată privind reducerea sprijinului Potrivit informațiilor din articol, Marine Le Pen a afirmat în repetate rânduri că ar reduce ajutorul financiar acordat Ucrainei dacă va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. În acest cadru, disponibilitatea pentru o întâlnire la Bruxelles capătă relevanță nu doar diplomatică, ci și practică: discuția despre „finanțare” indică faptul că subiectul sprijinului bugetar pentru Ucraina rămâne un punct de fractură în politica europeană, cu potențiale consecințe asupra deciziilor viitoare. [...]
