Știri
Știri din categoria Externe

Volodimir Zelenski avertizează că Putin ar putea profita de un război prelungit în Iran, pe fondul riscului de penurie de rachete pentru apărarea aeriană a Ucrainei, relatează Digi24. Președintele ucrainean a spus că un conflict de durată în Orientul Mijlociu ar putea consuma resurse militare care altfel ar ajunge la Kiev.
Într-o declarație pentru BBC, Zelenski a invocat ritmul de producție al rachetelor Patriot în SUA și consumul ridicat de muniție în primele zile ale războiului din Orientul Mijlociu, susținând că această presiune ar duce, în timp, la diminuarea stocurilor disponibile. În acest context, el a afirmat că Moscova ar avea de câștigat dacă resursele occidentale se concentrează în altă parte.
„Pentru Putin, un război îndelungat în Iran este un avantaj”, a spus Zelenski, pe măsură ce resursele se epuizează.
Zelenski a legat și tema sancțiunilor de capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul, afirmând că relaxarea măsurilor restrictive a dus la creșterea vânzărilor de țiței ale Rusiei. El a cerut aliaților să mențină presiunea, inclusiv asupra flotei „din umbră” (rețeaua de nave folosite pentru a transporta petrol ocolind restricțiile), susținând că astfel de transporturi ar trebui oprite și blocate.
Pe componenta diplomatică, liderul ucrainean a declarat că Ucraina acceptă negocieri de pace „la orice dată și în orice loc”, dar nu pe teritoriul Rusiei. Potrivit lui Zelenski, partea americană s-a declarat dispusă să găzduiască discuții în SUA, însă Rusia s-ar opune unei astfel de întâlniri, iar Kievul spune că se concentrează pe propunerea americană privind data și locul.
Separat, discuțiile dintre Ucraina și SUA au continuat duminică, după întâlnirea de sâmbătă de la Miami. Negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov, a declarat că au fost abordate „următorii pași” ai negocierilor, în condițiile în care Kievul insistă pentru reluarea discuțiilor trilaterale cu Rusia; echipa americană i-a inclus pe trimisul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.
Recomandate

Ucraina își fortifică granița cu Transnistria pe fondul riscului de escaladare regională , după ce Rusia a simplificat acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii separatiste, o măsură pe care Kievul o leagă de posibile recrutări și de extinderea pretențiilor teritoriale, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a spus că Moscova ar urmări să trimită „moldovenii din Transnistria” pe frontul din Ucraina, argumentând că obținerea cetățeniei ruse implică obligații militare. În același timp, Zelenski a prezentat decretul semnat de Vladimir Putin ca pe o încercare de a revendica Transnistria drept teritoriu rusesc și a avertizat că prezența militară rusă și a serviciilor speciale în regiune reprezintă o provocare directă pentru Ucraina. „Este o măsură specifică, ceea ce înseamnă nu doar că Rusia caută în acest fel noi soldați, deoarece cetățenia implică obligația militară, ci și o încercare a Rusiei de a revendica teritoriul Transnistriei ca fiind al său. Trebuie să reacționăm la acest lucru.” Ce măsuri anunță Kievul Zelenski a dispus ca Ministerul ucrainean de Externe să discute „de urgență” cu autoritățile de la Chișinău pentru a pregăti o evaluare comună și „acțiuni comune” față de ceea ce Kievul numește pretențiile Rusiei. Totodată, liderul ucrainean a cerut propuneri de reacție din partea serviciilor speciale și a serviciilor de informații ucrainene. În plan operațional, Ucraina a construit linii de apărare la granița cu Republica Moldova, pe tronsonul transnistrean, pentru a preveni eventuale atacuri ale soldaților ruși aflați în zonă. Contextul deciziei Moscovei și miza de securitate Îngrijorările Kievului au crescut după decretul semnat pe 15 mai de Vladimir Putin, care simplifică procedurile de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, inclusiv pentru minori. Autoritățile ruse susțin că măsura urmărește „protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor” din Transnistria. Euronews notează că decizia vine imediat după adoptarea, în Rusia, a unei legi care îi permite lui Putin să ordone armatei invadarea oricărui stat pentru a „proteja cetățenii ruși din străinătate”, dacă sunt arestați sau cercetați penal. În acest context, Moscova a comparat recent Republica Moldova cu Donbass înainte de declanșarea războiului din Ucraina. În Transnistria se află „cel puțin 1.500 de soldați ruși”, precum și tehnică militară. Autoritățile Republicii Moldova consideră ilegală prezența trupelor ruse și au cerut în repetate rânduri retragerea lor, solicitări ignorate de Moscova. [...]

Relaxarea sancțiunilor pentru Rusia, combinată cu încetinirea livrărilor de interceptoare Patriot către Ucraina, ar amplifica riscul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În același timp, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia ar fi făcut recunoașteri ale „centrelor de decizie” din și din apropierea Kievului pentru posibile lovituri viitoare. Evaluarea notează că o eventuală relaxare a sancțiunilor ar crește „amenințarea deja semnificativă” pe care o reprezintă loviturile cu rachete rusești, mai ales în contextul în care aprovizionarea Ucrainei cu interceptoare Patriot (muniția sistemelor antiaeriene Patriot) încetinește. Semnale de pregătire pentru lovituri și presiune aeriană continuă Pe componenta operațională, raportul consemnează că Rusia a lansat peste noapte șase rachete și 141 de drone către Ucraina. În paralel, Zelenski a indicat riscul unor atacuri viitoare asupra unor ținte sensibile din zona capitalei, pe fondul activităților de recunoaștere atribuite Rusiei. Schimb de prizonieri și evoluții pe front ISW mai arată că Rusia și Ucraina au făcut schimb de câte 250 de prizonieri pe 15 mai, ca parte a unui schimb mai amplu „1.000 pentru 1.000 ”, agreat în cadrul armistițiului de Ziua Victoriei. Pe teren, forțele ucrainene ar fi avansat în direcțiile Harkiv și Kostiantînivka, potrivit aceleiași evaluări. Lovituri ucrainene asupra infrastructurii ruse Raportul menționează și acțiuni ucrainene asupra unor ținte din Rusia: lovirea infrastructurii petroliere din regiunea Reazan, a unor active navale în Republica Daghestan și a unor aeronave în Ținutul Krasnodar. Separat, ISW susține că Vladimir Putin prezintă pozitiv date despre performanța economică a Rusiei, deși acestea ar indica, în realitate, o economie „sub presiune”. Totodată, o instituție de sondare de stat ar fi început recent anchete din ușă în ușă și ar fi înregistrat o ușoară creștere a nivelurilor de aprobare și încredere pentru Putin, după mai multe săptămâni de scădere. [...]

Rusia a predat Ucrainei 528 de trupuri, un canal rar de cooperare în război , într-un schimb de rămășițe pământești care rămâne printre puținele domenii în care Moscova și Kievul mai colaborează, potrivit Agerpres . Centrul ucrainean responsabil de prizonierii de război a transmis pe rețelele sociale că, „în urma eforturilor de repatriere”, în Ucraina au fost aduse trupurile a 528 de persoane decedate, despre care partea rusă susține că „ar putea fi vorba despre militari ucraineni”. Instituția nu a precizat data la care au fost primite rămășițele. Anchetatori și experți urmează să facă demersurile necesare pentru identificarea persoanelor repatriate, a mai anunțat Centrul. Context: schimburi de prizonieri și un armistițiu anunțat de Trump Știrea vine după ce, vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 205 prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, vinerea trecută, Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în conflictul dintre Kiev și Moscova, de sâmbătă până luni, precum și un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că schimbul de vineri reprezintă „prima fază” a acestui anunț. De la începutul invaziei ruse la scară largă, în urmă cu peste patru ani, schimburile de prizonieri și de rămășițe pământești ale combatanților au rămas printre puținele forme de cooperare între cele două state beligerante. [...]

China și SUA își coordonează presiunea diplomatică pentru a împinge războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu spre negocieri , după summitul Xi Jinping–Donald Trump de la Beijing, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul chinez de externe Wang Yi , care a vorbit despre „eforturi semnificative” ale ambelor capitale pentru a accelera o soluție politică, în condițiile în care niciunul dintre dosare nu are o rezolvare rapidă. În logica anunțului, miza este combinarea instrumentelor de influență: Washingtonul ar urma să își folosească pârghiile asupra Kievului, iar Beijingul – „levierul economic” asupra Moscovei, în contextul în care China este principalul cumpărător de combustibili fosili ruși pe fondul sancțiunilor occidentale. Obiectivul declarat: împingerea părților la masa negocierilor. Ucraina: Beijingul sugerează o implicare mai activă Potrivit agenției de stat chineze Xinhua, citată de publicație, Wang Yi a indicat o disponibilitate reînnoită a Chinei de a ieși din postura rezervată și de a juca un rol „constructiv” într-o înțelegere diplomatică a ceea ce Beijingul numește oficial „criza din Ucraina”. „Problemele complexe nu au soluții simple, iar discuțiile de pace nu pot fi obținute peste noapte. Întrucât atât China, cât și Statele Unite sunt pregătite să mențină comunicarea și să joace un rol constructiv în soluționarea politică a crizei, sperăm la o încheiere rapidă a luptelor”, a declarat Wang Yi. Contextul descris este unul de blocaj: inițiativele de pace mediate de SUA pentru Ucraina ar fi fost „înghețate” după izbucnirea războiului paralel SUA–Israel cu Iranul, la 28 februarie, iar Rusia ar fi blocat negocieri cuprinzătoare în absența acceptării de către Kiev a cererilor teritoriale ale Kremlinului. Orientul Mijlociu: accent pe încetări ale focului și negocieri multilaterale În privința crizei din Golful Persic, Wang Yi a susținut că dialogul direct este singura cale legitimă de detensionare și a cerut SUA, Israelului și statelor din regiune să respecte încetările ale focului „fragile” aflate în vigoare. Totodată, el a spus că disputele legate de programul nuclear al Iranului și de blocada maritimă din Strâmtoarea Hormuz ar trebui abordate prin negocieri multilaterale, nu prin reluarea ostilităților. Publicația notează și existența unei înțelegeri de bază între Trump și Xi, în discuțiile cu ușile închise, potrivit căreia Iranul trebuie împiedicat „în orice circumstanțe” să obțină arme nucleare. Ce urmează: vizita lui Putin la Beijing, test pentru „levierul” Chinei Deși Wang Yi a proiectat imaginea unei cooperări sino-americane, articolul indică fricțiuni rămase după plecarea lui Trump din Beijing, în special pe tema Taiwanului, inclusiv prin declarații publice ale președintelui american despre apărarea insulei și despre vânzările de arme către Taipei. În plan practic, următorul reper diplomatic menționat este vizita programată a președintelui rus Vladimir Putin la Beijing, pe 19 mai, pentru o vizită de stat de două zile și semnarea unei declarații de „cooperare strategică” cu Xi. Potrivit analiștilor citați de Kyiv Post, semnalul transmis de Wang Yi privind o încheiere negociată rapidă ar urmări să indice Kremlinului că „colacul de salvare” economic oferit de China ar fi condiționat de o flexibilitate diplomatică mai mare. [...]

Reluarea atacurilor cu drone asupra Moscovei, la câteva zile după armistițiul de 9 Mai, ridică din nou riscurile operaționale pentru infrastructura critică din zona capitalei ruse , după ce trei persoane au fost ucise și alte 12 au fost rănite, potrivit G4Media . Atacul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică și ar fi început în jurul orei 03:00, fiind respins de apărarea antiaeriană rusă, notează AFP, citată în articol. Reluarea loviturilor vine la mai puțin de o săptămână după încheierea armistițiului instituit cu ocazia zilei de 9 Mai, transmite MEDIAFAX. Victime și zone afectate Guvernatorul regiunii, Andrei Vorobiov, a anunțat că o femeie a murit în orașul Khimki, în nord-vestul Moscovei, iar doi bărbați au fost uciși într-un sat din comuna Mytishchi, la nord-est de capitală. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis că, „în urma impactului dronelor”, conform datelor preliminare, 12 persoane au fost rănite, „în principal, în apropierea punctului de control al Rafinăriei de Petrol din Moscova”. Acesta a mai spus că, în ultimele 24 de ore, au fost doborâte „peste 120 de drone”. „În urma impactului dronelor, conform datelor preliminare, douăsprezece persoane au fost rănite. În principal, în apropierea punctului de control al Rafinăriei de Petrol din Moscova. În ultimele 24 de ore, au fost doborâte peste 120 de drone.” Context: după armistițiu, ținte energetice și militare Atacurile au loc după încheierea armistițiului legat de celebrarea Zilei Victoriei în Rusia. În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina are dreptul să lovească infrastructura petrolieră și obiectivele militare din Rusia, ca reacție la atacurile asupra Kievului care au ucis 24 de persoane, potrivit informațiilor din articol. Din datele disponibile în sursă nu reiese amploarea pagubelor materiale sau dacă activitatea rafinăriei a fost afectată. [...]

Maia Sandu avertizează că decretul lui Putin privind pașapoartele rusești în Transnistria poate alimenta mobilizarea pentru războiul din Ucraina , potrivit Digi24 . Măsura are o miză de securitate și de reglementare: extinde rapid accesul la cetățenia rusă într-o regiune separatistă de pe teritoriul Republicii Moldova, fără condiții care, în mod normal, limitează naturalizarea. Decretul semnat vineri de Vladimir Putin simplifică procedura pentru locuitorii Transnistriei, care ar putea obține cetățenia rusă fără obligația de a locui în Rusia și fără cerința de a cunoaște limba rusă, notează POLITICO . Ce spune Chișinăul și de ce contează Maia Sandu a reacționat sâmbătă, sugerând că decizia Moscovei urmărește să crească baza de recrutare pentru frontul din Ucraina. „Probabil au nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la războiul din Ucraina.” Președinta Republicii Moldova a încadrat măsura în tacticile Rusiei de presiune asupra Chișinăului, în contextul eforturilor de reintegrare a Transnistriei. În regiune sunt staționate trupe rusești încă de la destrămarea Uniunii Sovietice. Context: cetățenie, securitate și parcurs european Sandu a afirmat că, după declanșarea războiului din Ucraina, „majoritatea oamenilor din regiune” și-ar fi luat cetățenia Republicii Moldova, invocând un motiv de siguranță. „De când a început războiul din Ucraina, majoritatea oamenilor din regiune și-au luat cetățenia Republicii Moldova, pentru că s-au simțit mai în siguranță având cetățenia Republicii Moldova și nu cetățenia Rusiei.” Declarațiile au fost făcute la o conferință de securitate la Tallinn. În plan politic, Republica Moldova a devenit țară candidată la aderarea la UE în 2022 și a început oficial negocierile în 2024. Potrivit informațiilor citate, partidul proeuropean Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, are o majoritate solidă după alegerile parlamentare din 2025, în pofida unei campanii de „interferență hibridă” atribuite Rusiei. Întrebată dacă Vladimir Putin ar putea bloca aderarea Republicii Moldova la UE din cauza Transnistriei, Maia Sandu a spus că decizia aparține exclusiv Uniunii Europene. „Doar Uniunea Europeană poate decide dacă Republica Moldova poate deveni sau nu parte a UE. Rusia nu are nimic de-a face cu asta.” [...]