Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea atacurilor cu drone asupra Moscovei, la câteva zile după armistițiul de 9 Mai, ridică din nou riscurile operaționale pentru infrastructura critică din zona capitalei ruse, după ce trei persoane au fost ucise și alte 12 au fost rănite, potrivit G4Media.
Atacul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică și ar fi început în jurul orei 03:00, fiind respins de apărarea antiaeriană rusă, notează AFP, citată în articol. Reluarea loviturilor vine la mai puțin de o săptămână după încheierea armistițiului instituit cu ocazia zilei de 9 Mai, transmite MEDIAFAX.
Guvernatorul regiunii, Andrei Vorobiov, a anunțat că o femeie a murit în orașul Khimki, în nord-vestul Moscovei, iar doi bărbați au fost uciși într-un sat din comuna Mytishchi, la nord-est de capitală.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a transmis că, „în urma impactului dronelor”, conform datelor preliminare, 12 persoane au fost rănite, „în principal, în apropierea punctului de control al Rafinăriei de Petrol din Moscova”. Acesta a mai spus că, în ultimele 24 de ore, au fost doborâte „peste 120 de drone”.
„În urma impactului dronelor, conform datelor preliminare, douăsprezece persoane au fost rănite. În principal, în apropierea punctului de control al Rafinăriei de Petrol din Moscova. În ultimele 24 de ore, au fost doborâte peste 120 de drone.”
Atacurile au loc după încheierea armistițiului legat de celebrarea Zilei Victoriei în Rusia. În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina are dreptul să lovească infrastructura petrolieră și obiectivele militare din Rusia, ca reacție la atacurile asupra Kievului care au ucis 24 de persoane, potrivit informațiilor din articol.
Din datele disponibile în sursă nu reiese amploarea pagubelor materiale sau dacă activitatea rafinăriei a fost afectată.
Recomandate
Atacul cu drone asupra Moscovei a lovit și zona unei rafinării, dar fără să oprească producția , într-un episod care readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru infrastructura energetică rusă, la mai puțin de o săptămână după încheierea armistițiului cu Ucraina, potrivit HotNews . Apărarea antiaeriană rusă a doborât în noaptea de sâmbătă spre duminică cel puțin 74 de drone și peste 120 în ultimele 24 de ore, conform primarului Moscovei, Serghei Sobianin . În regiunea Moscovei (care nu include teritoriul orașului), guvernatorul Andrei Vorobiov a spus că este vorba despre „un atac cu drone la scară largă” început la ora 03:00. Bilanțul comunicat de autoritățile locale indică cel puțin trei morți: o femeie în localitatea Khimki și doi bărbați într-un sat din comuna Mytishchi. În restul regiunii, mai multe locuințe au fost avariate, „infrastructuri” au fost atacate și patru persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului. Impact operațional: incident lângă o rafinărie, fără oprirea producției În Moscova, un atac a provocat 12 răniți, „în special muncitori” de pe un șantier situat în apropierea unei rafinării, potrivit primarului. Sobianin a precizat că producția rafinăriei „nu a fost perturbată”, dar trei clădiri rezidențiale au fost avariate. Autoritățile ruse nu au precizat originea atacurilor. Context: atacuri reciproce după armistițiul de trei zile În material se arată că Ucraina lovește în mod regulat ținte din Rusia, afirmând că vizează obiective militare și energetice, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța ofensiva, ca răspuns la bombardamentele zilnice ale armatei ruse de peste patru ani. Deși regiunea capitalei este vizată frecvent, Moscova – aflată la peste 400 de kilometri de granița ucraineană – este atacată mai rar. Atacurile reciproce au fost reluate în noaptea de luni spre marți, după expirarea unui armistițiu de trei zile negociat de Statele Unite, iar vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina are dreptul să lovească obiective petroliere și militare din Rusia, după un atac mortal la Kiev soldat cu cel puțin 24 de morți. [...]
Relaxarea sancțiunilor pentru Rusia, combinată cu încetinirea livrărilor de interceptoare Patriot către Ucraina, ar amplifica riscul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În același timp, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia ar fi făcut recunoașteri ale „centrelor de decizie” din și din apropierea Kievului pentru posibile lovituri viitoare. Evaluarea notează că o eventuală relaxare a sancțiunilor ar crește „amenințarea deja semnificativă” pe care o reprezintă loviturile cu rachete rusești, mai ales în contextul în care aprovizionarea Ucrainei cu interceptoare Patriot (muniția sistemelor antiaeriene Patriot) încetinește. Semnale de pregătire pentru lovituri și presiune aeriană continuă Pe componenta operațională, raportul consemnează că Rusia a lansat peste noapte șase rachete și 141 de drone către Ucraina. În paralel, Zelenski a indicat riscul unor atacuri viitoare asupra unor ținte sensibile din zona capitalei, pe fondul activităților de recunoaștere atribuite Rusiei. Schimb de prizonieri și evoluții pe front ISW mai arată că Rusia și Ucraina au făcut schimb de câte 250 de prizonieri pe 15 mai, ca parte a unui schimb mai amplu „1.000 pentru 1.000 ”, agreat în cadrul armistițiului de Ziua Victoriei. Pe teren, forțele ucrainene ar fi avansat în direcțiile Harkiv și Kostiantînivka, potrivit aceleiași evaluări. Lovituri ucrainene asupra infrastructurii ruse Raportul menționează și acțiuni ucrainene asupra unor ținte din Rusia: lovirea infrastructurii petroliere din regiunea Reazan, a unor active navale în Republica Daghestan și a unor aeronave în Ținutul Krasnodar. Separat, ISW susține că Vladimir Putin prezintă pozitiv date despre performanța economică a Rusiei, deși acestea ar indica, în realitate, o economie „sub presiune”. Totodată, o instituție de sondare de stat ar fi început recent anchete din ușă în ușă și ar fi înregistrat o ușoară creștere a nivelurilor de aprobare și încredere pentru Putin, după mai multe săptămâni de scădere. [...]
Rusia a predat Ucrainei 528 de trupuri, un canal rar de cooperare în război , într-un schimb de rămășițe pământești care rămâne printre puținele domenii în care Moscova și Kievul mai colaborează, potrivit Agerpres . Centrul ucrainean responsabil de prizonierii de război a transmis pe rețelele sociale că, „în urma eforturilor de repatriere”, în Ucraina au fost aduse trupurile a 528 de persoane decedate, despre care partea rusă susține că „ar putea fi vorba despre militari ucraineni”. Instituția nu a precizat data la care au fost primite rămășițele. Anchetatori și experți urmează să facă demersurile necesare pentru identificarea persoanelor repatriate, a mai anunțat Centrul. Context: schimburi de prizonieri și un armistițiu anunțat de Trump Știrea vine după ce, vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 205 prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, vinerea trecută, Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în conflictul dintre Kiev și Moscova, de sâmbătă până luni, precum și un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că schimbul de vineri reprezintă „prima fază” a acestui anunț. De la începutul invaziei ruse la scară largă, în urmă cu peste patru ani, schimburile de prizonieri și de rămășițe pământești ale combatanților au rămas printre puținele forme de cooperare între cele două state beligerante. [...]
Un incendiu la combinatul chimic „Azot” din Nevinnomyssk, după o serie de explozii, ridică din nou riscuri operaționale pentru o unitate industrială din Rusia vizată repetat în război , potrivit Meduza , care citează canale Telegram ce monitorizează atacurile cu drone ucrainene. Potrivit relatărilor acestor canale, în noaptea de 16 mai, după o serie de explozii, a izbucnit un incendiu la combinatul chimic „Azot” din orașul Nevinnomyssk (regiunea Stavropol). Canalul ucrainean Exilenova+ a publicat înregistrări video despre care susține că au fost filmate de martori, iar canalul rusesc Astra afirmă că a verificat autenticitatea materialelor. Astra susține că imaginile ar fi fost filmate din Piața „50 de ani de Octombrie”, la o distanță de aproximativ 2–2,5 kilometri de teritoriul uzinei. Ce spun autoritățile și ce rămâne neclar Autoritățile locale au comunicat că, în cursul nopții, apărarea antiaeriană rusă ar fi respins un atac cu drone ucrainene în zona Nevinnomyssk. Guvernatorul Vladimir Vladimirov a declarat, însă, că nu există victime și nici distrugeri la sol în urma atacului. În același timp, informația despre incendiul de la „Azot” provine din canale Telegram, iar legătura directă dintre atac și izbucnirea focului nu este confirmată explicit de autorități în relatarea citată. De ce contează: o țintă industrială atacată repetat Meduza notează că acesta ar fi cel puțin al șaselea atac asupra întreprinderii de la începutul războiului pe scară largă, iar produsele fabricii sunt folosite, între altele, la realizarea proiectilelor de artilerie. Repetarea incidentelor sugerează un risc operațional persistent pentru o unitate industrială cu relevanță pentru lanțuri de aprovizionare asociate industriei de apărare. Context: alte incendii și bilanțul nopții raportat de Rusia Separat, în Tatarstan, în noaptea de 16 mai a avut loc un incendiu de proporții la o fabrică de reciclare a plasticului din Naberejnîe Celnîi, a anunțat primăria; autoritățile spun că nu există morți sau răniți. Incendiul a fost localizat, iar, potrivit publicațiilor de monitorizare și unor canale rusești apropiate de structurile de forță, focul nu este pus în legătură cu un atac cu drone. Ministerul rus al Apărării a raportat că, în total, în aceeași noapte, apărarea antiaeriană ar fi „neutralizat” 138 de drone ucrainene deasupra teritoriului Rusiei și al Crimeei anexate. [...]
O posibilă implicare a unor proxy-uri iraniene în atacuri armate din Canada ridică miza de securitate pentru obiective diplomatice și comunități evreiești în America de Nord , după ce un oficial al Kata’ib Hezbollah ar fi indicat, într-o discuție cu un ofițer sub acoperire, că „oamenii” lui au fost în spatele a două atacuri, potrivit The Jerusalem Post . Informația apare într-o plângere penală depusă în cazul lui Mohammad Baqer Saad Dawood Al-Saadi, descris ca oficial de rang înalt al Kata’ib Hezbollah, după ce Departamentul de Justiție al SUA a anunțat arestarea sa vineri. În document, Al-Saadi ar fi spus unui ofițer sub acoperire că gruparea sa a fost implicată în două atacuri din Canada, vizând un consulat și o sinagogă. Ce atacuri sunt vizate în plângerea penală Ofițerul sub acoperire ar fi considerat că atacul asupra consulatului se referă la incidentul din 10 martie, când a avut loc un schimb de focuri asupra consulatului SUA din Toronto. Potrivit Toronto Police Service, nu au existat răniți, însă clădirea a fost avariată. În același timp, în martie au avut loc trei atacuri armate separate asupra unor sinagogi din zona Toronto: pe 2 martie, după încheierea celebrărilor de Purim, au fost trase focuri asupra sinagogii Temple Emanu-El, fiind observate mai multe găuri de glonț în ferestrele frontale; pe 6 martie, au fost trase focuri asupra Beth Avraham Yoseph of Toronto (BAYT); pe 7 martie, a fost vizată sinagoga Shaarei Shomayim. Un bărbat de 18 ani a fost inculpat pentru ultimele două incidente pe 6 mai, potrivit Toronto Police Service și York Regional Police. Poliția din Toronto nu a oferit imediat un comentariu dacă implicarea Iranului fusese o pistă de anchetă înainte de anunțul de vineri, mai notează publicația. Context: acuzațiile împotriva lui Al-Saadi și legătura cu Iranul Plângerea penală îl leagă pe Al-Saadi de „20 de atacuri și planuri” în America de Nord și Europa, multe sub numele Harakat Ashab al-Yamin al-Islamia (HAYI). El ar fi fost arestat, extrădat și pus sub acuzare vineri pentru atacuri asupra intereselor SUA în Europa și pentru un plan care viza trei obiective evreiești din SUA. Kata’ib Hezbollah este descrisă ca fiind „pe scară largă” considerată un proxy al regimului iranian și al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). În acest stadiu, articolul vorbește despre acuzații dintr-un document penal și despre evaluarea unui ofițer sub acoperire, fără a indica o confirmare publică independentă a implicării Iranului în atacurile din Canada. [...]
China și SUA își coordonează presiunea diplomatică pentru a împinge războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu spre negocieri , după summitul Xi Jinping–Donald Trump de la Beijing, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul chinez de externe Wang Yi , care a vorbit despre „eforturi semnificative” ale ambelor capitale pentru a accelera o soluție politică, în condițiile în care niciunul dintre dosare nu are o rezolvare rapidă. În logica anunțului, miza este combinarea instrumentelor de influență: Washingtonul ar urma să își folosească pârghiile asupra Kievului, iar Beijingul – „levierul economic” asupra Moscovei, în contextul în care China este principalul cumpărător de combustibili fosili ruși pe fondul sancțiunilor occidentale. Obiectivul declarat: împingerea părților la masa negocierilor. Ucraina: Beijingul sugerează o implicare mai activă Potrivit agenției de stat chineze Xinhua, citată de publicație, Wang Yi a indicat o disponibilitate reînnoită a Chinei de a ieși din postura rezervată și de a juca un rol „constructiv” într-o înțelegere diplomatică a ceea ce Beijingul numește oficial „criza din Ucraina”. „Problemele complexe nu au soluții simple, iar discuțiile de pace nu pot fi obținute peste noapte. Întrucât atât China, cât și Statele Unite sunt pregătite să mențină comunicarea și să joace un rol constructiv în soluționarea politică a crizei, sperăm la o încheiere rapidă a luptelor”, a declarat Wang Yi. Contextul descris este unul de blocaj: inițiativele de pace mediate de SUA pentru Ucraina ar fi fost „înghețate” după izbucnirea războiului paralel SUA–Israel cu Iranul, la 28 februarie, iar Rusia ar fi blocat negocieri cuprinzătoare în absența acceptării de către Kiev a cererilor teritoriale ale Kremlinului. Orientul Mijlociu: accent pe încetări ale focului și negocieri multilaterale În privința crizei din Golful Persic, Wang Yi a susținut că dialogul direct este singura cale legitimă de detensionare și a cerut SUA, Israelului și statelor din regiune să respecte încetările ale focului „fragile” aflate în vigoare. Totodată, el a spus că disputele legate de programul nuclear al Iranului și de blocada maritimă din Strâmtoarea Hormuz ar trebui abordate prin negocieri multilaterale, nu prin reluarea ostilităților. Publicația notează și existența unei înțelegeri de bază între Trump și Xi, în discuțiile cu ușile închise, potrivit căreia Iranul trebuie împiedicat „în orice circumstanțe” să obțină arme nucleare. Ce urmează: vizita lui Putin la Beijing, test pentru „levierul” Chinei Deși Wang Yi a proiectat imaginea unei cooperări sino-americane, articolul indică fricțiuni rămase după plecarea lui Trump din Beijing, în special pe tema Taiwanului, inclusiv prin declarații publice ale președintelui american despre apărarea insulei și despre vânzările de arme către Taipei. În plan practic, următorul reper diplomatic menționat este vizita programată a președintelui rus Vladimir Putin la Beijing, pe 19 mai, pentru o vizită de stat de două zile și semnarea unei declarații de „cooperare strategică” cu Xi. Potrivit analiștilor citați de Kyiv Post, semnalul transmis de Wang Yi privind o încheiere negociată rapidă ar urmări să indice Kremlinului că „colacul de salvare” economic oferit de China ar fi condiționat de o flexibilitate diplomatică mai mare. [...]
